Rezolvare Olimpiada de Matematică etapa județeană 2023 clasa a VII-a – explicată pas cu pas
Mai jos găsești rezolvarea completă a subiectelor de la Olimpiada de Matematică, etapa județeană 2023, clasa a VII-a. Rezolvările sunt explicate pas cu pas de un profesor de matematică și urmează baremul oficial.
Încearcă întâi să rezolvi singur problemele (timp de lucru: 2 ore, plus 30 de minute pentru întrebări), apoi verifică-te aici.
Problema 1 (partea întreagă și partea fracționară)
Notăm \(u = \dfrac{3x + 2}{3}\) și \(v = \dfrac{4y + 3}{4}\). Avem \(3\{u\} + 4[v] = 18\) și \(4\{v\} + 3[u] = 18\).
Prima relație. \(3\{u\} = 18 – 4[v]\) este un număr întreg din \([0, 3)\) de forma \(18 – 4k\). Singura valoare posibilă este 2, deci \(\{u\} = \dfrac23\) și \([v] = 4\).
A doua relație. \(4\{v\} = 18 – 3[u]\) este un întreg din \([0, 4)\), multiplu de 3: 0 sau 3.
- (I) \(\{v\} = 0\), \([u] = 6\): \(u = 6 + \dfrac23\), deci \(3x + 2 = 20\), \(x = 6\); \(v = 4\), deci \(4y + 3 = 16\), \(y = \dfrac{13}{4}\).
- (II) \(\{v\} = \dfrac34\), \([u] = 5\): \(u = 5 + \dfrac23\), deci \(x = 5\); \(v = 4 + \dfrac34\), deci \(4y + 3 = 19\), \(y = 4\).
Răspuns: \((x, y) \in \left\{\left(6, \dfrac{13}{4}\right), (5, 4)\right\}\).
Problema 2 (a + b + c = 2d și √ab + √bc + √ca = d²)
Radicalii au sens, deci \(ab, bc, ca \ge 0\): numerele \(a, b, c\) nu au semne opuse. Dacă \((a, b, c, d)\) este soluție cu \(a, b, c \le 0\), atunci \((-a, -b, -c, -d)\) este soluție cu numere \(\ge 0\). Studiem deci cazul \(a, b, c \ge 0\), când \(d = \dfrac{a + b + c}{2} \ge 0\).
Din \(\sqrt{ab} \le \dfrac{a + b}{2}\) (echivalent cu \((\sqrt a – \sqrt b)^2 \ge 0\)) și analoagele:
\[d^2 = \sqrt{ab} + \sqrt{bc} + \sqrt{ca} \le a + b + c = 2d,\]
deci \(d \in \{0, 1, 2\}\).
- \(d = 0\): \(a = b = c = 0\).
- \(d = 2\): avem egalitate, deci \(a = b = c\) și \(3a = 4\), imposibil în \(\mathbb{Z}\).
- \(d = 1\): \(a + b + c = 2\); tripletele (în orice ordine) sunt \((2, 0, 0)\) – radicalii dau 0 – și \((1, 1, 0)\) – radicalii dau \(1 = d^2\). Convine \((1, 1, 0)\).
Răspuns: \((a, b, c, d)\) este una dintre: \((0, 0, 0, 0)\); \((1, 1, 0, 1)\), \((1, 0, 1, 1)\), \((0, 1, 1, 1)\); \((-1, -1, 0, -1)\), \((-1, 0, -1, -1)\), \((0, -1, -1, -1)\).
Baremul obține o margine puțin mai slabă (\(d \le 3\)) și verifică direct tripletele pentru \(d = 2\) și \(d = 3\); rezultatul este același.
Problema 3 (pătratul ABCD)
a) \(CB = BA\), unghiurile \(CBE\) și \(BAP\) sunt drepte, iar \(\sphericalangle CEB \equiv \sphericalangle BPA\) (ambele sunt complementul unghiului \(EBP\), deoarece \(CE \perp BP\)). Deci triunghiurile dreptunghice \(CBE\) și \(BAP\) sunt congruente (I.U.).
b) \(\triangle MDP \equiv \triangle MCB\) (C.U.), deci \(PD = BC = AD\): \(D\) este mijlocul lui \(AP\). Din a), \(BE = AP = 2AB\), deci \(A\) este mijlocul lui \(BE\).
- \(A\) și \(F\) sunt mijloacele lui \(BE\) și \(BN\), deci \(AF \parallel EN\) și, cum \(EN \perp BP\), \(AF \perp BP\).
- \(FD\) este mediana corespunzătoare ipotenuzei în triunghiul dreptunghic \(AFP\), iar \(AN\) în triunghiul dreptunghic \(BNE\): \(FD = \dfrac{AP}{2} = \dfrac{BE}{2} = AN\).
- \(BN\) și \(AF\) sunt înălțimile corespunzătoare ipotenuzelor în triunghiurile congruente \(CBE\) și \(BAP\), deci \(BN = AF\).
Atunci \(\triangle ADF \equiv \triangle BAN\) (LLL: \(AD = BA\), \(DF = AN\), \(AF = BN\)), deci \(\sphericalangle FDA \equiv \sphericalangle NAB\) și
\[m(\sphericalangle FDA) + m(\sphericalangle NAD) = m(\sphericalangle NAB) + m(\sphericalangle NAD) = 90^\circ,\]
adică \(AN \perp DF\). Am arătat și \(AN = DF\).
Problema 4 (AC = 4 · DP)
\(m(\sphericalangle BCA) = 30^\circ\), deci \(AC = 2AB\) și \(m(\sphericalangle BAC) = 60^\circ\).
\(m(\sphericalangle CAD) = m(\sphericalangle ACD) = 30^\circ\), deci \(\triangle ADC\) este isoscel: \(DA = DC\).
\(m(\sphericalangle ADB) = 60^\circ\) (unghi exterior al \(\triangle ADC\)) și \(m(\sphericalangle MBD) = 90^\circ – 30^\circ = 60^\circ\) (în \(\triangle BEC\)). Deci \(\triangle MBD\) este echilateral și \(MD = BD\). În triunghiul dreptunghic \(ABD\) cu \(m(\sphericalangle BAD) = 30^\circ\), \(BD = \dfrac{AD}{2}\), deci \(MD = \dfrac{AD}{2}\): \(M\) este mijlocul lui \(AD\).
Fie \(S\) simetricul lui \(D\) față de \(B\). \(AB\) este mediană și înălțime în \(\triangle ADS\), cu \(m(\sphericalangle ADS) = 60^\circ\), deci \(\triangle ADS\) este echilateral. Atunci \(DS = AD = DC\), adică \(D\) este mijlocul lui \(CS\), iar \(P\) este mijlocul lui \(CM\): \(DP\) este linie mijlocie în \(\triangle CSM\), \(DP = \dfrac{SM}{2}\).
\(SM\) și \(AB\) sunt mediane în triunghiul echilateral \(ADS\), deci \(SM = AB\). Atunci \(DP = \dfrac{AB}{2} = \dfrac{AC}{4}\), adică \(AC = 4 \cdot DP\).
Ce urmărește baremul
- Problema 1: folosirea încadrării \(0 \le \{a\} \lt 1\) pentru a fixa valorile întregi (2p + 3p) și ambele perechi.
- Problema 2: mărginirea lui \(d\), analiza cazurilor și soluțiile negative prin simetrie.
- Problema 3: congruența de la a) (3p) și cele trei egalități de segmente de la b).
- Problema 4: \(M\) mijlocul lui \(AD\) (2p) și construcția simetricului \(S\) (3p).