Rezolvare Olimpiada de Matematică etapa județeană 2015 clasa a V-a – explicată pas cu pas
Mai jos găsești rezolvarea completă a subiectelor de la Olimpiada de Matematică, etapa județeană 2015, clasa a V-a. Rezolvările sunt explicate pas cu pas de un profesor de matematică și urmează baremul oficial.
Încearcă întâi să rezolvi singur problemele, apoi verifică-te aici.
Problema 1 (ab = a + (a + 1) + … + b)
Suma \(a + (a + 1) + \ldots + b\) este cel mult \(1 + 2 + \ldots + 9 = 45\), deci \(\overline{ab} \le 45\) și \(a \le 4\).
- \(a = 4\): ar trebui \(\overline{ab} \ge 45\), adică exact \(1 + \ldots + 9\), ceea ce cere \(a = 1\) – nu convine.
- \(a = 3\): \(3 + 4 + \ldots + b = 30 + b\), deci \(1 + 2 + \ldots + (b – 1) = 32\), adică \((b – 1)b = 64\) – imposibil.
- \(a = 2\): \(2 + \ldots + b = 20 + b\), deci \(1 + \ldots + (b – 1) = 21\), \((b – 1)b = 42\), \(b = 7\): numărul 27.
- \(a = 1\): \(1 + \ldots + b = 10 + b\), deci \(1 + \ldots + (b – 1) = 10\), \((b – 1)b = 20\), \(b = 5\): numărul 15.
Răspuns: 15 și 27 (\(1 + 2 + 3 + 4 + 5 = 15\), \(2 + 3 + \ldots + 7 = 27\)).
Problema 2 (concursul cu 3 probleme)
Fie \(a, b, c\) numărul elevilor care au rezolvat exact una, două, respectiv trei probleme. Atunci \(a + b + c = 50\) și \(a + 2b + 3c = 100\). Scăzând: \(b + 2c = 50\), deci \(2c \le 50\), adică \(c \le 25\).
Problema 3 (submulțimile {1, 2}, {3, 4, 5}, …)
a) Submulțimea \(k\) are \(k + 1\) elemente. Primele 99 au \(2 + 3 + \ldots + 100 = 5049\) de elemente, adică numerele de la 1 la 5049. Cel mai mic element al celei de-a 100-a submulțimi este 5050.
b) 2015 este cel mai mare element al submulțimii \(n\) dacă \(2 + 3 + \ldots + (n + 1) = 2015\). Adunând 1: \(\dfrac{(n + 1)(n + 2)}{2} = 2016\), deci \((n + 1)(n + 2) = 4032 = 63 \cdot 64\) și \(n = 62\).
Răspuns: da, 2015 este cel mai mare element al submulțimii a 62-a.
Problema 4 (pătrate terminate în cifre de 4)
a) \(1038^2 = 1\,077\,444\).
b) Pătratul oricărui număr terminat în 038 se termină în 444 (ultimele trei cifre ale produsului depind doar de ultimele trei cifre ale factorilor, iar \(038 \cdot 038 = 1444\)). Există o infinitate de numere terminate în 038 (1038, 2038, 3038, …), deci o infinitate de astfel de pătrate.
c) Dacă \(a^2\) se termină în 4444, atunci \(a\) este par, \(a = 2b\), și \(a^2 = 10000k + 4444\), deci \(b^2 = 2500k + 1111\): \(b^2\) se termină în 11.
Ultima cifră a lui \(b\) este 1 sau 9. Înmulțind \(\overline{\ldots n1} \cdot \overline{\ldots n1}\), cifra zecilor este ultima cifră a lui \(2n\); la \(\overline{\ldots m9} \cdot \overline{\ldots m9}\), este ultima cifră a lui \(2 \cdot 9m + 8\). În ambele cazuri cifra zecilor este pară, deci nu poate fi 1. Așadar nu există pătrate terminate în patru cifre de 4.
Variantă scurtă: \(b^2 = 2500k + 1111\) dă restul 3 la împărțirea cu 4, dar pătratele dau restul 0 sau 1.
Ce urmărește baremul
- Problema 1: mărginirea \(a \le 4\) (3p) și analiza celor patru cazuri.
- Problema 2: sistemul \(a + b + c = 50\), \(a + 2b + 3c = 100\).
- Problema 3: numărarea elementelor din primele 99 de submulțimi; la b), \((n + 1)(n + 2) = 4032\).
- Problema 4: exemplul 1038 și argumentul cu cifra zecilor (sau resturile la 4).