Rezolvare admitere Politehnica București 2018 – algebră și analiză matematică (Mb) – explicată pas cu pas
Mai jos găsești rezolvarea completă a subiectului de matematică de la admiterea la Politehnica București 2018, algebră și elemente de analiză matematică, Mb, varianta F: pentru fiecare problemă, enunțul, rezolvarea explicată pas cu pas de un profesor de matematică și varianta corectă de răspuns.
Încearcă întâi să rezolvi singur testul, apoi verifică-te aici.
Problema 1
Enunț. Să se calculeze determinantul \(D = \begin{vmatrix} 1 & 2 & 3 \\ 1 & 0 & 3 \\ 2 & 4 & 6 \end{vmatrix}\).
a) 1; b) 11; c) 4; d) 0; e) 14; f) 3.
Rezolvare. Linia a treia este dublul primei linii, deci \(D = 0\).
Răspuns: d) D = 0
Problema 2
Enunț. Să se determine \(x \in \mathbb{R}\) astfel încât numerele \(2, 4, x\) (în această ordine) să fie în progresie geometrică.
a) 11; b) 8; c) 5; d) 9; e) 14; f) 18.
Rezolvare. \(16 = 2x\), \(x = 8\).
Răspuns: b) x = 8
Problema 3
Enunț. Fie \(A = \begin{pmatrix} 1 & 2 \\ 2 & 1 \end{pmatrix}\). Calculați \(\det(A^2)\).
a) 4; b) 9; c) 16; d) 25; e) 15; f) 0.
Rezolvare. \(\det(A^2)\) \(= (\det A)^2\) \(= (-3)^2\) \(= 9\).
Răspuns: b) 9
Problema 4
Enunț. Fie \(f : \mathbb{R} \to \mathbb{R}\), \(f(x) = |x|e^{-x}\). Fie \(n\) numărul punctelor de extrem local și \(m\) numărul punctelor de inflexiune ale lui \(f\). Care afirmație este adevărată?
a) \(n + 2m = 5\); b) \(n – m = 2\); c) \(n + m = 4\); d) \(n – 2m = 1\); e) \(3n + 2m = 5\); f) \(3n – 2m = 4\).
Rezolvare. Pentru \(x \gt 0\): \(f(x) = xe^{-x}\), \(f'(x)\) \(= (1 – x)e^{-x}\), \(f”(x)\) \(= (x – 2)e^{-x}\): maxim în \(x = 1\), inflexiune în \(x = 2\). Pentru \(x \lt 0\): \(f(x) = -xe^{-x}\), \(f'(x)\) \(= (x – 1)e^{-x} \lt 0\), \(f”(x)\) \(= (2 – x)e^{-x} \gt 0\): \(f\) descrescătoare și convexă. În \(x = 0\), \(f(0) = 0 \le f(x)\), deci minim; \(f\) nu are tangentă acolo (\(f’_s(0) = -1\), \(f’_d(0) = 1\)), așa că 0 nu este punct de inflexiune. Deci \(n = 2\), \(m = 1\) și \(3n – 2m = 4\).
Răspuns: f) 3n − 2m = 4
Problema 5
Enunț. Fie \(a \lt b\) și \(f : (a, b) \to \mathbb{R}\) derivabilă, cu \(f’\) continuă. Știind că \(f'(x) + (f(x))^2 + 1 \ge 0\) pentru orice \(x \in (a, b)\) și că \(\lim_{x \searrow a} f(x) = +\infty\), \(\lim_{x \nearrow b} f(x) = -\infty\), decideți care afirmație este adevărată.
a) \(b – a \in \left[\frac\pi6, \frac\pi4\right)\); b) \(b – a \in \left[\frac{3\pi}{4}, \pi\right)\); c) \(b – a \in [\pi, \infty)\); d) \(b – a \in \left(0, \frac\pi6\right)\); e) \(b – a \in \left[\frac\pi2, \frac{3\pi}{4}\right)\); f) \(b – a \in \left[\frac\pi4, \frac\pi2\right)\).
Rezolvare. Relația se scrie \(\dfrac{f'(x)}{1 + f^2(x)} \ge -1\), adică \(g(x)\) \(= \operatorname{arctg} f(x) + x\) are \(g’ \ge 0\), deci \(g\) este crescătoare. Cum \(\lim_{x \searrow a} g(x) = \frac\pi2 + a\) și \(\lim_{x \nearrow b} g(x) = -\frac\pi2 + b\), rezultă \(\frac\pi2 + a \le -\frac\pi2 + b\), adică \(b – a \ge \pi\).
Răspuns: c) b − a ∈ [π, ∞)
Problema 6
Enunț. Să se rezolve sistemul \(\begin{cases} x – y = 2 \\ x – 3y = 0 \end{cases}\).
a) \(x = 3, y = 1\); b) \(x = 1, y = 2\); c) \(x = 2, y = 1\); d) \(x = y = 2\); e) \(x = 1, y = 3\); f) \(x = -3, y = 5\).
Rezolvare. Scăzând: \(2y = 2\), \(y = 1\), \(x = 3\).
Răspuns: a)
Problema 7
Enunț. Să se rezolve ecuația \(\log_3(x – 1) = 2\).
a) 3; b) 10; c) 8; d) 11; e) 7; f) 14.
Rezolvare. \(x – 1 = 9\), \(x = 10\).
Răspuns: b) x = 10
Problema 8
Enunț. Să se rezolve inecuația \(7x + 2 \gt 5x + 4\).
a) \((1, \infty)\); b) \((-3, 0)\); c) \((-\infty, -4)\); d) \((-4, -3)\); e) \(\varnothing\); f) \((0, 1)\).
Rezolvare. \(2x \gt 2\), \(x \gt 1\).
Răspuns: a) (1, ∞)
Problema 9
Enunț. Suma soluțiilor reale ale ecuației \(x^3 – 3x^2 – 5x = 0\) este:
a) 8; b) 7; c) 6; d) 3; e) 5; f) \(-5\).
Rezolvare. \(x(x^2 – 3x – 5) = 0\); trinomul are \(\Delta = 29 \gt 0\) și suma rădăcinilor 3, deci suma tuturor soluțiilor este 3.
Răspuns: d) 3
Problema 10
Enunț. Fie polinomul
\[f = 1 + \sum_{k=0}^{100}\frac{(-1)^{k+1}}{(k + 1)!}X(X – 1)\ldots(X – k).\]
Dacă \(S\) este suma rădăcinilor reale ale lui \(f\), iar \(T\) suma rădăcinilor reale ale lui \(f’\), atunci \(S – T\) este:
a) 55; b) 51; c) 52; d) 54; e) 50; f) 53.
Rezolvare. Pentru \(n \in \{1, 2, \ldots, 101\}\): \(n(n – 1)\ldots(n – k)\) \(= \frac{n!}{(n – k – 1)!}\) dacă \(k + 1 \le n\) și 0 altfel, deci, cu \(j = k + 1\),
\[f(n) = 1 + \sum_{j=1}^{n}(-1)^j C_n^j = (1 – 1)^n = 0.\]
Cum \(\operatorname{grad} f = 101\), rădăcinile lui \(f\) sunt exact \(1, 2, \ldots, 101\), deci \(S = \frac{101 \cdot 102}{2} = 5151\). Din teorema lui Rolle, \(f’\) (de grad 100) are câte o rădăcină în fiecare interval \((k, k + 1)\), deci toate cele 100 de rădăcini sunt reale. Dacă \(f = c(X^{101} – SX^{100} + \ldots)\), atunci \(f’ = c(101X^{100} – 100SX^{99} + \ldots)\), deci \(T = \frac{100S}{101} = 5100\). Așadar \(S – T = 51\).
Răspuns: b) 51
Problema 11
Enunț. Suma pătratelor soluțiilor ecuației \(x^2 + x – 2 = 0\) este:
a) 5; b) 10; c) 2; d) 4; e) 7; f) 1.
Rezolvare. \(x_1^2 + x_2^2\) \(= (x_1 + x_2)^2 – 2x_1x_2\) \(= 1 + 4\) \(= 5\).
Răspuns: a) 5
Problema 12
Enunț. Fie mulțimea
\[A = \left\{\left|z^n + \tfrac{1}{z^n}\right| : n \in \mathbb{N},\ z \in \mathbb{C},\ z^4 + z^3 + z^2 + z + 1 = 0\right\}.\]
Determinați suma pătratelor elementelor lui \(A\).
a) 1; b) 9; c) 4; d) 10; e) 7; f) 5.
Rezolvare. Rădăcinile ecuației verifică \(z^5 = 1\), \(z \ne 1\), deci \(z = \cos\frac{2k\pi}{5} + i\sin\frac{2k\pi}{5}\), \(k \in \{1, 2, 3, 4\}\), iar \(z^n + \frac{1}{z^n} = 2\cos\frac{2kn\pi}{5}\). Când \(n\) parcurge \(\mathbb{N}\), \(kn \bmod 5\) ia toate valorile, deci obținem \(2\), \(2\cos72^\circ = \frac{\sqrt5 – 1}{2}\) și \(2\cos144^\circ = -\frac{\sqrt5 + 1}{2}\). Așadar \(A = \left\{2, \frac{\sqrt5 – 1}{2}, \frac{\sqrt5 + 1}{2}\right\}\), iar suma pătratelor este \(4 + \frac{6 – 2\sqrt5}{4} + \frac{6 + 2\sqrt5}{4}\) \(= 7\).
Răspuns: e) 7
Problema 13
Enunț. Mulțimea soluțiilor reale ale ecuației \(\sqrt{x + 3} – x = 1\) este:
a) \(\{3, 4\}\); b) \(\{-2, 3\}\); c) \(\{-1, 3\}\); d) \(\{-3, 0\}\); e) \(\{1\}\); f) \(\varnothing\).
Rezolvare. \(\sqrt{x + 3} = x + 1\), \(x \ge -1\); \(x^2 + x – 2 = 0\), deci \(x = 1\).
Răspuns: e) {1}
Problema 14
Enunț. Fie \(f(x) = x + e^x\). Calculați \(f'(0)\).
a) 0; b) 4; c) \(-2\); d) \(-5\); e) 2; f) 3.
Rezolvare. \(f'(0) = 1 + e^0 = 2\).
Răspuns: e) 2
Problema 15
Enunț. Să se rezolve ecuația \(2^{x + 1} = 16\).
a) 2; b) 3; c) \(\frac12\); d) 6; e) 4; f) \(-1\).
Rezolvare. \(x + 1 = 4\), \(x = 3\).
Răspuns: b) x = 3