Rezolvare simulare Evaluare Națională 2024 matematică – explicată pas cu pas
Mai jos găsești rezolvarea completă a simulării oficiale de Evaluare Națională 2024 la matematică. Rezolvările sunt explicate de un profesor evaluator la Evaluarea Națională și urmează baremul publicat.
Încearcă întâi să rezolvi singur subiectul, în 2 ore, apoi verifică-te aici.
Răspunsurile corecte pe scurt
| Item | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 |
|---|---|---|---|---|---|---|
| Subiectul I | a | d | c | d | d | a |
| Subiectul al II-lea | d | b | c | c | c | d |
Subiectul I – rezolvări
1. a) \(52 – 2 \cdot (25 – 5)\) \(= 52 – 40 = 12\).
2. d) \(\dfrac{x – 2}{5} = \dfrac y3\) dă \(3x – 6 = 5y\), deci \(3x – 5y = 6\).
3. c) Elementele comune sunt 2, 4, 6: \(A \cap B = \{2, 4, 6\}\).
4. d) \(2x + 2 \ge 4\) \(\Rightarrow x \ge 1\), deci \(x \in [1, +\infty)\).
5. d) \(4\sqrt3 \gt 2\), deci \(|2 – 4\sqrt3| = 4\sqrt3 – 2\), iar \(2(\sqrt{12} + 1) = 4\sqrt3 + 2\). Atunci \(a = 8\sqrt3\), rezultat obținut de Vlad.
6. a) Din diagramă: \(1 + 3 + 5 + 5 + 5 + 5 + 4 = 28\) de elevi, dintre care \(5 + 5 + 4 = 14\) au cel puțin nota 8, adică jumătate. Afirmația este adevărată.
Subiectul al II-lea – rezolvări
1. d) \(BC = 4\) cm și \(CD = 8\) cm. \(MB = 1\) cm și \(CN = 4\) cm, deci \(MN = 1 + 4 + 4 = 9\) cm.
2. b) Fie \(m(\sphericalangle AOB) = x\): \(m(\sphericalangle AOM) = \dfrac x2\) și \(m(\sphericalangle BOC) = \dfrac{3x}{2}\). Din \(x + \dfrac{3x}{2} = 90^\circ\) obținem \(x = 36^\circ\).
3. c) Din \(DE \parallel BC\) și bisectoare, \(\sphericalangle DIB \equiv \sphericalangle IBC \equiv \sphericalangle DBI\), deci \(DI = DB\); la fel \(EI = EC\). Perimetrul triunghiului \(ADE\) este \(AB + AC = 22\) cm.
4. c) \(EF\) este mediana ipotenuzei, deci \(BC = 8\) cm și \(FC = 4\) cm. \(\mathcal{A}_{AFCD}\) \(= \dfrac{(8 + 4) \cdot 3\sqrt2}{2} = 18\sqrt2\ \text{cm}^2\).
5. c) \(OA \perp PA\) și \(OA = \dfrac{OP}{2}\), deci \(m(\sphericalangle AOP) = 60^\circ\) și \(m(\sphericalangle AOB) = 120^\circ\): arcul mic \(AB\) are \(120^\circ\).
6. d) \(OM\) este linie mijlocie în triunghiul \(BDV\), deci \(OM \parallel DV\). Fața \(VCD\) este triunghi echilateral (\(VA = AB\)), deci unghiul dintre \(DV\) și \(CD\) are \(60^\circ\).
Subiectul al III-lea – rezolvări complete
Problema 1 (cărțile Mariei)
a) \(53 = 18 \cdot 2 + 17\), deci restul împărțirii la 18 este 17, nu 5. Maria nu poate avea 53 de cărți.
b) \(n – 5\) se divide cu 8, 12 și 18, deci cu \([8, 12, 18] = 72\): \(n \in \{77, 149, 221, \ldots\}\). Cel mai mic număr de trei cifre este \(n = 149\).
Problema 2 (expresia E(x))
a) \(E(0)\) \(= 9 + (-2) \cdot 2 – 3 + 2 = 4\).
b) \(E(n)\) \(= 4n^2 + 12n + 9 + n^2 – 4\) \(- 3 + 3n + 2\) \(= 5n^2 + 15n + 4\), deci
\[N = 5n^2 + 15n + 10 = 5(n + 1)(n + 2).\]
\((n+1)(n+2)\) este produsul a două numere consecutive, deci par; atunci \(N\) se divide cu \(5 \cdot 2 = 10\).
Problema 3 (numărul abc)
a) \(\dfrac12 + \dfrac13 + \dfrac16 = 1\) și \(\dfrac23 : \dfrac13 = 2\), deci \(a = 5 – 2 = 3\).
b) \(3 \cdot 3^2 \cdot 3^3 \cdot 3^4 = 3^{10}\), \(9^4 = 3^8\), \(25^4 = 5^8\), deci \(b = 9 – 5 = 4\). \(\dfrac{\overline{3c}}{4} = \dfrac{\overline{c4}}{3}\) înseamnă \(3(30 + c) = 4(10c + 4)\), adică \(37c = 74\) și \(c = 2\). Numărul este \(\overline{abc} = 342\).
Problema 4 (triunghiul dreptunghic ABC)
a) \(m(\sphericalangle EBC) = 20^\circ\), iar în triunghiul dreptunghic \(BDM\): \(m(\sphericalangle BMD) = 70^\circ\). \(\sphericalangle EMA\) și \(\sphericalangle BMD\) sunt opuse la vârf, deci \(m(\sphericalangle EMA) = 70^\circ\).
b) \(EF \perp BC\) și \(AD \perp BC\), deci \(EF \parallel AM\). În triunghiul \(ABE\): \(m(\sphericalangle AEB)\) \(= 90^\circ – 20^\circ\) \(= 70^\circ = m(\sphericalangle EMA)\), deci \(AE = AM\). \(E\) este pe bisectoarea unghiului \(B\), deci \(EF = EA\). Atunci \(AM = EF\) și \(AM \parallel EF\): \(AMFE\) este paralelogram cu două laturi consecutive egale, adică romb.
Problema 5 (paralelogramul ABCD)
a) \(AB = AP + 2AP = 3AP = 15\) cm, deci \(AP = 5\) cm.
b) \(AP \parallel CD\), deci \(\triangle ANP \sim \triangle CND\) cu raportul \(\dfrac{AP}{CD} = \dfrac13\). Atunci \(AN = \dfrac{AC}{4}\), iar \(AO = \dfrac{AC}{2}\), deci \(AN = NO\). Înălțimile din \(P\) și \(D\) pe \(AC\) sunt în raportul \(\dfrac{NP}{ND} = \dfrac13\). Cum bazele \(AN\) și \(NO\) sunt egale,
\[\frac{\mathcal{A}_{ANP}}{\mathcal{A}_{DNO}} = \frac13.\]
Problema 6 (cubul ABCDA′B′C′D′)
a) \(MN\) este linie mijlocie în triunghiul \(AA’D’\), iar \(PQ\) în triunghiul \(ADD’\): ambele sunt \(\dfrac{AD’}{2}\), deci \(MN = PQ\).
b) \(MN \parallel AD’\) și \(PQ \parallel AD’\), deci \(MN \parallel PQ\). \(MP \parallel BC\) și \(MP = BC\), deci \(MPCB\) este paralelogram și \(MB \parallel PC\). Două drepte concurente din \((MNB)\) sunt paralele cu două drepte din \((PQC)\), deci \((MNB) \parallel (PQC)\). \(CT\) este în planul \((PQC)\), deci \(CT \parallel (MNB)\).
Capcanele acestui subiect
- I.6: „cel puțin nota 8” înseamnă notele 8, 9 și 10.
- II.3: paralela prin centrul cercului înscris „mută” laturile \(DB\) și \(EC\) pe \(DE\).
- III.2 b): produsul a două numere consecutive este întotdeauna par.
- III.6 b): paralelismul dintre o dreaptă și un plan se poate arăta prin două plane paralele.