Rezolvare simulare Evaluare Națională 2026 Sibiu matematică – explicată pas cu pas
Mai jos găsești rezolvarea completă a simulării de Evaluare Națională 2026 la matematică din Sibiu (decembrie 2025). Rezolvările sunt explicate de un profesor evaluator la Evaluarea Națională și urmează baremul publicat.
Încearcă întâi să rezolvi singur subiectul, în 2 ore, apoi verifică-te aici.
Răspunsurile corecte pe scurt
| Item | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 |
|---|---|---|---|---|---|---|
| Subiectul I | d | b | d | c | d | b |
| Subiectul al II-lea | b | b | b | a | c | d |
Subiectul I – rezolvări
1. d) \(0{,}(6) = \dfrac69 = \dfrac23\), deci \(\dfrac12 + \dfrac16 + \dfrac12 \cdot \dfrac23\) \(= \dfrac12 + \dfrac16 + \dfrac13\) \(= \dfrac{3 + 1 + 2}{6} = 1\).
2. b) \(|3 – 2x| \lt 7\) \(\Leftrightarrow -7\) \(\lt 3 – 2x \lt 7\) \(\Leftrightarrow -2 \lt x \lt 5\). Numerele naturale din \(A\) sunt 0, 1, 2, 3, 4, cu suma 10.
3. d) \(\dfrac{x + 3y}{x}\) \(= 1 + \dfrac{3y}{x} = \dfrac{11}{10}\), deci \(\dfrac{3y}{x} = \dfrac{1}{10}\), \(\dfrac yx = \dfrac{1}{30}\) și \(\dfrac xy = 30\).
4. c) Diferență de pătrate: \((2 + \sqrt3 – 2 + \sqrt3)(2 + \sqrt3 + 2 – \sqrt3)\) \(= 2\sqrt3 \cdot 4 = 8\sqrt3\).
5. d) \(3x – 2x – 2 = 10 – 2x\) \(\Rightarrow 3x = 12\) \(\Rightarrow x = 4\).
6. b) De exemplu, 10 are ultima cifră 0, dar nu se divide cu 4. Criteriul corect folosește numărul format din ultimele două cifre. Afirmația este falsă.
Subiectul al II-lea – rezolvări
1. b) Din \(3AB = 2BC\) și \(CD = 2AB\): \(AB = 2k\), \(BC = 3k\), \(CD = 4k\). Atunci \(9k = 36\), \(k = 4\), \(CD = 16\) cm și \(MD = 8\) cm.
2. b) \(m(\sphericalangle BOC)\) \(= 2 \cdot 22^\circ = 44^\circ\), deci \(m(\sphericalangle AOC)\) \(= 90^\circ – 44^\circ = 46^\circ\). \(OD \perp OC\), cu \(D\) în exteriorul unghiului \(AOB\), de partea lui \(OA\): \(m(\sphericalangle AOD)\) \(= 90^\circ + 46^\circ = 136^\circ\).
3. b) Triunghiul \(AEB\) are baza \(AB\) și înălțimea egală cu înălțimea rombului, deci aria lui este jumătate din aria rombului: \(2 \cdot 24 = 48\ \text{cm}^2\).
4. a) \(CD = \dfrac{AB}{2}\) și \(CD \parallel AB\), deci \(CD\) este linie mijlocie în triunghiul \(MAB\): \(MD = AD\) și \(MC = BC\). \(AD + BC = 50 – 27 = 23\) cm, deci \(P_{MAB} = 2 \cdot 23 + 18 = 64\) cm.
5. c) \(OM \perp AB\), iar \(M\) este mijlocul coardei: \(AM = \sqrt{225 – 25}\) \(= \sqrt{200} = 10\sqrt2\) cm, deci \(AB = 20\sqrt2\) cm.
6. d) \(NQ \parallel BD\), deci unghiul cerut este \(\sphericalangle MDB\). \(MD\), \(DB\) și \(BM\) sunt diagonale ale fețelor cubului, deci triunghiul \(MDB\) este echilateral și unghiul are \(60^\circ\).
Subiectul al III-lea – rezolvări complete
Problema 1 (banii împărțiți de bunica)
a) \(\dfrac A2 = \dfrac B3\) \(= \dfrac C4 = k\), deci \(A = 2k\), \(B = 3k\), \(C = 4k = 2 \cdot 2k = 2A\).
b) \(9k = 972\), deci \(k = 108\): Alin primește 216 lei, Bogdan 324 lei și Cosmin 432 lei. Împreună, Alin și Bogdan au 540 de lei, cu \(108\) lei mai mult decât Cosmin.
Problema 2 (numerele a și b)
a) \(\sqrt{0{,}(3)}\) \(= \sqrt{\dfrac13} = \dfrac{1}{\sqrt3}\) și \(0{,}5 \cdot \sqrt{0{,}12}\) \(= \dfrac12 \cdot \dfrac{2\sqrt3}{10} = \dfrac{\sqrt3}{10}\). Atunci
\[2\sqrt3\left(\frac{1}{\sqrt3} + \frac{\sqrt3}{10}\right) = 2 + \frac35 = \frac{13}{5},\]
iar \(a = \left(\dfrac{13}{5} + \dfrac15\right) \cdot \dfrac{25}{14}\) \(= \dfrac{14}{5} \cdot \dfrac{25}{14} = 5\).
b) \(\dfrac{5}{\sqrt6 – 1}\) \(= \dfrac{5(\sqrt6 + 1)}{5} = \sqrt6 + 1\) și \(\dfrac{(1 – \sqrt6)^2}{2} = \dfrac{7 – 2\sqrt6}{2}\). Suma este \(\dfrac92\), deci \(b\) \(= \dfrac92 \cdot \dfrac25 = \dfrac95\).
Media geometrică: \(\sqrt{5 \cdot \dfrac95}\) \(= \sqrt9 = 3\).
Problema 3 (expresia E(x))
a) Desfacem parantezele:
\[E(x) = 4x^2 – 4x + 1 – (x^2 – 9) – 3(x^2 – 2)\]
\[= 4x^2 – 4x + 1 – x^2 + 9 – 3x^2 + 6 = -4x + 16.\]
b) \(-4x + 16 \le 8\) \(\Rightarrow -4x \le -8\) \(\Rightarrow x \ge 2\), deci \(x \in [2; +\infty)\).
Problema 4 (pătratul ABCD)
a) \(m(\sphericalangle MAD)\) \(= 90^\circ – 60^\circ = 30^\circ\), iar \(AM = AB = AD\), deci triunghiul \(MAD\) este isoscel: \(m(\sphericalangle AMD)\) \(= \dfrac{180^\circ – 30^\circ}{2} = 75^\circ\).
b) \(m(\sphericalangle MBC) = 30^\circ\), deci \(m(\sphericalangle MBN)\) \(= 30^\circ + 60^\circ = 90^\circ\). Cum \(BM = BN\), triunghiul \(MBN\) este dreptunghic isoscel și \(m(\sphericalangle BMN) = 45^\circ\). Atunci
\[m(\sphericalangle DMA) + m(\sphericalangle AMB) + m(\sphericalangle BMN) = 75^\circ + 60^\circ + 45^\circ = 180^\circ,\]
deci \(D\), \(M\), \(N\) sunt coliniare.
Problema 5 (triunghiul dreptunghic ABC)
a) \(BC = \sqrt{225 + 400} = 25\) cm, iar \(AD\) \(= \dfrac{AB \cdot AC}{BC}\) \(= \dfrac{15 \cdot 20}{25} = 12\) cm.
b) Triunghiul \(ADE\) este isoscel (\(AD = DE\)). Fie \(DT \perp AE\): \(T\) este mijlocul lui \(AE\). În triunghiul dreptunghic \(ADC\), din teorema catetei: \(AD^2 = AT \cdot AC\), deci \(AT = \dfrac{144}{20} = \dfrac{36}{5}\) cm și \(AE = \dfrac{72}{5}\) cm. \(DT\) \(= \sqrt{144 – \dfrac{1296}{25}} = \dfrac{48}{5}\) cm.
\[\mathcal{A}_{ADE} = \frac{1}{2} \cdot \frac{72}{5} \cdot \frac{48}{5} = \frac{1728}{25} = 69{,}12\ \text{cm}^2,\]
iar \(\mathcal{A}_{ABC} = 150\ \text{cm}^2\). Cum \(69{,}12 \lt 75\), aria triunghiului \(ADE\) este mai mică decât \(50\%\) din aria triunghiului \(ABC\) (este \(46{,}08\%\)).
Problema 6 (piramida patrulateră regulată SABCD)
a) \(AC = 12\sqrt2\) cm, deci \(P_{SAC}\) \(= 10\sqrt2 + 10\sqrt2 + 12\sqrt2 = 32\sqrt2\) cm.
b) Fie \(O\) intersecția diagonalelor bazei, mijlocul lui \(AC\). \(OM\) este linie mijlocie în triunghiul \(SAC\), deci \(OM \parallel SA\). \(OM\) este în planul \((MBD)\) (\(O \in BD\)), iar \(SA\) nu este în acest plan, deci \(SA \parallel (MBD)\).
Capcanele acestui subiect
- I.6: criteriul de divizibilitate cu 4 se referă la ultimele două cifre, nu la ultima.
- II.2: semidreapta \(OD\) este în exteriorul unghiului drept, deci unghiul \(AOD\) este obtuz.
- II.4: \(CD\) este linie mijlocie, deci laturile triunghiului \(MAB\) sunt duble față de laturile neparalele ale trapezului.
- III.3 b): la împărțirea cu \(-4\) se schimbă sensul inegalității.