Rezolvare Olimpiada de Matematică etapa județeană 2026 clasa a VI-a – explicată pas cu pas
Mai jos găsești rezolvarea completă a subiectelor de la Olimpiada de Matematică, etapa județeană 2026, clasa a VI-a. Rezolvările sunt explicate pas cu pas de un profesor de matematică și urmează baremul oficial.
Încearcă întâi să rezolvi singur problemele (timp de lucru: 3 ore), apoi verifică-te aici.
Problema 1 (mulțimile A și B)
a) \(A = \{2, 5, 8, \ldots\}\) și \(B = \{1, 8, 15, \ldots\}\), deci cel mai mic element comun este 8.
b) Elementele lui \(A\) sunt \(3m + 2 \le 1000\), cu \(m = 0, 1, \ldots, 332\): \(A\) are 333 de elemente. Elementele lui \(B\) sunt \(7p + 1 \le 1000\), cu \(p = 0, 1, \ldots, 142\): \(B\) are 143 de elemente.
\(x \in A \cap B\) dacă și numai dacă \(x – 8\) se divide cu 3 și cu 7, adică cu 21 (8 dă aceleași resturi ca \(x\)). Deci \(x = 21k + 8 \le 1000\), cu \(k = 0, 1, \ldots, 47\): \(A \cap B\) are 48 de elemente.
\(\operatorname{card}(A \cup B)\) \(= 333 + 143 – 48\) \(= 428\).
Problema 2 (x prim, y nenul)
Relația \(\dfrac{x}{2y} = \dfrac{x + 1}{x + y + 8}\) se scrie \(x(x + y + 8)\) \(= 2y(x + 1)\), adică
\[x^2 + 8x = y(x + 2).\]
Deci \(x + 2 \mid x^2 + 8x\). Cum \(x + 2 \mid x(x + 2)\) \(= x^2 + 2x\), rezultă \(x + 2 \mid (x^2 + 8x) – (x^2 + 2x)\) \(= 6x\), apoi \(x + 2 \mid 6(x + 2) – 6x\) \(= 12\).
\(x + 2 \in \{3, 4, 6, 12\}\) (divizori ai lui 12 mai mari ca 2), deci \(x \in \{1, 2, 4, 10\}\). Singurul prim este \(x = 2\), iar atunci \(4 + 16 = 4y\), deci \(y = 5\).
Răspuns: \(x = 2\), \(y = 5\).
Variantă din barem: din \(x(x + y + 8)\) \(= 2y(x + 1)\), \(x\) prim divide \(2\), \(y\) sau \(x + 1\); cazurile \(x \mid y\) și \(x \mid x + 1\) nu dau soluții, iar \(x = 2\) dă \(y = 5\).
Problema 3 (triunghiul isoscel cu unghiul de 100°)
a) \(m(\sphericalangle ABC)\) \(= m(\sphericalangle ACB)\) \(= 40^\circ\). Triunghiul \(CAD\) este isoscel (\(CA = CD\)), deci
\[m(\sphericalangle CAD) = m(\sphericalangle CDA) = \frac{180^\circ – 40^\circ}{2} = 70^\circ.\]
Atunci \(m(\sphericalangle DAB) = 30^\circ\), \(m(\sphericalangle ADB)\) \(= 180^\circ – 30^\circ – 40^\circ\) \(= 110^\circ\). Triunghiul \(DAF\) este isoscel (\(DA = DF\)), deci \(m(\sphericalangle DFA) = 70^\circ\) și \(m(\sphericalangle CFD) = 110^\circ\).
Triunghiurile \(BDA\) și \(CFD\) au \(DA = FD\), \(\sphericalangle BDA \equiv \sphericalangle CFD\) (\(110^\circ\)) și \(\sphericalangle ABD \equiv \sphericalangle FCD\) (\(40^\circ\)), deci sunt congruente (LUU). Rezultă \(CF = BD = DE\) (\(DE\) este rază în cercul de centru \(D\) și rază \(DB\)).
b) \(FM \parallel AB\), deci \(m(\sphericalangle CFM)\) \(= m(\sphericalangle CAB)\) \(= 100^\circ\) și \(m(\sphericalangle DFM)\) \(= 110^\circ – 100^\circ\) \(= 10^\circ\).
Triunghiul \(DEB\) este isoscel: \(m(\sphericalangle DEB) = 40^\circ\), deci \(m(\sphericalangle EDB) = 100^\circ\) și \(m(\sphericalangle ADE)\) \(= 110^\circ – 100^\circ\) \(= 10^\circ\).
Triunghiurile \(MFD\) și \(EDA\) au \(\sphericalangle MFD \equiv \sphericalangle EDA\) (\(10^\circ\)), \(FD = DA\) și \(\sphericalangle MDF \equiv \sphericalangle EAD\) (\(30^\circ\), din congruența de la a)). Din ULU sunt congruente, deci \(MD = AE\).
Problema 4 (numerele lente)
a) Divizorii lui 72 sunt \(1, 2, 3, 4, 6, 8, 9, 12, 18, 24, 36, 72\). Fiecare, de la al patrulea, este cel mult suma celor trei divizori dinaintea lui:
\(4 \le 1 + 2 + 3\), \(6 \le 2 + 3 + 4\), \(8 \le 3 + 4 + 6\), \(9 \le 4 + 6 + 8\), \(12 \le 6 + 8 + 9\), \(18 \le 8 + 9 + 12\), \(24 \le 9 + 12 + 18\), \(36 \le 12 + 18 + 24\), \(72 \le 18 + 24 + 36\).
b) Fie \(M\) și \(N\) lente. Orice divizor al lui \(MN\) se scrie \(mn\), cu \(m \mid M\), \(n \mid N\).
Dacă \(m\) nu este unul dintre cei mai mici trei divizori ai lui \(M\), atunci \(m \le m_1 + m_2 + m_3\), cu \(m_1 \lt m_2 \lt m_3 \lt m\) divizori ai lui \(M\). Rezultă \(mn \le m_1n + m_2n + m_3n\), iar \(m_1n \lt m_2n \lt m_3n \lt mn\) sunt divizori ai lui \(MN\) care îl preced. La fel dacă \(n\) nu este unul dintre cei mai mici trei divizori ai lui \(N\).
Orice număr lent \(L\) se divide cu 6: dacă \(2 \nmid L\), divizorii dinaintea lui \(L\) sunt cel mult \(\dfrac L3, \dfrac L5, \dfrac L7\), cu suma \(L\left(\dfrac13 + \dfrac15 + \dfrac17\right) \lt L\); dacă \(3 \nmid L\), sunt cel mult \(\dfrac L2, \dfrac L4, \dfrac L5\), cu suma tot mai mică decât \(L\). Deci cei mai mici trei divizori sunt 1, 2, 3.
Rămân cazurile \(m, n \in \{1, 2, 3\}\), adică \(mn \in \{1, 2, 3, 4, 6, 9\}\): 1, 2, 3 sunt primii trei divizori ai lui \(MN\), \(4 \le 1 + 2 + 3\), \(6 \le 1 + 2 + 3\) și \(9 \le 2 + 3 + 6\). Deci \(MN\) este lent.
Ce urmărește baremul
- Problema 1 b): numărarea separată a lui \(A\), \(B\) și \(A \cap B\) – principiul includerii și excluderii.
- Problema 2: reducerea la \(x + 2 \mid 12\) (sau analiza pe divizorii lui \(x\)).
- Problema 4 b): observația cheie că orice număr lent se divide cu 6.