mateinfo.roANDREI OCTAVIAN DOBRE20 ani20ANI Contact

Rezolvare Olimpiada de Matematică etapa județeană 2023 clasa a VI-a – explicată pas cu pas

Mai jos găsești rezolvarea completă a subiectelor de la Olimpiada de Matematică, etapa județeană 2023, clasa a VI-a. Rezolvările sunt explicate pas cu pas de un profesor de matematică și urmează baremul oficial.

Încearcă întâi să rezolvi singur problemele (timp de lucru: 2 ore, plus 30 de minute pentru întrebări), apoi verifică-te aici.

Notă: pentru clasa a VI-a, 2023, baremul oficial nu este disponibil în colecția noastră, așa că rezolvările de mai jos sunt redactate de noi, în stilul baremelor de olimpiadă.

Problema 1 (mulțimile A, B și A ∪ B)

a) \(|A \cup B|\) \(= |A| + |B| – |A \cap B|\), deci \(15 = 13 + 12 – |A \cap B|\), adică \(|A \cap B| = 10\). Atunci \(|A \setminus B| = 13 – 10 = 3\).

b) Fie \(A \cup B\) \(= \{k, k + 1, \ldots, k + 14\}\). Niciuna dintre mulțimi nu o conține pe cealaltă (reuniunea ar avea 13 elemente), deci una „pornește” de la \(k\), iar cealaltă „se termină” la \(k + 14\).

  • \(A = \{k, \ldots, k + 12\}\), \(B = \{k + 3, \ldots, k + 14\}\). Elementele comune se reduc din sume, deci \(S_A = S_B\) înseamnă \(k + (k + 1) + (k + 2)\) \(= (k + 13) + (k + 14)\), adică \(3k + 3 = 2k + 27\), \(k = 24\).
  • \(B = \{k, \ldots, k + 11\}\), \(A = \{k + 2, \ldots, k + 14\}\). Atunci \((k + 12) + (k + 13) + (k + 14)\) \(= k + (k + 1)\), adică \(k = -38\), imposibil.

Răspuns: \(A = \{24, 25, \ldots, 36\}\), \(B = \{27, 28, \ldots, 38\}\). Verificare: \(S_A = 13 \cdot 30 = 390\), \(S_B\) \(= 6 \cdot (27 + 38)\) \(= 390\).

Problema 2 (triunghiul isoscel cu unghiul de 72°)

a) \(m(\sphericalangle ACB) = 72^\circ\), \(m(\sphericalangle BAC)\) \(= 180^\circ – 144^\circ\) \(= 36^\circ\). Unghiul \(ACD\) este suplementul lui \(\sphericalangle ACB\): \(108^\circ\). Triunghiul \(ACD\) este isoscel (\(CA = AB = CD\)), deci \(m(\sphericalangle CAD)\) \(= m(\sphericalangle CDA)\) \(= 36^\circ\) \(= m(\sphericalangle BAC)\). Așadar \(AC\) este bisectoarea unghiului \(BAD\).

b) \(m(\sphericalangle BAD)\) \(= 72^\circ\) \(= m(\sphericalangle ABD)\), deci \(\triangle ABD\) este isoscel: \(DA = DB = DE\).

\(AC \perp AE\). \(DE \parallel AB\), cu \(E\) și \(A\) de aceeași parte a lui \(BD\), deci \(m(\sphericalangle BDE)\) \(= 180^\circ – 72^\circ\) \(= 108^\circ\) și \(m(\sphericalangle ADE)\) \(= 108^\circ – 36^\circ\) \(= 72^\circ\). Triunghiul \(ADE\) este isoscel (\(DA = DE\)), deci \(m(\sphericalangle DAE)\) \(= \dfrac{180^\circ – 72^\circ}{2}\) \(= 54^\circ\). Atunci \(m(\sphericalangle CAE)\) \(= 36^\circ + 54^\circ\) \(= 90^\circ\).

\(AF = FC = BC\). Triunghiul \(BDE\) este isoscel cu \(m(\sphericalangle BDE) = 108^\circ\), deci \(m(\sphericalangle DBE) = 36^\circ\).

  • În \(\triangle ABF\): \(m(\sphericalangle ABF)\) \(= 72^\circ – 36^\circ\) \(= 36^\circ\), \(m(\sphericalangle BAF) = 72^\circ\), deci \(m(\sphericalangle AFB) = 72^\circ\) și \(BF = BA\).
  • În \(\triangle FBD\): \(m(\sphericalangle FBD)\) \(= m(\sphericalangle FDB)\) \(= 36^\circ\), deci \(FD = FB = AB\).
  • \(AF = AD – FD\) \(= DB – AB\) \(= (BC + CD) – AB\) \(= BC\), deoarece \(CD = AB\).
  • Triunghiul \(FDC\) are \(DF = AB = DC\) și \(m(\sphericalangle FDC) = 36^\circ\), deci \(m(\sphericalangle DCF) = 72^\circ\). În \(\triangle FBC\): \(m(\sphericalangle FCB) = 108^\circ\), \(m(\sphericalangle FBC) = 36^\circ\), deci \(m(\sphericalangle BFC) = 36^\circ\) și \(CF = CB\).

Așadar \(AF = FC = BC\).

Problema 3 (tabloul 8 × 8)

Tabloul are 8 linii și 8 coloane, colorat ca o tablă de șah: pătrățelul de pe linia \(i\) și coloana \(j\) este alb când \(i + j\) este impar și colorat când \(i + j\) este par.

Împărțim pătrățelele în patru grupe, după paritatea liniei și a coloanei, și notăm sumele lor:

  • \(S_1\): linie impară, coloană impară (colorate);
  • \(S_2\): linie impară, coloană pară (albe);
  • \(S_3\): linie pară, coloană impară (albe);
  • \(S_4\): linie pară, coloană pară (colorate).

Din ipoteză: albe \(S_2 + S_3 = 23\); coloane impare \(S_1 + S_3 = 40\). Scăzând: \(S_1 – S_2 = 17\).

După schimbarea semnelor în pătrățelele albe, liniile impare au suma \(S_1 – S_2 = 17\).

Răspuns: 17.

Problema 4 (cel mai mare divizor prim)

Fie \(A = n^2 + 2\), \(B = n^2 + 2n + 3\) \(= (n + 1)^2 + 2\) și \(p\) cel mai mare divizor prim comun al lor (același pentru ambele).

\(p \mid B – A = 2n + 1\) și \(p \mid A\). Cum \(4A – (2n + 1)(2n – 1)\) \(= 4n^2 + 8 – 4n^2 + 1\) \(= 9\), \(p \mid 9\), deci \(p = 3\).

Așadar \(A\) și \(B\) au doar divizorii primi 2 și 3, ambele se divid cu 3. Un pătrat dă la împărțirea cu 4 restul 0 sau 1, deci \(A\) și \(B\) dau restul 2 sau 3 și nu se divid cu 4. Prin urmare \(A, B \in \{3^b, 2 \cdot 3^b\}\), cu \(b \ge 1\).

Dacă ambele s-ar divide cu 27, atunci \(27 \mid B – A = 2n + 1\) și \(27 \mid 4A – (2n + 1)(2n – 1)\) \(= 9\) – fals. Deci unul dintre ele este 3, 6, 9 sau 18:

  • dacă \(n^2 + 2\) este 3, 6, 9 sau 18, atunci \(n \in \{1, 2, 4\}\);
  • dacă \((n + 1)^2 + 2\) este 3, 6, 9 sau 18, atunci \(n \in \{0, 1, 3\}\).

Verificăm: \(n = 0\): 2 și 3 – nu; \(n = 1\): 3 și 6 – da; \(n = 2\): 6 și 11 – nu; \(n = 3\): 11 și 18 – nu; \(n = 4\): \(18 = 2 \cdot 3^2\) și \(27 = 3^3\) – da.

Răspuns: \(n \in \{1, 4\}\).

Puncte-cheie

  • Problema 1: formula \(|A \cup B|\) \(= |A| + |B| – |A \cap B|\) și analiza celor două poziții posibile ale mulțimilor.
  • Problema 2: unghiurile de 36°, 72°, 108° și triunghiurile isoscele care apar.
  • Problema 3: împărțirea în patru clase după paritatea liniei și a coloanei.
  • Problema 4: eliminarea lui \(n^2\) între \(A\) și \(2n + 1\) dă \(p \mid 9\).