Rezolvare Olimpiada de Matematică etapa județeană 2025 clasa a VI-a – explicată pas cu pas
Mai jos găsești rezolvarea completă a subiectelor de la Olimpiada de Matematică, etapa județeană 2025, clasa a VI-a. Rezolvările sunt explicate pas cu pas de un profesor de matematică și urmează baremul oficial.
Încearcă întâi să rezolvi singur problemele (timp de lucru: 3 ore), apoi verifică-te aici.
Problema 1 (fracțiile m și n naturale)
\[m = \frac{5a + 6b + 7c + 6}{4a + 3b + 2c + 3}, \qquad n = \frac{a + 2b + 3c + 5}{3a + b + 2c + 5}.\]
a) Dacă \(m \le 1\), atunci \[5a + 6b + 7c + 6 \le 4a + 3b + 2c + 3,\] adică \(a + 3b + 5c + 3 \le 0\), imposibil. Deci \(m \ge 2\).
b) Dacă \(n \ge 2\): \[a + 2b + 3c + 5 \ge 6a + 2b + 4c + 10,\] adică \(0 \ge 5a + c + 5\), fals. Cum \(n \gt 0\), rezultă \(n = 1\), deci \(a + 2b + 3c + 5\) \(= 3a + b + 2c + 5\), adică \(b + c = 2a\).
Dacă \(m \ge 3\): \[5a + 6b + 7c + 6 \ge 12a + 9b + 6c + 9,\] deci \(c \ge 7a + 3b + 3\). Adunăm \(b\): \(2a = b + c \ge 7a + 4b + 3\), adică \(0 \ge 5a + 4b + 3\), fals. Deci \(m = 2\).
Din \(m = 2\): \(5a + 6b + 7c + 6\) \(= 8a + 6b + 4c + 6\), deci \(c = a\) și, din \(b + c = 2a\), \(b = a\). Pentru \(a = b = c\) chiar obținem \(m = \dfrac{18a + 6}{9a + 3} = 2\) și \(n = 1\).
Răspuns: \(m = 2\), \(n = 1\).
Problema 2 (cmmdc și cmmmc)
Fie \(d = (a, b)\), \(a = dx\), \(b = dy\), cu \((x, y) = 1\); atunci \([a, b] = dxy\) și \(\dfrac{(a, b)}{[a, b]} = \dfrac{1}{xy}\). Relațiile devin
\[x = dy + \frac{48}{xy}, \qquad y = dx – \frac{312}{xy}. \quad (1)\]
Din prima, \(x \gt dy \ge y\). Fracțiile trebuie să fie numere naturale, deci \(xy \mid 48\) și \(xy \mid 312\), adică \(xy \mid (48, 312) = 24\).
Din (1): \(xy(x – dy) = 48\) și \(xy(dx – y) = 312\). Împărțind: \(\dfrac{x – dy}{dx – y}\) \(= \dfrac{48}{312}\) \(= \dfrac{2}{13}\), deci
\[x(13 – 2d) = y(13d – 2).\]
Membrul drept este pozitiv, deci \(13 – 2d \gt 0\), adică \(d \le 6\). Analizăm cazurile (cu \((x, y) = 1\)):
- \(d = 1\): \(11x = 11y\), deci \(x = y\), fals (\(x \gt y\));
- \(d = 2\): \(9x = 24y \Leftrightarrow 3x = 8y\), deci \(x = 8\), \(y = 3\) (\(xy = 24\), convine);
- \(d = 3\): \(7x = 37y\), \(x = 37\), \(y = 7\) – nu divide 24;
- \(d = 4\): \(x = 10y\), \(xy = 10\) – nu divide 24;
- \(d = 5\): \(x = 21y\), \(xy = 21\) – nu divide 24;
- \(d = 6\): \(x = 76y\), \(xy = 76\) – nu divide 24.
Rămâne \(d = 2\), \(x = 8\), \(y = 3\): \(a = 16\), \(b = 6\). Verificare: \((16, 6) = 2\), \([16, 6] = 48\); \(\dfrac{16}{2} = 8 = 6 + \dfrac{48 \cdot 2}{48}\) și \(\dfrac{6}{2} = 3 = 16 – \dfrac{312 \cdot 2}{48}\).
Răspuns: \(a = 16\), \(b = 6\).
Variantă (tot din barem): se pot încerca direct toate perechile \((x, y)\) cu \(xy \mid 24\), \(x \gt y\), \((x, y) = 1\): (2, 1), (3, 1), (4, 1), (6, 1), (3, 2), (8, 1), (12, 1), (4, 3), (24, 1), (8, 3); doar \((8, 3)\) dă un \(d\) natural, anume \(d = 2\).
Problema 3 (triunghiul isoscel cu unghiul de 30°)
a) Triunghiul \(DFG\) este isoscel (\(DG = DF\)), deci \(\sphericalangle DFG \equiv \sphericalangle DGF\), iar suplementele lor sunt și ele congruente: \(\sphericalangle DFB \equiv \sphericalangle DGE\). (1)
Triunghiul \(BDE\) este isoscel (\(BD = DE\)), deci \(\sphericalangle DBF \equiv \sphericalangle DEG\). (2)
Din (1), (2) și \(BD = DE\): \(\triangle BDF \equiv \triangle EDG\) (L.U.U.), deci \(BF = GE\).
b) \(m(\sphericalangle ABC)\) \(= m(\sphericalangle ACB)\) \(= \dfrac{180^\circ – 30^\circ}{2}\) \(= 75^\circ\).
Segmentele \(BG\) și \(FE\) se obțin adăugând același segment \(FG\) la segmentele egale \(BF\) și \(GE\), deci \(BG = FE = BC\). Triunghiul \(BCG\) este isoscel, cu \(m(\sphericalangle CBG) = 75^\circ\), deci
\[m(\sphericalangle BCG) = \frac{180^\circ – 75^\circ}{2} = 52^\circ 30′.\]
Problema 4 (n divizibil cu sumele parțiale ale divizorilor)
Numerele prime au proprietatea: divizorii sunt \(1 = d_1 \lt d_2 = n\), iar \(n\) se divide cu \(d_1 = 1\).
Fie \(n\) compus, cu \(k \ge 3\) divizori. Dacă \(n\) ar fi impar, toți divizorii ar fi impari, iar \(d_1 + d_2\) ar fi par; \(n\) s-ar divide cu un număr par – contradicție. Deci \(n\) este par: \(d_1 = 1\), \(d_2 = 2\), iar \(n\) se divide cu \(d_1 + d_2 = 3\), deci \(d_3 = 3\) și \(6 \mid n\).
Atunci \(\dfrac n6\), \(\dfrac n3\), \(\dfrac n2\) sunt divizori ai lui \(n\), mai mici decât \(n\). Cum \(n\) se divide cu suma \(d_1 + \ldots + d_{k-1}\) (pozitivă), această sumă este cel mult \(n\):
\[n \ge d_1 + d_2 + \ldots + d_{k-1} \ge \frac n6 + \frac n3 + \frac n2 = n.\]
Deci egalitate peste tot: singurii divizori mai mici decât \(n\) sunt \(\dfrac n6 = 1\), \(\dfrac n3 = 2\), \(\dfrac n2 = 3\), adică \(n = 6\). Verificare: \(6\) se divide cu \(1\), \(1 + 2 = 3\) și \(1 + 2 + 3 = 6\).
Răspuns: \(n\) este număr prim sau \(n = 6\).
Ce urmărește baremul
- Problema 1: majorări/minorări ale fracțiilor (metoda prin reducere la absurd).
- Problema 2: scrierea \(a = dx\), \(b = dy\) și condiția \(xy \mid 24\); baremul acceptă atât analiza după \(d\), cât și verificarea tuturor perechilor \((x, y)\).
- Problema 3: congruența \(\triangle BDF \equiv \triangle EDG\) (L.U.U.) și observația \(BG = FE = BC\).
- Problema 4: nu uitați numerele prime (1 punct); pentru numerele compuse – paritatea, apoi divizorii \(\frac n6, \frac n3, \frac n2\).