Rezolvare simulare Evaluare Națională 2027 Ilfov matematică – explicată pas cu pas
Mai jos găsești rezolvarea completă a simulării de Evaluare Națională la matematică organizate în județul Ilfov pe 5 noiembrie 2026 (anul școlar 2026–2027). Rezolvările sunt explicate de un profesor evaluator la Evaluarea Națională și urmează baremul publicat.
Încearcă întâi să rezolvi singur subiectul, în 2 ore, apoi verifică-te aici.
Răspunsurile corecte pe scurt
| Item | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 |
|---|---|---|---|---|---|---|
| Subiectul I | c | b | a | b | a | a |
| Subiectul al II-lea | d | c | c | a | d | d |
Subiectul I – rezolvări
1. c) Întâi puterea, apoi împărțirea, la final scăderea: \(45 – 3^3 : 3 = 45 – 27 : 3 = 45 – 9 = 36\).
2. b) Mărimi invers proporționale: lucrarea înseamnă \(3 \cdot 12 = 36\) de ore-muncitor, deci 4 muncitori o termină în \(36 : 4 = 9\) ore.
3. a) Intervalul este \(\left[-\sqrt5;\ 2\sqrt3\right)\). Cum \(2\sqrt3 = \sqrt{12}\) și \(3 = \sqrt9 \lt \sqrt{12} \lt \sqrt{16} = 4\), cel mai mare număr întreg din interval este 3.
4. b) O fracție este subunitară dacă este mai mică decât 1. \(\dfrac{\sqrt2}{2} \lt 1\) și \(\dfrac{1}{\sqrt3} \lt 1\). La celelalte seturi: \(\dfrac32 \gt 1\), \(\dfrac55 = 1\) (nu e subunitară), \(\dfrac{\sqrt5}{2} \gt 1\).
5. a) \(a \cdot y = (5 – 2\sqrt6)(5 + 2\sqrt6) = 25 – 24 = 1\), deci media geometrică este \(\sqrt1 = 1\). Rezultatul corect l-a obținut Santiago.
6. a) Dacă prețul inițial este 100 de lei, după scumpirea cu 20% devine \(100 + 20 = 120\) de lei. Afirmația este adevărată.
Subiectul al II-lea – rezolvări
1. d) Notăm \(AB = x\). Atunci \(BC = 2x\), \(CD = 3x\) și \(x + 2x + 3x = 36\), deci \(x = 6\) cm și \(BC = 12\) cm.
2. c) Unghiurile în jurul unui punct au suma \(360^\circ\): \(m(\sphericalangle DOA) = 360^\circ – 80^\circ – 70^\circ – 60^\circ = 150^\circ\). Bisectoarea îl împarte în două unghiuri de \(75^\circ\), deci \(m(\sphericalangle COM) = 60^\circ + 75^\circ = 135^\circ\).
3. c) \(m(\sphericalangle C) = 180^\circ – 75^\circ – 45^\circ = 60^\circ\). Distanța de la \(A\) la \(BC\) este \(AC \cdot \sin 60^\circ = 10 \cdot \dfrac{\sqrt3}{2} = 5\sqrt3\) cm.
4. a) Diagonala \(AC\) împarte paralelogramul în două triunghiuri egale, deci \(\mathcal{A}_{ABC} = 200\ \text{m}^2\). \(EF\) este linie mijlocie în triunghiul \(ABC\), iar triunghiul \(BEF\) are aria de 4 ori mai mică: \(\mathcal{A}_{BEF} = 50\ \text{m}^2\).
5. d) Unghiul \(ADC\) este înscris în cerc și cuprinde arcul \(AC\), deci \(m(\sphericalangle ADC) = 70^\circ : 2 = 35^\circ\).
6. d) Piramida are 8 muchii egale, deci o muchie are \(160 : 8 = 20\) cm. Fețele laterale sunt triunghiuri echilaterale cu latura 20 cm: \(\mathcal{A} = \dfrac{20^2\sqrt3}{4} = 100\sqrt3\ \text{cm}^2\).
Subiectul al III-lea – rezolvări complete
Problema 1 (fete și băieți)
a) Notăm cu \(b\) numărul băieților și cu \(f\) numărul fetelor. Cum \(f = b + 2\), în clasă sunt \(2b + 2\) elevi. Din \(2b + 2 = 25\) ar rezulta \(b = 11{,}5\), care nu este număr natural. Deci nu este posibil să fie 25 de elevi (orice clasă de acest fel are un număr par de elevi).
b) După plecare și sosire: băieți \(b – 2\), fete \(f + 2 = b + 4\). Din \(b – 2 = \dfrac35 (b + 4)\) obținem \(5b – 10 = 3b + 12\), deci \(2b = 22\) și \(b = 11\). În clasă sunt 11 băieți.
Problema 2 (numerele a și b)
a) Raționalizăm: \(\dfrac{5}{4\sqrt3} = \dfrac{5\sqrt3}{12}\), \(\dfrac{3}{\sqrt{27}} = \dfrac{3}{3\sqrt3} = \dfrac{4\sqrt3}{12}\), \(\dfrac{7}{4\sqrt3} = \dfrac{7\sqrt3}{12}\). Paranteza este \(\dfrac{(5 – 4 + 7)\sqrt3}{12} = \dfrac{8\sqrt3}{12} = \dfrac{2\sqrt3}{3}\), deci
\[a = \frac{2\sqrt3}{3} : \frac{2\sqrt3}{3} = 1.\]
b) \(6\sqrt2 = \sqrt{72} \lt \sqrt{75} = 5\sqrt3\), deci \(|6\sqrt2 – 5\sqrt3| = 5\sqrt3 – 6\sqrt2\). Cum \(2\sqrt{18} = 6\sqrt2\) și \(2\sqrt{12} = 4\sqrt3\):
\[b = 5\sqrt3 – 6\sqrt2 + 6\sqrt2 – 4\sqrt3 = \sqrt3.\]
Atunci \((a \cdot b)^2 \cdot n = 3n\). Ca \(3n\) să fie cub perfect, cel mai mic \(n\) natural nenul este \(n = 9\), pentru că \(3 \cdot 9 = 27 = 3^3\).
Problema 3 (mulțimile A și B)
a) \(|x – 3| \le 5 \iff -5 \le x – 3 \le 5 \iff -2 \le x \le 8\), deci \(A = [-2;\ 8]\).
b) \[-2 \lt \frac{3x + 4}{2} \le 7 \iff -4 \lt 3x + 4 \le 14\]
\[\iff -8 \lt 3x \le 10,\]
deci \(B = \left(-\dfrac83;\ \dfrac{10}{3}\right]\). Atunci \(A \cap B = \left[-2;\ \dfrac{10}{3}\right]\).
Mulțimea \((A \cap B) \cap [n;\ +\infty)\) este vidă dacă \(n \gt \dfrac{10}{3}\). Cum \(3 \lt \dfrac{10}{3} \lt 4\), cel mai mic număr natural nenul este \(n = 4\).
Problema 4 (trapezul dreptunghic)
a) Ducem \(CE \perp AB\), \(E \in AB\). \(AECD\) este dreptunghi, deci \(CE = AD = 6\) cm și \(AE = CD = 10\) cm, de unde \(EB = 8\) cm. În triunghiul dreptunghic \(CEB\): \(BC = \sqrt{6^2 + 8^2} = 10\) cm.
b) În triunghiul \(BCD\), \(CM\) și \(BN\) sunt mediane, deci \(P\) este centrul de greutate și \(PM = \dfrac{CM}{3}\).
În triunghiul dreptunghic \(DAB\): \(BD = \sqrt{18^2 + 6^2} = 6\sqrt{10}\) cm, iar \(AM\) este mediana corespunzătoare ipotenuzei: \(AM = \dfrac{BD}{2} = 3\sqrt{10}\) cm.
Triunghiul \(BCD\) este isoscel (\(CD = CB = 10\) cm), deci mediana \(CM\) este și înălțime: \(CM = \sqrt{10^2 – (3\sqrt{10})^2} = \sqrt{10}\) cm. Atunci \(PM = \dfrac{\sqrt{10}}{3}\) cm și \(9 \cdot PM = 3\sqrt{10} = AM\).
Problema 5 (cercul cu raza 3 cm)
a) \(m(\sphericalangle AOD) = 180^\circ – 120^\circ = 60^\circ\) și \(OA = OD = 3\) cm, deci triunghiul \(AOD\) este echilateral, iar perimetrul său este \(3 \cdot 3 = 9\) cm.
b) Tangenta în \(B\) este perpendiculară pe raza \(OB\). În triunghiul \(OBE\), dreptunghic în \(B\), \(m(\sphericalangle BOE) = m(\sphericalangle AOD) = 60^\circ\) (unghiuri opuse la vârf), deci \(m(\sphericalangle BEO) = 30^\circ\). Rezultă \(OE = 2 \cdot OB = 6\) cm și \(BE = \sqrt{6^2 – 3^2} = 3\sqrt3\) cm.
\(BD\) este diametru, deci \(BD = 6\) cm, iar triunghiul \(DBE\) este dreptunghic în \(B\): \(DE = \sqrt{6^2 + (3\sqrt3)^2} = \sqrt{63} = 3\sqrt7\) cm. Cum \(\sqrt{63} \lt \sqrt{64} = 8\), avem \(DE \lt 8\) cm.
Problema 6 (prisma cu baza pătrat)
a) Prisma are 8 muchii ale bazelor, de \(6\sqrt2\) cm, și 4 muchii laterale, de 9 cm. Suma lor este \(8 \cdot 6\sqrt2 + 4 \cdot 9 = 48\sqrt2 + 36\) cm.
b) Din \(MC = 2 \cdot C’M\) și \(CC’ = 9\) cm obținem \(MC = 6\) cm. Desfășurăm fețele laterale \(ABB’A’\) și \(BCC’B’\) în același plan: punctele \(A\), \(B\), \(C\) devin coliniare, cu \(AB = BC = 6\sqrt2\) cm. Suma \(AP + PM\) este minimă când \(A\), \(P\), \(M\) sunt coliniare în desfășurare.
În triunghiul \(AMC\), \(B\) este mijlocul lui \(AC\) și \(PB \parallel MC\), deci \(PB\) este linie mijlocie: \(BP = \dfrac{MC}{2} = 3\) cm.
Capcanele acestei simulări
- I.1: ordinea operațiilor: puterea, apoi împărțirea, abia apoi scăderea. Cine scade întâi obține alt rezultat.
- I.4: \(\frac55 = 1\) nu este fracție subunitară.
- II.4: triunghiul \(BEF\) are \(\frac14\) din aria triunghiului \(ABC\), adică \(\frac18\) din aria paralelogramului.
- III.2 b): la modul trebuie comparate \(6\sqrt2\) și \(5\sqrt3\) (\(\sqrt{72}\) și \(\sqrt{75}\)) înainte de a-l elimina.
- III.6 b): drumul minim pe suprafața prismei se găsește desfășurând fețele laterale, nu în spațiu.