Rezolvare model Bac 2027 matematică M_mate-info – explicată pas cu pas
Mai jos găsești rezolvarea completă a modelului de subiect pentru Bacalaureat 2027 la matematică, profilul M_mate-info. Rezolvările sunt explicate de un profesor de matematică și urmează baremul publicat de minister.
Încearcă întâi să rezolvi singur subiectul, în 3 ore, apoi verifică-te aici.
Subiectul I
1. Numărul complex z₃
\(z_3\) \(= a(1 + i) + i(3 – 2i)\) \(= a + ai + 3i + 2\) \(= (a + 2) + (a + 3)i\).
\(z_3\) este real dacă partea imaginară este 0: \(a + 3 = 0\), deci \(a = -3\) și \(z_3 = -1\).
2. Inversa funcției
\(f^{-1}(t) = 0\) \(\Leftrightarrow t = f(0)\) \(= 2^0 + 3 = 4\), iar \(4 \in (3, +\infty)\).
3. Ecuația irațională
Membrul stâng trebuie să fie nenegativ: \(\sqrt2(x – 1) \ge 0\), deci \(x \ge 1\). Ridicăm la pătrat:
\[2(x – 1)^2 = x^2 + 2 \Leftrightarrow 2x^2 – 4x + 2 = x^2 + 2 \Leftrightarrow x^2 – 4x = 0.\]
\(x = 0\) nu convine (\(x \ge 1\)), iar \(x = 4\) convine. Soluția: \(x = 4\).
4. Submulțimi nevide cu cel mult două elemente
Cu un element: 4 submulțimi. Cu două elemente: \(C_4^2 = 6\). Total: \(4 + 6 = 10\).
5. Patrulaterul CGBD
Fie \(M\) mijlocul lui \(BC\): \(\overrightarrow{AM} = \dfrac12(\overrightarrow{AB} + \overrightarrow{AC})\), iar \(\overrightarrow{AG}\) \(= \dfrac23\overrightarrow{AM}\) \(= \dfrac13(\overrightarrow{AB} + \overrightarrow{AC})\). Atunci
\[\overrightarrow{GM} = \frac16(\overrightarrow{AB} + \overrightarrow{AC}), \qquad \overrightarrow{MD} = \overrightarrow{AD} – \overrightarrow{AM} = \frac16(\overrightarrow{AB} + \overrightarrow{AC}).\]
Deci \(M\) este mijlocul lui \(GD\). Diagonalele \(GD\) și \(BC\) ale patrulaterului \(CGBD\) au același mijloc \(M\), deci acesta este paralelogram.
6. Distanța de la B la AC
Teorema sinusurilor: \(BC = 2R\sin A\) \(= 4 \cdot \dfrac{\sqrt3}{2} = 2\sqrt3\). Triunghiul este isoscel cu \(A = \dfrac{2\pi}{3}\), deci \(C = \dfrac{\pi}{6}\). Fie \(D\) proiecția lui \(B\) pe \(AC\): în triunghiul dreptunghic \(BDC\), \(BD = BC \sin C = \sqrt3\).
Subiectul al II-lea
1. Matricele A(x)
a) \(A(3)\) \(= \begin{pmatrix} -2 & 3 & 0 \\ 0 & 1 & 0 \\ 0 & 11 & -2 \end{pmatrix}\). Dezvoltând după prima coloană (sau observând că este „aproape triunghiulară”): \(\det A(3)\) \(= (-2) \cdot 1 \cdot (-2) = 4\).
b) Prin înmulțire:
\[A(x)A(y) = \begin{pmatrix} 4 & x – 2y & 0 \\ 0 & 1 & 0 \\ 0 & 3x – 6y – 2 & 4 \end{pmatrix}.\]
Adunăm \(-A(x) + 2A(y)\): pe diagonală \(4 + 2 – 4 = 2\), \(1 – 1 + 2 = 2\), \(4 + 2 – 4 = 2\); pozițiile din afara diagonalei se anulează (\(x – 2y – x + 2y = 0\), \(3x – 6y – 2 – 3x – 2 + 6y + 4\) \(= 0\)). Rezultatul este \(2I_3\).
c) Din b) cu \(y = x\): \(A(x)^2\) \(= -A(x) + 2I_3\). Atunci
\[A(x)^3 = A(x) \cdot A(x)^2 = -A(x)^2 + 2A(x) = A(x) – 2I_3 + 2A(x) = 3A(x) – 2I_3.\]
Egalitatea \(3A(x) – 2I_3\) \(= aA(x) + bI_3\) pentru orice \(x\) dă \(a = 3\) și \(b = -2\).
2. Legea de compoziție x ∗ y = 2(x − 1)(y − 2) + 2
a) \(3 * 4\) \(= 2 \cdot 2 \cdot 2 + 2 = 10\).
b) \(a * x = x\) \(\Leftrightarrow 2(a – 1)(x – 2) + 2\) \(= x\) \(\Leftrightarrow (2a – 2)(x – 2)\) \(= x – 2\), pentru orice \(x\). Deci \(2a – 2 = 1\) și \(a = \dfrac32\).
c) \(n * p – 2\) \(= 2(n – 1)(p – 2)\), deci
\[m * (n * p) = 2(m – 1)(n * p – 2) + 2 = 4(m – 1)(n – 1)(p – 2) + 2 = 26,\]
adică \((m – 1)(n – 1)(p – 2)\) \(= 6\). Cu \(1 \le m \le n \le p\): pentru \(m = 2\), \((n – 1)(p – 2) = 6\) dă \((n, p) \in \{(2, 8), (3, 5), (4, 4)\}\); pentru \(m \ge 3\) nu există soluții cu \(n \le p\). Tripletele sunt \((2, 2, 8)\), \((2, 3, 5)\), \((2, 4, 4)\).
Subiectul al III-lea
1. Funcția f(x) = (x² + 4x − 1)/(x√x)
a) Scriem \(f(x)\) \(= x^{\frac12} + 4x^{-\frac12} – x^{-\frac32}\), deci
\[f'(x) = \frac{1}{2\sqrt x} – \frac{2}{x\sqrt x} + \frac{3}{2x^2\sqrt x} = \frac{x^2 – 4x + 3}{2x^2\sqrt x} = \frac{\sqrt x(x – 1)(x – 3)}{2x^3}.\]
b) Tangenta este paralelă cu \(Ox\) dacă \(f'(a) = 0\): \((a – 1)(a – 3) = 0\), deci \(a = 1\) sau \(a = 3\).
c) Din semnul lui \(f’\): \(f\) este crescătoare pe \((0, 1]\), descrescătoare pe \([1, 3]\) și crescătoare pe \([3, +\infty)\).
Pentru \(x \in (0, 1]\): \(f(x) \le f(1) = 4\). Și \(\dfrac{1}{4x} \in \left[\dfrac14, +\infty\right)\), unde minimul lui \(f\) este \(\min\left\{f\left(\dfrac14\right), f(3)\right\}\) \(= \min\left\{\dfrac12, \dfrac{20}{3\sqrt3}\right\}\) \(= \dfrac12\). Deci \(4f\left(\dfrac{1}{4x}\right) \ge 2\) și
\[f(x) – 4f\left(\frac{1}{4x}\right) \le 4 – 2 = 2.\]
2. Funcția f(x) = x³ + x + 1
a) \(\displaystyle\int_0^2 (x^3 + 1)\,dx\) \(= \left.\left(\frac{x^4}{4} + x\right)\right|_0^2\) \(= 4 + 2\) \(= 6\).
b) \(\displaystyle\int_0^1 (x + 1)e^{-x}\,dx\). Integrând prin părți (\(u = x + 1\), \(v’ = e^{-x}\)):
\[\left.-(x + 1)e^{-x}\right|_0^1 + \int_0^1 e^{-x}\,dx = \left(1 – \frac2e\right) + \left(1 – \frac1e\right) = 2 – \frac3e.\]
c) \(f(x) + x^2\) \(= x^3 + x^2 + x + 1\) \(= (x + 1)(x^2 + 1)\) și \(1 – x^4\) \(= (1 – x)(1 + x)(1 + x^2)\), deci
\[I_n – I_{n+4} = \int_0^1 \frac{x^n(1 – x^4)}{(x+1)(x^2+1)}\,dx = \int_0^1 x^n(1 – x)\,dx = \frac{1}{n+1} – \frac{1}{n+2} = \frac{1}{(n+1)(n+2)}.\]
Capcanele acestui subiect
- I.3: la ecuațiile iraționale verificați condiția \(x \ge 1\) – soluția \(x = 0\) apare la ridicarea la pătrat, dar nu convine.
- II.2 c): nu uitați ordinea \(m \le n \le p\) când enumerați tripletele.
- III.1 c): minimul lui \(f\) pe \([1/4, +\infty)\) se compară între capătul \(1/4\) și punctul de minim local 3.
- III.2 c): descompunerea \(1 – x^4\) simplifică integrandul la un polinom.