mateinfo.roANDREI OCTAVIAN DOBRE20 ani20ANI Contact

Rezolvare simulare Evaluare Națională 2026 matematică (17 martie) – explicată pas cu pas

Mai jos găsești rezolvarea completă a simulării naționale de Evaluare Națională 2026 la matematică (17 martie 2026). Rezolvările sunt explicate de un profesor evaluator la Evaluarea Națională și urmează baremul oficial.

Încearcă întâi să rezolvi singur subiectul, în 2 ore, apoi verifică-te aici.

Răspunsurile corecte pe scurt

Item 1 2 3 4 5 6
Subiectul I b c c c d a
Subiectul al II-lea b d b c b c

Subiectul I – rezolvări

1. b) Împărțirea înaintea scăderii: \(12 – 8 : 4 = 12 – 2 = 10\).

2. c) \(50\%\) din 26 înseamnă jumătate: 13 băieți.

3. c) \(\dfrac23 \approx 0{,}67\) și \(\dfrac94 = 2{,}25\), deci numerele naturale din interval sunt 1 și 2; cel mai mare este 2.

4. c) \(4x = 2 \cdot 2x = 2 \cdot \dfrac32 = 3\). Nu e nevoie să afli mai întâi pe \(x\).

5. d) \(ab = (3 + 2\sqrt2)(3 – 2\sqrt2) = 9 – 8 = 1\), rezultat obținut de Maria.

6. a) Patru pixuri și două caiete înseamnă de două ori „două pixuri și un caiet”: \(2 \cdot 20 = 40\) de lei. Enunțul este adevărat.

Subiectul al II-lea – rezolvări

1. b) \(AB = 2 \cdot BC = 8\) cm, \(CD = \dfrac{BC}{2} = 2\) cm, deci \(AD = 8 + 4 + 2 = 14\) cm.

2. d) \(m(\sphericalangle AOM) = 180^\circ – 145^\circ = 35^\circ\), deci \(m(\sphericalangle AOC) = 70^\circ\) și \(m(\sphericalangle BOC) = 180^\circ – 70^\circ = 110^\circ\).

3. b) Unghiurile de la bază au \((180^\circ – 36^\circ) : 2 = 72^\circ\). Din \(AM = BM\), \(m(\sphericalangle ABM) = m(\sphericalangle BAM) = 36^\circ\), deci \(m(\sphericalangle MBC) = 72^\circ – 36^\circ = 36^\circ\).

4. c) Triunghiurile \(ABM\) și \(PCM\) sunt congruente (U.L.U.), deci \(CP = AB = 4\) cm. Distanța de la \(P\) la dreapta \(AB\) este latura pătratului, 4 cm, deci \(\mathcal{A}_{ABP} = \dfrac{4 \cdot 4}{2} = 8\ \text{cm}^2\).

5. b) Din \(AB \parallel CD\), arcele \(AD\) și \(BC\) sunt egale: \(60^\circ\) fiecare, deci arcul \(CD\) are \(180^\circ – 120^\circ = 60^\circ\). Unghiul înscris \(BAD\) cuprinde arcul \(BD = 60^\circ + 60^\circ = 120^\circ\), deci \(m(\sphericalangle BAD) = 60^\circ\).

6. c) În triunghiul dreptunghic \(BCC’\): \(BC’ = \sqrt{4^2 + 3^2} = 5\) cm.

Subiectul al III-lea – rezolvări complete

Problema 1 (elevii și băncile)

a) Dacă \(e\) este numărul elevilor și \(b\) numărul băncilor, atunci \(e = 2(b + 1)\), deci \(e\) este număr par. Cum 25 este impar, în clasă nu pot fi 25 de elevi.

b) Câte 4 în bancă: \(b – 6\) bănci pline, una cu 2 elevi și 5 libere, deci \(e = 4(b – 6) + 2\). Din \(2(b + 1) = 4(b – 6) + 2\) obținem \(2b = 24\), deci \(b = 12\) bănci.

Problema 2 (expresia E(x))

a) \(x^2 – 3x + 2 = x^2 – x – 2x + 2\) \(= x(x – 1) – 2(x – 1)\) \(= (x – 2)(x – 1)\).

b) Cum \(\dfrac{1}{1-x} = -\dfrac{1}{x-1}\) și \(x^2 – 6x + 9 = (x-3)^2\):

\[\frac{1}{(x-1)(x-2)} – \frac{1}{x-1} = \frac{1 – (x-2)}{(x-1)(x-2)} = \frac{3 – x}{(x-1)(x-2)},\]

\[E(x) = \frac{3-x}{(x-1)(x-2)} \cdot \frac{x-1}{(x-3)^2} = -\frac{1}{(x-2)(x-3)}.\]

Atunci

\[T = -\left(\frac{1}{1 \cdot 2} + \frac{1}{2 \cdot 3} + \frac{1}{3 \cdot 4} + \frac{1}{4 \cdot 5}\right) = -\left(1 – \frac15\right) = -\frac45,\]

folosind \(\dfrac{1}{k(k+1)} = \dfrac1k – \dfrac{1}{k+1}\). Comparăm pătratele: \(\left(\dfrac45\right)^2 = \dfrac{64}{100} \gt \dfrac{50}{100} = \left(\dfrac{\sqrt2}{2}\right)^2\), deci \(\dfrac45 \gt \dfrac{\sqrt2}{2}\) și \(T \lt -\dfrac{\sqrt2}{2}\).

Problema 3 (punctele A și B)

a) Fie \(C(10, 0)\) proiecția lui \(B\) pe \(Ox\): \(AC = 8\), \(BC = 4\), deci \(AB = \sqrt{64 + 16} = \sqrt{80} = 4\sqrt5\).

b) Fie \(M(m, 0)\). Din \(AM = BM\):

\[(m – 2)^2 = 4^2 + (10 – m)^2 \;\Rightarrow\; -4m + 4 = 116 – 20m \;\Rightarrow\; m = 7,\]

deci \(M(7, 0)\).

Problema 4 (pătratul înscris în cerc)

a) \(BD = 4\sqrt2\) cm este diametru, deci \(MO = OB = \dfrac{BD}{2} = 2\sqrt2\) cm.

b) Fie \(Q\) intersecția lui \(OM\) cu \(AD\). \(M\) este mijlocul arcului \(AD\), deci \(OM \perp AD\), iar \(Q\) este mijlocul lui \(AD\): \(OQ = 2\) cm, \(AQ = 2\) cm și \(MQ = 2\sqrt2 – 2\) cm.

\(MQ \parallel AB\) (ambele sunt perpendiculare pe \(AD\)), deci \(\triangle MPQ \sim \triangle BPA\) și \(\dfrac{MQ}{BA} = \dfrac{PQ}{PA}\). Adunând 1 în ambii membri: \(\dfrac{BA + MQ}{BA} = \dfrac{PA + PQ}{PA} = \dfrac{AQ}{PA}\), adică

\[\frac{2 + 2\sqrt2}{4} = \frac{2}{PA} \;\Rightarrow\; PA = \frac{4}{1 + \sqrt2}\ \text{cm}.\]

În triunghiul \(BAP\), dreptunghic în \(A\): \(\operatorname{tg}(\sphericalangle BPA) = \dfrac{BA}{PA} = 1 + \sqrt2\).

Problema 5 (triunghiul echilateral ABC)

a) \(MC = \dfrac{AC}{2} = 4\) cm. În triunghiul dreptunghic \(MPC\), \(m(\sphericalangle PMC) = 30^\circ\), deci \(PC = \dfrac{MC}{2} = 2\) cm.

b) \(PB = 6\) cm, iar în triunghiul \(BQP\), dreptunghic în \(Q\) cu \(m(\sphericalangle B) = 60^\circ\): \(PQ = PB \cdot \sin 60^\circ = 3\sqrt3\) cm și \(m(\sphericalangle BPQ) = 30^\circ\), deci \(m(\sphericalangle MPQ) = 90^\circ – 30^\circ = 60^\circ\). Din triunghiul \(MPC\): \(MP = \sqrt{16 – 4} = 2\sqrt3\) cm.

\[\mathcal{A}_{MPQ} = \frac{MP \cdot PQ \cdot \sin 60^\circ}{2} = \frac{2\sqrt3 \cdot 3\sqrt3 \cdot \frac{\sqrt3}{2}}{2} = \frac{9\sqrt3}{2}\ \text{cm}^2.\]

Problema 6 (tetraedrul regulat ABCD)

a) \(BM\) și \(CM\) sunt mediane în triunghiuri echilaterale cu latura 6, deci \(BM = CM = 3\sqrt3\) cm. \(M\) este mijlocul lui \(BP\), deci \(CM = \dfrac{BP}{2}\) și triunghiul \(PCB\) este dreptunghic în \(C\) (mediana este jumătate din latura corespunzătoare). Atunci

\[PC = \sqrt{PB^2 – BC^2} = \sqrt{108 – 36} = 6\sqrt2\ \text{cm}.\]

b) Fie \(E\) mijlocul lui \(BD\). \(ME\) este linie mijlocie în triunghiul \(PDB\), deci \(ME \parallel DP\) și unghiul cerut este \(\sphericalangle CME\). \(ME = 3\) cm, iar \(CE = CM = 3\sqrt3\) cm, deci triunghiul \(MCE\) este isoscel. Fie \(CF \perp ME\): \(F\) este mijlocul lui \(ME\) și

\[CF = \sqrt{27 – \frac94} = \frac{3\sqrt{11}}{2}\ \text{cm}, \quad \sin(\sphericalangle CMF) = \frac{CF}{CM} = \frac{3\sqrt{11}}{2 \cdot 3\sqrt3} = \frac{\sqrt{33}}{6}.\]

Capcanele acestui subiect

  • I.4: se cere \(4x\), nu \(x\); dublezi direct \(2x\).
  • II.2: unghiul de \(145^\circ\) este \(MOB\), nu \(AOC\).
  • III.2 b): suma se calculează rapid prin telescopare: \(\frac{1}{k(k+1)} = \frac1k – \frac{1}{k+1}\).
  • III.4 b): \(MQ\) este diferența dintre rază și apotemă: \(2\sqrt2 – 2\).
  • III.6 b): dreptele \(DP\) și \(CM\) nu sunt în același plan; se înlocuiește \(DP\) cu paralela \(ME\).