mateinfo.roANDREI OCTAVIAN DOBRE20 ani20ANI Contact

Rezolvare Olimpiada de Matematică etapa județeană 2025 clasa a VII-a – explicată pas cu pas

Mai jos găsești rezolvarea completă a subiectelor de la Olimpiada de Matematică, etapa județeană 2025, clasa a VII-a. Rezolvările sunt explicate pas cu pas de un profesor de matematică și urmează baremul oficial.

Încearcă întâi să rezolvi singur problemele (timp de lucru: 3 ore), apoi verifică-te aici.

Problema 1 (numărul abcd)

Condițiile: \(\sqrt{\overline{ab} – 4} + \sqrt{\overline{cd}} = p^2\), cu \(p\) prim, și \(\overline{cd} – \overline{ab} = p + 2\).

O sumă de doi radicali din numere naturale este număr natural doar dacă ambii radicali sunt naturali. Deci există \(k, n \in \mathbb{N}^*\) cu \(\overline{ab} – 4 = k^2\), \(\overline{cd} = n^2\) și

\[k + n = p^2. \quad (1)\]

Scăzând: \(n^2 – k^2\) \(= \overline{cd} – \overline{ab} + 4\) \(= p + 6\), adică \((n – k)(n + k) = p + 6\). Din (1): \((n – k) \cdot p^2 = p + 6\), deci \(p \mid p + 6\), adică \(p \mid 6\): \(p \in \{2, 3\}\).

  • \(p = 2\): \(k + n = 4\), \(n – k = 2\), deci \(k = 1\), \(n = 3\) și \(\overline{ab} = 5\) – nu are două cifre, fals.
  • \(p = 3\): \(k + n = 9\), \(n – k = 1\), deci \(k = 4\), \(n = 5\): \(\overline{ab} = 20\), \(\overline{cd} = 25\).

Verificare: \(\sqrt{16} + \sqrt{25} = 9 = 3^2\) și \(25 – 20 = 5 = 3 + 2\).

Răspuns: \(\overline{abcd} = 2025\).

Variantă (barem): fiecare radical este mai mic decât 10, deci \(p^2 \lt 20\) și \(p \in \{2, 3\}\); apoi se rezolvă ecuațiile \(\sqrt{\overline{ab} – 4} + \sqrt{\overline{ab} + 4} = 4\) și \(\sqrt{\overline{ab} – 4} + \sqrt{\overline{ab} + 5} = 9\).

Problema 2 (mulțimea valorilor lui r)

Avem \(r = \dfrac{a + b}{2} – \sqrt{ab}\) \(= \dfrac{(\sqrt a – \sqrt b)^2}{2} \ge 0\).

Cum \(r\) este rațional, \(\sqrt{ab}\) este rațional, deci \(ab = n^2\), cu \(n \in \mathbb{N}\). Atunci \(r = \dfrac{a + b – 2n}{2} = \dfrac m2\), cu \(m\) întreg, iar din \(r \ge 0\), \(m \in \mathbb{N}\).

Reciproc, fiecare număr \(\dfrac m2\) se obține: pentru \(m = 0\) luăm \(a = b = 1\); pentru \(m \ge 1\) luăm \(a = m\), \(b = 4m\): \(r = \dfrac{5m}{2} – 2m = \dfrac m2\).

Răspuns: \(\left\{\dfrac m2 \;\middle|\; m \in \mathbb{N}\right\}\).

Problema 3 (pătratele ABCD și BEFG)

Pasul 1: H este mijlocul lui DF. \(m(\sphericalangle GBF)\) \(= m(\sphericalangle DBC)\) \(= 45^\circ\), deci \(m(\sphericalangle DBF) = 90^\circ\). \(EG\) este diagonala pătratului \(BEFG\), deci mediatoarea lui \(BF\). Mediatoarea unei catete trece prin mijlocul ipotenuzei, deci \(H\) este mijlocul lui \(DF\).

Pasul 2: H se află pe AC. Fie \(K\) proiecția lui \(H\) pe \(AE\). \(HK \parallel AD \parallel EF\) și trece prin mijlocul lui \(DF\), deci este linie mijlocie în trapezul dreptunghic \(AEFD\): \(K\) este mijlocul lui \(AE\). Atunci \(\triangle HAE\) este isoscel. Cum \(HK = \dfrac{AD + EF}{2}\) \(= \dfrac{AE}{2}\) \(= AK\), triunghiul \(HAK\) este dreptunghic isoscel, deci \(m(\sphericalangle HAE) = 45^\circ\) și \(H \in AC\).

Pasul 3: HI = HD. Fie \(L\) proiecția lui \(H\) pe \(AD\). \(AH\) este bisectoarea unghiului \(DAB\), deci \(\triangle HAK \equiv \triangle HAL\) (I.U.) și \(HK = HL\). Din \(\sphericalangle KHI + \sphericalangle IHL\) \(= 90^\circ\) \(= \sphericalangle DHL + \sphericalangle IHL\) rezultă \(\sphericalangle KHI \equiv \sphericalangle LHD\), deci \(\triangle HKI \equiv \triangle HLD\) (C.U.) și \(HI = HD\).

Pasul 4: concluzia. \(\triangle HAB \equiv \triangle HAD\) (L.U.L.), deci \(HB = HD = HI\). Triunghiul \(HBI\) este isoscel, iar \(HK\) este înălțime, deci \(K\) este mijlocul lui \(BI\). \(HK \parallel BJ\), deci \(HK\) este linie mijlocie în \(\triangle IBJ\) și \(H\) este mijlocul lui \(IJ\).

Diagonalele \(DF\) și \(IJ\) ale patrulaterului \(DIFJ\) au același mijloc \(H\), sunt perpendiculare și egale (\(HI = HD = HF = HJ\)), deci \(DIFJ\) este pătrat.

Altă soluție (barem): \(IJ\) este mediatoarea lui \(DF\), deci \(DI = IF\); patrulaterul \(IEFH\) este inscriptibil, de unde \(m(\sphericalangle IFD) = 45^\circ\) și \(m(\sphericalangle DIF) = 90^\circ\); apoi \(\triangle AID \equiv \triangle EFI\) dă \(AI = BE\), deci tot \(H\) este mijlocul lui \(IJ\).

Problema 4 (paralelogramul MNPQ)

Arătăm că \(A\) este mijlocul ambelor diagonale \(MP\) și \(NQ\).

A este mijlocul lui MP. Fie \(H\) ortocentrul. Patrulaterele \(BIHK\) și \(CIHJ\) sunt inscriptibile (câte două unghiuri drepte opuse), deci

\[\sphericalangle HIK = \sphericalangle HBK = 90^\circ – \sphericalangle A = \sphericalangle JCH = \sphericalangle HIJ,\]

adică \(IA\) este bisectoarea unghiului \(JIK\). Cum \(IA \perp BC\) și \(MP \parallel BC\), \(IA \perp MP\). În \(\triangle IMP\), \(IA\) este bisectoare și înălțime, deci triunghiul este isoscel și \(A\) este mijlocul lui \(MP\).

A este mijlocul lui NQ. Fie \(S\) simetricul lui \(A\) față de \(D\). \(ABSC\) este paralelogram (diagonalele se înjumătățesc), deci \(BS \parallel AC\) și, cum \(BJ \perp AC\), \(BJ \perp BS\). Din \(m(\sphericalangle SBN)\) \(= m(\sphericalangle SAN)\) \(= 90^\circ\), patrulaterul \(SBAN\) este inscriptibil, deci \(\sphericalangle NSA = \sphericalangle ABN = 90^\circ – \sphericalangle A\). Analog \(\sphericalangle QSA = \sphericalangle ACQ = 90^\circ – \sphericalangle A\).

În \(\triangle SNQ\), \(SA\) este înălțime (\(SA \perp NQ\)) și bisectoare, deci triunghiul este isoscel și \(A\) este mijlocul lui \(NQ\).

Diagonalele \(MP\) și \(NQ\) se înjumătățesc în \(A\), deci \(MNPQ\) este paralelogram.

Variantă pentru partea a doua (barem): cu \(E\) proiecția lui \(D\) pe \(AC\), \(\triangle DAE \sim \triangle ANJ\) dă \(\dfrac{NA}{AD} = \dfrac{2AJ}{BJ}\); analog \(\dfrac{QA}{AD} = \dfrac{2AK}{CK}\), iar din \(\triangle ABJ \sim \triangle ACK\) rezultă \(AN = AQ\).

Ce urmărește baremul

  • Problema 1: limitarea lui \(p\) la 2 sau 3; cazul \(p = 2\) trebuie exclus explicit.
  • Problema 2: ambele incluziuni: \(r\) are forma \(\frac m2\) și reciproc, orice \(\frac m2\) se obține (exemplul \(a = m\), \(b = 4m\)).
  • Problema 3: \(H\) mijlocul lui \(DF\) (2p), \(H \in AC\) (2p), apoi că \(H\) e mijlocul lui \(IJ\).
  • Problema 4: câte 3 puncte pentru fiecare mijloc (al lui \(MP\) și al lui \(NQ\)), 1 punct concluzia.