Rezolvare preadmitere Politehnica București 2024 – algebră și analiză matematică – explicată pas cu pas
Mai jos găsești rezolvarea completă a subiectului de matematică de la preadmiterea la Politehnica București 2024 (20 aprilie 2024), algebră și elemente de analiză matematică, varianta F: pentru fiecare problemă, enunțul, rezolvarea explicată pas cu pas de un profesor de matematică și varianta corectă de răspuns.
Încearcă întâi să rezolvi singur testul, apoi verifică-te aici.
Problema 1
Enunț. Fie \(a, b, c\) termeni consecutivi ai unei progresii aritmetice de numere reale pozitive, cu \(a + b + c = 21\). Dacă \(a + 2\), \(b + 3\), \(c + 9\) sunt termeni consecutivi ai unei progresii geometrice, calculați \(a^2 + b^2 + c^2\).
a) 181; b) 154; c) 190; d) 179; e) 178; f) 174.
Rezolvare. \(b = 7\), \(a = 7 – r\), \(c = 7 + r\). Condiția geometrică: \((9 – r)(16 + r)\) \(= 100\), adică \(r^2 + 7r – 44 = 0\), \(r \in \{4, -11\}\). Pentru \(r = -11\) ar rezulta \(c = -4 \lt 0\), deci \(r = 4\): \(a = 3\), \(b = 7\), \(c = 11\) și \(a^2 + b^2 + c^2\) \(= 9 + 49 + 121\) \(= 179\).
Răspuns: d) 179
Problema 2
Enunț. Fie \(f : \mathbb{R} \setminus \{0\} \to \mathbb{R}\), \(f(x) = x \cdot e^{\frac1x}\). Care dintre următoarele afirmații este falsă?
a) ecuația \(f(x) = 3\) are două soluții reale distincte; b) ecuația \(f(x) = -1\) are o singură soluție reală; c) funcția \(f\) are două puncte de inflexiune; d) graficul funcției \(f\) are asimptotă oblică; e) funcția \(f\) are un singur punct de extrem local; f) graficul funcției \(f\) are o singură asimptotă verticală.
Rezolvare. \(f'(x) = e^{\frac1x}\cdot\frac{x – 1}{x}\), \(f”(x) = \frac{e^{\frac1x}}{x^3}\).
- \(f”\) nu se anulează, deci \(f\) nu are puncte de inflexiune: afirmația c) este falsă.
- Pe \((-\infty, 0)\), \(f\) crește de la \(-\infty\) la 0 (\(\lim_{x \nearrow 0} f(x) = 0\)): \(f(x) = -1\) are o singură soluție.
- Pe \((0, \infty)\), \(f\) scade pe \((0, 1]\) de la \(+\infty\) la \(f(1) = e\), apoi crește la \(+\infty\): singurul extrem este \(x = 1\), iar \(f(x) = 3 \gt e\) are două soluții.
- \(x = 0\) este asimptotă verticală (doar la dreapta), iar \(y = x + 1\) este asimptotă oblică.
Răspuns: c)
Problema 3
Enunț. Fie \(M = \{1, 2, 3, 4, 5, 6, 7\}\). Determinați numărul submulțimilor \(S\) ale lui \(M\) pentru care există \(a, b, c \in M\), \(a \lt b \lt c\), cu \(a \in S\), \(b \notin S\), \(c \in S\).
a) 96; b) 106; c) 100; d) 78; e) 87; f) 99.
Rezolvare. Numărăm complementar: submulțimile care nu au proprietatea sunt cele „fără goluri”, adică mulțimea vidă și mulțimile de numere consecutive \(\{i, i + 1, \ldots, j\}\), \(1 \le i \le j \le 7\). Acestea sunt \(C_7^2 + 7 = 28\), plus mulțimea vidă: 29. Rezultă \(2^7 – 29\) \(= 128 – 29\) \(= 99\).
Răspuns: f) 99
Problema 4
Enunț. Fie \(f : \mathbb{R} \to (1, +\infty)\), \(f(x)\) \(= 1 + 3^{-x} + 3^{-2x}\). Să se calculeze \(\left(f^{-1}\right)’\left(\frac{13}{9}\right)\), știind că \(f^{-1}\) este inversa funcției \(f\).
a) \(\frac{9\ln3}{5}\); b) \(\frac{9}{5\ln3}\); c) \(-\frac{9}{4\ln3}\); d) \(-\frac{5\ln3}{9}\); e) \(-\frac{9}{5\ln3}\); f) \(\frac{7}{2\ln3}\).
Rezolvare. \(f(x) = \frac{13}{9}\): cu \(t = 3^{-x} \gt 0\), \(t^2 + t – \frac49 = 0\), deci \(t = \frac13\), \(x = 1\). \(f'(x)\) \(= -\ln3\left(3^{-x} + 2 \cdot 3^{-2x}\right)\), \(f'(1) = -\ln3 \cdot \frac59\). Deci \(\left(f^{-1}\right)’\left(\frac{13}{9}\right)\) \(= \frac{1}{f'(1)}\) \(= -\frac{9}{5\ln3}\).
Răspuns: e)
Problema 5
Enunț. Să se calculeze \(I = \displaystyle\int_0^1 (4x^3 + 6x^2)\,dx\).
a) 6; b) 1; c) 3; d) 4; e) 5; f) 2.
Rezolvare. \(I = \left(x^4 + 2x^3\right)\Big|_0^1\) \(= 3\).
Răspuns: c) I = 3
Problema 6
Enunț. Fie \(A = \begin{pmatrix} 2 & 2 \\ -1 & -1 \end{pmatrix}\) și \(X(a) = I_2 + aA\), \(a \in \mathbb{R}\). Determinați \(t\) știind că
\[X(2^t) = X(1) \cdot X\left(\tfrac12\right) \cdot X\left(\tfrac13\right) \cdots X\left(\tfrac{1}{1024}\right).\]
a) 7; b) 14; c) \(-5\); d) 10; e) \(-7\); f) 9.
Rezolvare. \(A^2 = A\), deci \(X(a)X(b)\) \(= I_2 + (a + b + ab)A\) \(= X(a + b + ab)\), iar \(1 + (a + b + ab)\) \(= (1 + a)(1 + b)\). Prin inducție, produsul este \(X(c)\) cu \(1 + c\) \(= \prod_{k=1}^{1024}\left(1 + \frac1k\right)\) \(= \prod_{k=1}^{1024}\frac{k + 1}{k}\) \(= 1025\), deci \(c = 1024 = 2^{10}\). Cum \(A \ne O_2\), \(X\) este injectivă, deci \(2^t = 2^{10}\), \(t = 10\).
Răspuns: d) t = 10
Problema 7
Enunț. Să se determine suma soluțiilor ecuației \(\begin{vmatrix} x & 1 \\ 1 & x + 2 \end{vmatrix}\) \(= 7\).
a) 3; b) 4; c) 1; d) \(-3\); e) 2; f) \(-2\).
Rezolvare. \(x(x + 2) – 1 = 7\), adică \(x^2 + 2x – 8 = 0\); suma soluțiilor este \(-2\).
Răspuns: f) −2
Problema 8
Enunț. Să se determine suma pătratelor soluțiilor ecuației \(2^{x^2 – x + 2} = 16\).
a) 3; b) 10; c) 5; d) 6; e) 7; f) 8.
Rezolvare. \(x^2 – x + 2 = 4\), deci \(x^2 – x – 2 = 0\), \(x \in \{-1, 2\}\); suma pătratelor: 5.
Răspuns: c) 5
Problema 9
Enunț. Fie \(f : \mathbb{R} \to \mathbb{R}\), cu \(f(0) = -2\), care admite primitiva \(F\). Dacă \(f(x) + 2F(x) = 3\) pentru orice \(x \in \mathbb{R}\), calculați \(f(-1)\).
a) \(2e^2\); b) \(e^2\); c) \(-4e^3\); d) \(-2e^2\); e) \(-e^3\); f) \(2e^{-2}\).
Rezolvare. Din \(f = 3 – 2F\), \(f\) este derivabilă și \(f’ = -2F’ = -2f\). Atunci \(\left(e^{2x}f(x)\right)’ = 0\), deci \(f(x)\) \(= f(0)e^{-2x}\) \(= -2e^{-2x}\) și \(f(-1) = -2e^2\).
Răspuns: d) −2e²
Problema 10
Enunț. Dacă \(x\) și \(y\) sunt numere reale astfel încât \(x + y = 2\) și \(x^2 + y^2 = 16\), calculați \(x \cdot y\).
a) \(-6\); b) \(-2\); c) 4; d) 6; e) 3; f) 5.
Rezolvare. \(2xy\) \(= (x + y)^2 – (x^2 + y^2)\) \(= 4 – 16\) \(= -12\), deci \(xy = -6\).
Răspuns: a) −6