Rezolvare simulare admitere Academia Tehnică Militară 2025 – matematică și informatică – explicată pas cu pas
Mai jos găsești rezolvarea completă a subiectului de la simularea admiterii la Academia Tehnică Militară „Ferdinand I” 2025 (martie 2025, varianta A) – matematică și informatică: pentru fiecare problemă, enunțul, rezolvarea explicată pas cu pas și varianta corectă de răspuns.
Rezolvările sunt pentru partea de matematică și pentru cea de informatică; răspunsurile coincid cu grila oficială. Încearcă întâi să rezolvi singur testul, apoi verifică-te aici.
Matematică
Matematică – problema 1
Enunț. Suma soluțiilor întregi ale inecuației \(\dfrac{x^2 + 3x + 2}{x^2 – 9} \le 0\) este:
a) \(-1\); b) 2; c) \(-2\); d) 0.
Rezolvare. \(\dfrac{(x + 1)(x + 2)}{(x – 3)(x + 3)} \le 0\). Tabelul de semn (punctele \(-3, -2, -1, 3\)) dă \(x \in (-3, -2] \cup [-1, 3)\). Soluțiile întregi: \(-2, -1, 0, 1, 2\), cu suma 0.
Răspuns: d) 0
Matematică – problema 2
Enunț. În dezvoltarea \(\left(\dfrac{\sqrt x}{3} + \dfrac{3}{\sqrt[3]{x}}\right)^{13}\), termenul care îl conține pe \(x^4\) este:
a) \(T_3\); b) \(T_{13}\); c) \(T_4\); d) \(T_5\).
Rezolvare. \(T_{k+1}\) \(= C_{13}^k\left(\frac{\sqrt x}{3}\right)^{13 – k}\left(\frac{3}{\sqrt[3]{x}}\right)^k\) conține \(x^{\frac{13 – k}{2} – \frac k3}\). Din \(\frac{13 – k}{2} – \frac k3 = 4\): \(39 – 5k = 24\), \(k = 3\), deci termenul este \(T_4\).
Răspuns: c) T₄
Matematică – problema 3
Enunț. Considerăm \(A = \begin{pmatrix} 1 & 2 \\ -1 & 0 \\ \alpha & 1 \end{pmatrix}\), \(B = \begin{pmatrix} -1 & 1 & 2 \\ 1 & -2 & 1 \end{pmatrix}\), \(\alpha \in \mathbb{R}\). Valoarea lui \(\alpha\) pentru care \(\operatorname{rang}(B \cdot A) = 1\) este:
a) 1; b) \(-1\); c) 0; d) 2.
Rezolvare. \(BA = \begin{pmatrix} 2\alpha – 2 & 0 \\ \alpha + 3 & 3 \end{pmatrix}\), cu \(\det(BA) = 3(2\alpha – 2)\). Rangul este 1 dacă determinantul e nul (matricea nefiind nulă): \(\alpha = 1\).
Răspuns: a) α = 1
Matematică – problema 4
Enunț. Fie \(f : \mathbb{R} \to \mathbb{R}\), \(f(x)\) \(= \begin{cases} x^2 + ax + b, & x \lt 1 \\ 0, & x = 1 \\ \ln(b^2x + 1), & x \gt 1 \end{cases}\), \(a, b \in \mathbb{R}\). Suma \(S = |a| + |b|\) pentru care \(f\) este continuă pe \(\mathbb{R}\) este:
a) 0; b) 1; c) 2; d) 3.
Rezolvare. În \(x = 1\): limita la dreapta \(\ln(b^2 + 1) = 0\) dă \(b = 0\); limita la stânga \(1 + a + b = 0\) dă \(a = -1\). \(S = 1\).
Răspuns: b) S = 1
Matematică – problema 5
Enunț. Pe \(\mathbb{R}\) se consideră legea \(x \circ y = 7xy – 3x – 3y + 29\). Fie \(S\) suma pătratelor elementelor mulțimii \(M = \{x \in \mathbb{R} \mid 3^x \circ 3^{-x} = 26\}\). Atunci \(S\) este:
a) 2; b) 0; c) \(\frac{82}{9}\); d) 1.
Rezolvare. Cu \(t = 3^x \gt 0\): \(7 – 3\left(t + \frac1t\right) + 29 = 26\), deci \(t + \frac1t = \frac{10}{3}\), \(t \in \left\{3, \frac13\right\}\), \(x \in \{1, -1\}\). \(S = 2\).
Răspuns: a) S = 2
Matematică – problema 6
Enunț. Valoarea limitei \(\ell = \displaystyle\lim_{n \to \infty}\frac{\ln(1 + e^{5n})}{\ln(1 + e^{2n})}\) este:
a) 0; b) \(\frac52\); c) 1; d) \(\infty\).
Rezolvare. \(\ln(1 + e^{5n}) = 5n + \ln(1 + e^{-5n})\) și \(\ln(1 + e^{2n}) = 2n + \ln(1 + e^{-2n})\), deci \(\ell = \lim\frac{5n + o(1)}{2n + o(1)} = \frac52\).
Răspuns: b) 5/2
Matematică – problema 7
Enunț. Valoarea limitei \(\ell = \displaystyle\lim_{a \to -\infty} I(a)\), unde \(I(a)\) \(= \displaystyle\int_a^0 e^x(2x^2 – 3x)\,dx\), este:
a) \(2e\); b) 1; c) 7; d) \(-\frac e3\).
Rezolvare. O primitivă de forma \(e^x(2x^2 + px + q)\) are derivata \(e^x\left(2x^2 + (p + 4)x + p + q\right)\), deci \(p = -7\), \(q = 7\). Atunci \(I(a) = 7 – e^a(2a^2 – 7a + 7) \to 7\) (exponențiala „bate” polinomul).
Răspuns: c) ℓ = 7
Matematică – problema 8
Enunț. Fie \(f : \mathbb{R} \setminus \{-1, 1\} \to \mathbb{R}\), \(f(x) = \dfrac{ax + 1}{1 – x^2} \cdot e^{2x}\). Valoarea lui \(a\) pentru care \(3f'(0) = 11 + f(0)\) este:
a) 3; b) \(-\frac13\); c) \(-1\); d) 2.
Rezolvare. Cu \(g(x) = \frac{ax + 1}{1 – x^2}\): \(g(0) = 1\), \(g'(0) = a\) (numitorul are derivata 0 în 0). \(f(0) = 1\), \(f'(0) = g'(0) + 2g(0) = a + 2\). Din \(3(a + 2) = 12\): \(a = 2\).
Răspuns: d) a = 2
Matematică – problema 9
Enunț. Considerăm sistemul \(\begin{cases} x + my + (m + 1)z = m – 1 \\ x + ny + (n + 1)z = n – 1 \\ py + p^2z = 1 \end{cases}\), \(m, n, p \in \mathbb{R}\). Valoarea lui \(M = \min\{x^2 + 2y^2 + z^2\}\), minimul fiind luat după soluțiile \((x, y, z)\) ale sistemului, pentru \(m \ne n\), \(p \ne 0\), \(p \ne 1\), este:
a) \(\frac{11}{4}\); b) 3; c) \(\frac12\); d) \(\frac43\).
Rezolvare. Scăzând primele două ecuații: \((m – n)(y + z) = m – n\), deci \(y + z = 1\). Din a treia: \(p(1 – z) + p^2z = 1\), \(z\,p(p – 1) = -(p – 1)\), \(z = -\frac1p\), \(y = 1 + \frac1p\), iar din prima \(x = -1 + \frac1p\). Cu \(t = \frac1p\): \(x^2 + 2y^2 + z^2\) \(= (t – 1)^2 + 2(t + 1)^2 + t^2\) \(= 4t^2 + 2t + 3\), minim pentru \(t = -\frac14\) (adică \(p = -4\), permis): \(\frac14 – \frac12 + 3 = \frac{11}{4}\).
Răspuns: a) 11/4
Informatică
Informatică – problema 1
Enunț. Precizați care afirmație este adevărată despre valoarea expresiei ((x || y) && (!x && y)) (x, y numere naturale).
a) are valoarea 1 dacă și numai dacă x = 1 și y = 0; b) … dacă și numai dacă x = 0 și y = 1; c) … x = 1 și y = 1; d) … x = 0 și y = 0.
Rezolvare. Al doilea factor, !x && y, este adevărat doar când x = 0 și y ≠ 0; atunci și x || y este adevărat. Deci expresia este 1 exact când x = 0 și y este nenul – dintre variante, x = 0 și y = 1.
Răspuns: b)
Informatică – problema 2
Enunț. Indicați ce afișează programul:
int mat[4][4] = {{1,2,3,4},{5,6,7,8},{9,10,11,12},{13,14,15,16}};
int i, j, sum = 0;
for (i = 0; i < 4; i++)
for (j = 0; j < 4; j++) {
if (i < j && mat[i][j] % 2 != 0) sum += mat[i][j];
if (i + j > 3 && mat[i][j] % 2 != 0) sum += mat[i][j];
}
printf("%d", sum);
a) 24; b) 36; c) 40; d) 48.
Rezolvare. Se adună elementele impare de deasupra diagonalei principale (i < j): 3 și 7, adică 10. Apoi, separat, elementele impare de sub diagonala secundară (i + j > 3): 11 și 15, adică 26 (8, 12, 14, 16 sunt pare). Niciun element nu e numărat de două ori greșit: 3 și 7 nu au i + j > 3. Suma: 36.
Răspuns: b) 36
Informatică – problema 3
Enunț. Indicați ce afișează secvența:
char sir[50] = "ADMITERE LA ACADEMIA TEHNICA MILITARA";
int i, j = 0;
for (i = 0; i < strlen(sir); i++) {
if (sir[i] != ' ') continue;
else {
sir[i] = 0;
printf("%c\n", sir[j]);
j = i + 1;
}
}
a) primul cuvânt din șir; b) toate caracterele, fiecare pe un rând; c) primul caracter din fiecare cuvânt; d) primul caracter din șir.
Rezolvare. Capcana: la primul spațiu (i = 8) se pune sir[8] = 0 și se afișează sir[0] = A. Dar acum strlen(sir) devine 8, iar la următorul test i = 9 < 8 este fals, deci bucla se oprește. Se afișează doar primul caracter al șirului.
Răspuns: d)
Informatică – problema 4
Enunț. Indicați ce afișează secvența:
int mat[4][4] = {1,2,3,4,5,6,7,8,9,10,11,12,13,14,15,16};
for (i = 0; i < 4; i++)
for (j = 0; j < 4; j++)
if (j == i + 1) printf("%d ", mat[i][j]);
a) 2 7 12; b) 1 8 15; c) 6 12 15; d) 2 12 15.
Rezolvare. Se afișează elementele situate imediat deasupra diagonalei principale: mat[0][1] = 2, mat[1][2] = 7, mat[2][3] = 12.
Răspuns: a) 2 7 12
Informatică – problema 5
Enunț. Indicați ce afișează programul (funcția f numără perechile i < j cu arr[i] > arr[j]):
int arr[] = { 12, 11, 13, 5, 7 };
printf("%d", f(arr, 5));
a) 5; b) 6; c) 7; d) 8.
Rezolvare. Funcția numără inversiunile: (12,11), (12,5), (12,7), (11,5), (11,7), (13,5), (13,7) – în total 7.
Răspuns: c) 7
Informatică – problema 6
Enunț. Graful neorientat cu nodurile 1…6 are matricea de adiacență cu liniile: 010010, 101100, 010001, 010011, 100100, 001100. Care este parcurgerea în lățime pornind din nodul 1?
a) 1, 2, 3, 6, 4, 5; b) 1, 2, 5, 3, 4, 6; c) 1, 2, 5, 3, 6, 4; d) 1, 5, 2, 3, 4, 6.
Rezolvare. Vecinii (în ordine crescătoare): 1: 2, 5; 2: 1, 3, 4; 3: 2, 6; 4: 2, 5, 6; 5: 1, 4; 6: 3, 4. BFS din 1: se vizitează 2, 5; din 2 se adaugă 3, 4; din 5 nimic nou; din 3 se adaugă 6. Ordinea: 1, 2, 5, 3, 4, 6.
Răspuns: b)
Informatică – problema 7
Enunț. Un arbore cu 7 noduri are vectorul de tați [−1, 1, 1, 2, 2, 3, 4]. Câte afirmații sunt adevărate? I. Nodul 2 are exact 2 copii. II. Arborele are înălțimea 3. III. Există exact 3 noduri frunză. IV. Dacă eliminăm nodul 3, arborele rămâne conex.
a) 1; b) 2; c) 3; d) 4.
Rezolvare. Rădăcina este 1; copiii lui 1 sunt 2 și 3, ai lui 2 sunt 4 și 5, al lui 3 este 6, al lui 4 este 7. I – adevărat. II – lanțul 1–2–4–7 are 3 muchii: adevărat. III – frunzele sunt 5, 6, 7: adevărat. IV – eliminând nodul 3, nodul 6 rămâne izolat: fals. Deci 3 afirmații adevărate.
Răspuns: c) 3
Informatică – problema 8
Enunț. Indicați complexitatea temporală:
void functie(int n) {
for (int i = 1; i < n; i++)
for (int j = n; j > 1; j /= 2)
for (int k = 1; k * k <= n; k++)
printf("%d", k);
}
a) O(n·log(n)·√n); b) O(n²·log(n)); c) O(n·log(n)); d) O(n·log²(n)·√n).
Rezolvare. Bucla după i are n − 1 pași, cea după j (care se înjumătățește) aproximativ log₂ n pași, iar cea după k (cât timp k² ≤ n) √n pași. Complexitatea: O(n·log n·√n).
Răspuns: a)
Informatică – problema 9
Enunț. Selectați perechea (a, b) pentru care programul afișează 2:
int f1(int x) { if (x == 0) return 0; return x % 10 + f1(x / 10); }
int f2(int x, int y) {
if (x < y) return 0;
if (x % 100 == y) return 1 + f2(x / 10, y);
return f2(x / 10, y);
}
...
printf("%d", f2(a, f1(b)));
a) a = 1414, b = 14; b) a = 88, b = 44; c) a = 132313, b = 454; d) a = 132313, b = 1.
Rezolvare. f1 calculează suma cifrelor, iar f2(x, y) numără de câte ori ultimele două cifre ale lui x (eliminând pe rând câte o cifră) sunt egale cu y. Pentru c): f1(454) = 13; f2(132313, 13): 132313 se termină în 13 (1), 13231 → 31, 1323 → 23, 132 → 32, 13 → 13 (1), apoi 1 < 13. Rezultatul este 2. (Verificare rapidă pentru celelalte: a) y = 5, b) y = 8, d) y = 1 dau 0.)
Răspuns: c)