mateinfo.roANDREI OCTAVIAN DOBRE20 ani20ANI Contact

Rezolvare simulare Evaluare Națională 2026 ICHB 1 matematică – explicată pas cu pas

Mai jos găsești rezolvarea completă a simulării 1 de Evaluare Națională 2026 la matematică de la ICHB (Liceul Teoretic Internațional de Informatică București, 15 octombrie 2025). Rezolvările sunt explicate de un profesor evaluator la Evaluarea Națională și urmează baremul publicat.

Încearcă întâi să rezolvi singur subiectul, în 2 ore, apoi verifică-te aici.

Răspunsurile corecte pe scurt

Item 1 2 3 4 5 6
Subiectul I b b c b d b
Subiectul al II-lea b a c d b c

Subiectul I – rezolvări

1. b) Numerele prime de o cifră sunt 2, 3, 5, 7, iar suma lor este 17.

2. b) \(3 – 2x \le 7\) \(\Rightarrow -2x \le 4\) \(\Rightarrow x \ge -2\) (la împărțirea cu \(-2\) se schimbă sensul), deci \(x \in [-2; +\infty)\).

3. c) \(3 \cdot 3^{2025} = 3^{2026}\).

4. b) \(20\%\) din preț înseamnă 8 lei, deci prețul inițial este \(8 \cdot 5 = 40\) de lei.

5. d) \(x = \sqrt{169 – 25} = 12\) și \(y = \sqrt{25 – 16} = 3\). Media aritmetică este \(7{,}5\), media geometrică \(\sqrt{36} = 6\), iar diferența \(1{,}5 = \dfrac32\): a răspuns corect Dragoș.

6. b) \(\sqrt3\) este irațional, dar \(1 \lt \sqrt3 \lt 2\), deci nu este în intervalul \((2; 3)\). Afirmația este falsă.

Subiectul al II-lea – rezolvări

1. b) Din \(3AB = 2BC\): \(AB = 2k\), \(BC = 3k\), iar \(5k = 20\) cm. Deci \(k = 4\) și \(AB = 8\) cm.

2. a) Ducem prin \(M\) o paralelă la \(a\) și \(b\); ea împarte unghiul \(NMP\) în două unghiuri alterne interne cu cele date: \(m(\sphericalangle NMP)\) \(= 30^\circ + 50^\circ = 80^\circ\).

3. c) Perpendiculara din centru înjumătățește coarda: în triunghiul dreptunghic format, \(r = \sqrt{6^2 + 8^2} = 10\) cm. Lungimea cercului este \(20\pi\) cm.

4. d) Fie \(CE \perp AB\): \(CE = 4\) cm, iar triunghiul \(CEB\) este dreptunghic isoscel (\(\sphericalangle B = 45^\circ\)), deci \(EB = 4\) cm și \(AB = 10\) cm. \(\mathcal{A}\) \(= \dfrac{(10 + 6) \cdot 4}{2} = 32\ \text{cm}^2\).

5. b) \(AC = \sqrt{400 + 225} = 25\) cm, deci \(AO = 12{,}5\) cm. \(AM = 10\) cm, iar \(OM\) este linie mijlocie în triunghiul \(ABC\): \(OM = 7{,}5\) cm. Perimetrul este \(30\) cm.

6. c) \(AC = 4\sqrt2\) cm și \(VA^2 + VC^2 = 16 + 16\) \(= 32 = AC^2\), deci \(m(\sphericalangle AVC) = 90^\circ\).

Subiectul al III-lea – rezolvări complete

Problema 1 (drumul turistului)

a) Pentru 350 km: în prima zi 140 km, rămân 210 km; a doua zi \(40\%\) din 210, adică 84 km; a treia zi 126 km. Diferența \(140 – 126 = 14 \ne 12\), deci drumul nu poate avea 350 km.

b) Fie \(x\) lungimea drumului. Prima zi: \(\dfrac{2x}{5}\); a doua zi: \(\dfrac{40}{100} \cdot \dfrac{3x}{5} = \dfrac{6x}{25}\); a treia zi: \(\dfrac{2x}{5} – 12\). Atunci

\[\frac{2x}{5} + \frac{6x}{25} + \frac{2x}{5} – 12 = x \;\Rightarrow\; \frac{26x}{25} – x = 12 \;\Rightarrow\; x = 300\ \text{km},\]

iar în prima zi turistul a parcurs \(\dfrac25 \cdot 300 = 120\) km.

Problema 2 (mulțimile A și B)

a) Înmulțim cu 3: \(-3 \le 2x – 1 \lt 9\), deci \(-2 \le 2x \lt 10\) și \(A = [-1; 5)\).

b) \(\dfrac{3x + 5}{3x – 2} = 1 + \dfrac{7}{3x – 2}\), deci \(3x – 2\) trebuie să dividă 7: \(3x – 2 \in \{-7, -1, 1, 7\}\). Numai \(x = 1\) și \(x = 3\) sunt întregi, deci \(B = \{1, 3\}\), \(A \cap B = \{1, 3\}\) și suma elementelor este 4.

Problema 3 (numerele a și b)

a) \(\dfrac{\sqrt4 – \sqrt3}{\sqrt{12}}\) \(= \dfrac{\sqrt4 – \sqrt3}{\sqrt3 \cdot \sqrt4} = \dfrac{1}{\sqrt3} – \dfrac{1}{\sqrt4}\), și la fel pentru ceilalți termeni. Suma din paranteză se reduce:

\[a = \left(\frac{1}{\sqrt3} – \frac{1}{\sqrt6}\right)\sqrt6 – \sqrt2 = \sqrt2 – 1 – \sqrt2 = -1 \in \mathbb{Z}.\]

b) \(\sqrt{(\sqrt3 – 2)^2} = 2 – \sqrt3\), \(2(2\sqrt3 – 4\sqrt3) = -4\sqrt3\), \(\sqrt{75} = 5\sqrt3\), deci \(b\) \(= 2 – \sqrt3 – 4\sqrt3 + 5\sqrt3 = 2\). Atunci \(x^2 = -1 + 2 = 1\), deci \(x \in \{-1, 1\}\).

Problema 4 (triunghiul dreptunghic ABC)

a) \(AC = \sqrt{108 – 27} = 9\) cm, deci \(P = 9\sqrt3 + 9\) cm. \(9\sqrt3 + 9 \lt 27\) \(\Leftrightarrow \sqrt3\) \(\lt 2\) \(\Leftrightarrow \sqrt3 \lt \sqrt4\), adevărat.

b) \(AB = \dfrac{BC}{2}\), deci \(m(\sphericalangle C) = 30^\circ\) și \(m(\sphericalangle ABC) = 60^\circ\). \(BD\) este bisectoare: \(m(\sphericalangle ABD) = 30^\circ\), deci \(AD = \dfrac{AB}{\sqrt3} = 3\) cm și \(DC = 6\) cm.

\(D\) este mijlocul lui \(BE\), deci \(CD\) și \(EM\) sunt mediane în triunghiul \(EBC\), iar \(G\) este centrul de greutate: \(DG = \dfrac13 DC = 2\) cm.

Problema 5 (pătratul ABCD și rombul BCMN)

a) În romb, \(m(\sphericalangle CBN)\) \(= 180^\circ – 45^\circ = 135^\circ\), iar diagonala pătratului face \(m(\sphericalangle DBC) = 45^\circ\). Deci \(m(\sphericalangle NBD)\) \(= 135^\circ + 45^\circ = 180^\circ\), adică \(N\), \(B\), \(D\) sunt coliniare.

b) \(MN \parallel BC\), deci \(MN \perp AB\); fie \(Q\) intersecția dreptelor \(AB\) și \(MN\). Distanța dintre dreptele paralele \(BC\) și \(MN\) este \(BQ = 6 \sin 45^\circ = 3\sqrt2\) cm, deci \(AQ = 6 + 3\sqrt2\) cm. Calculând (de exemplu cu un sistem de axe), \(AM = 6\sqrt3\) cm. Scriem aria triunghiului \(AMN\) în două feluri, cu \(NT \perp AM\):

\[\frac{AQ \cdot MN}{2} = \frac{NT \cdot AM}{2} \;\Rightarrow\; NT = \frac{(6 + 3\sqrt2) \cdot 6}{6\sqrt3} = 2\sqrt3 + \sqrt6\ \text{cm}.\]

Problema 6 (piramida VABCD)

a) \(E \in BC\), deci planul \((ABE)\) este chiar planul bazei \((ABCD)\), care conține punctele \(C\) și \(D\). Așadar \((ABE) \cap (VDC) = DC\).

b) \(AE = \sqrt{64 + 36} = 10\) cm. Triunghiul \(VBC\) este isoscel, deci \(VE \perp BC\) și \(VE = \sqrt{136 – 36} = 10\) cm. Cu \(VA = 10\) cm, triunghiul \(VAE\) este echilateral:

\[\mathcal{A}_{VAE} = \frac{10^2\sqrt3}{4} = 25\sqrt3\ \text{cm}^2.\]

Capcanele acestui subiect

  • I.2: la împărțirea inegalității cu \(-2\) se schimbă sensul.
  • I.3: triplul lui \(3^{2025}\) este \(3^{2026}\), nu \(9^{2025}\).
  • III.1 b): în a doua zi se parcurge \(40\%\) din drumul rămas.
  • III.3 a): fiecare fracție se scrie ca diferență de două fracții, iar suma se reduce (telescopare).