mateinfo.roANDREI OCTAVIAN DOBRE20 ani20ANI Contact

Rezolvare simulare admitere Academia Tehnică Militară 2026 – matematică și informatică – explicată pas cu pas

Mai jos găsești rezolvarea completă a subiectului de la simularea admiterii la Academia Tehnică Militară „Ferdinand I” 2026 (martie 2026, varianta A) – matematică și informatică: pentru fiecare problemă, enunțul, rezolvarea explicată pas cu pas și varianta corectă de răspuns.

Rezolvările sunt pentru partea de matematică și pentru cea de informatică; răspunsurile coincid cu grila oficială. Încearcă întâi să rezolvi singur testul, apoi verifică-te aici.

Matematică

Matematică – problema 1

Enunț. Suma soluțiilor ecuației \(x \cdot \lg2 = \lg\left(2^x + x – 3\right)\) este:

a) 5; b) 3; c) 8; d) 0.

Rezolvare. \(x\lg2 = \lg2^x\), deci ecuația devine \(2^x = 2^x + x – 3\), adică \(x = 3\) (verifică: \(2^3 + 0 = 8 \gt 0\)). Suma soluțiilor este 3.

Răspuns: b) 3

Matematică – problema 2

Enunț. Fie \(f(x)\) \(= x^2 + (a – 2)x + b + 3\), \(a, b \in \mathbb{R}\). Valoarea sumei \(a + b\) pentru care \(f(0) = 6\) și \(x = 1\) este abscisa vârfului graficului este:

a) 3; b) 0; c) 1; d) 4.

Rezolvare. \(f(0) = b + 3 = 6\), \(b = 3\); \(-\frac{a – 2}{2} = 1\), \(a = 0\). \(a + b = 3\).

Răspuns: a) 3

Matematică – problema 3

Enunț. Fie \(A = \begin{pmatrix} 1 & m \\ 1 & 0 \end{pmatrix}\), \(B = \begin{pmatrix} 1 & 2 & 1 \\ 1 & 0 & -1 \end{pmatrix}\), \(m \in \mathbb{R}\). Mulțimea valorilor lui \(m\) pentru care \(\det\left(A \cdot A^T + B \cdot B^T\right) = 23\) este:

a) \(\{0, 2\}\); b) \(\{-2, 2\}\); c) \(\{-3, 3\}\); d) \(\{-1, 1\}\).

Rezolvare. \(AA^T\) \(= \begin{pmatrix} 1 + m^2 & 1 \\ 1 & 1 \end{pmatrix}\), \(BB^T\) \(= \begin{pmatrix} 6 & 0 \\ 0 & 2 \end{pmatrix}\). Suma are determinantul \((7 + m^2) \cdot 3 – 1\) \(= 20 + 3m^2\) \(= 23\), deci \(m^2 = 1\), \(m = \pm1\).

Răspuns: d) {−1, 1}

Matematică – problema 4

Enunț. Pe \(\mathbb{R}\) definim legea \(x \circ y = 5^{x + y – 1}\). Suma \(S\) a soluțiilor ecuației \(x \circ x^2 = 5^{11}\) este:

a) 3; b) \(-1\); c) \(-2\); d) 0.

Rezolvare. \(x + x^2 – 1 = 11\), adică \(x^2 + x – 12 = 0\) (soluțiile 3 și \(-4\)), cu suma \(-1\).

Răspuns: b) S = −1

Matematică – problema 5

Enunț. Valoarea limitei \(\ell\) \(= \displaystyle\lim_{n \to \infty}\left(3n^3 + n – 1\right)\operatorname{tg}\frac{1}{n^3}\) este:

a) \(+\infty\); b) 3; c) 0; d) \(e\).

Rezolvare. Cum \(\lim\frac{\operatorname{tg}(1/n^3)}{1/n^3}\) \(= 1\), \(\ell = \lim\frac{3n^3 + n – 1}{n^3} = 3\).

Răspuns: b) 3

Matematică – problema 6

Enunț. Valoarea lui \(m + n\) pentru care funcția \(f(x)\) \(= \begin{cases} \frac{\sqrt{1 + x^2} – 1}{x^2}, & x \lt 0 \\ m, & x = 0 \\ e^x + n, & x \gt 0 \end{cases}\) este continuă în \(x = 0\) este:

a) 0; b) 2; c) \(\frac12\); d) \(-\frac12\).

Rezolvare. La stânga: \(\dfrac{\sqrt{1 + x^2} – 1}{x^2}\) \(= \dfrac{1}{\sqrt{1 + x^2} + 1} \to \frac12\). La dreapta: \(1 + n\). Deci \(m = \frac12\) și \(1 + n = \frac12\), \(n = -\frac12\); \(m + n = 0\).

Răspuns: a) 0

Matematică – problema 7

Enunț. Fie \(f(x) = \ln(x^2 + 1) – x\). Care afirmație este adevărată?

a) \(f\) este crescătoare pe \([0, \infty)\); b) \(f\) este descrescătoare pe \(\mathbb{R}\); c) \(x = 0\) este punct de maxim local; d) \(f\) este crescătoare pe \((-\infty, 0]\).

Rezolvare. \(f'(x)\) \(= \frac{2x}{x^2 + 1} – 1\) \(= -\frac{(x – 1)^2}{x^2 + 1} \le 0\), cu egalitate doar în \(x = 1\). Deci \(f\) este (strict) descrescătoare pe \(\mathbb{R}\).

Răspuns: b)

Matematică – problema 8

Enunț. Valoarea integralei \(\displaystyle\int_0^1 e^x(5x + 7)\,dx\) este:

a) \(2e – 11\); b) \(5e + 2\); c) \(7e – 2\); d) \(e + 5\).

Rezolvare. O primitivă este \(e^x(5x + 2)\) (derivata ei este \(e^x(5x + 2 + 5)\)). Integrala: \(7e – 2\).

Răspuns: c) 7e − 2

Matematică – problema 9

Enunț. Fie \(f : [0, 2] \to \mathbb{R}\), \(f(x)\) \(= \begin{cases} x^2 + ax, & x \in [0, 1] \\ x^3 + bx^2 + dx, & x \in (1, 2] \end{cases}\), cu \(a, b, d\) astfel încât se poate aplica teorema lui Rolle pe \([0, 2]\). Dacă \(A\) este mulțimea punctelor \(c \in (0, 2)\) date de teorema lui Rolle și \(\lambda = \sum_{c \in A} c\), atunci:

a) \(\frac83\); b) \(\frac{11 – \sqrt7}{3}\); c) \(\frac{11 + \sqrt7}{3}\); d) \(\frac{1 + \sqrt7}{3}\).

Rezolvare. Condițiile: continuitate în 1: \(1 + a = 1 + b + d\); derivabilitate în 1: \(2 + a = 3 + 2b + d\); \(f(0) = f(2)\): \(0 = 8 + 4b + 2d\). Rezultă \(b = -1\), \(d = -2\), \(a = -3\). Punctele în care \(f’ = 0\):

  • pe \((0, 1)\): \(2x – 3 = 0\) dă \(x = \frac32\), care nu e în interval;
  • \(f'(1) = -1 \ne 0\);
  • pe \((1, 2)\): \(3x^2 – 2x – 2 = 0\), \(x = \frac{1 \pm \sqrt7}{3}\); convine doar \(\frac{1 + \sqrt7}{3} \approx 1{,}22\).

Deci \(\lambda = \frac{1 + \sqrt7}{3}\).

Răspuns: d)

Informatică

Informatică – problema 1

Enunț. Ce se afișează la apelul subprogramului pentru v = {5, 1, 8, 4}, n = 4?

void f(int v[], int n) {
    int i, j, maxVal, poz;
    for (i = 0; i < n; i++) {
        maxVal = -1; j = 0;
        while (j < n) {
            if (v[j] > maxVal) { maxVal = v[j]; poz = j; }
            j++;
        }
        printf("%d ", maxVal);
        v[poz] = -1;
    }
}

a) 1 4 5 8; b) 8 5 4 1; c) 8 4 5 1; d) 5 8 4 1.

Rezolvare. La fiecare pas se caută maximul, se afișează și apoi se înlocuiește cu −1 (ca să nu mai fie ales). Se afișează valorile în ordine descrescătoare: 8 5 4 1.

Răspuns: b)

Informatică – problema 2

Enunț. Ce se afișează în urma apelului count(4872319)?

void count(int value) {
    int res = 0;
    while (value > 0) {
        if ((value % 10) % 2) res += value % 10;
        value = value / 10;
    }
    printf("%d", res);
}

a) 16; b) 18; c) 20; d) 19.

Rezolvare. Se adună cifrele impare: 7 + 3 + 1 + 9 = 20.

Răspuns: c) 20

Informatică – problema 3

Enunț. Fie un vector cu n elemente distincte, sortat crescător. Care este complexitatea unei implementări eficiente pentru numărul elementelor mai mici decât X (X fiind element al vectorului)?

a) O(2n); b) O(1); c) O(n); d) O(log n).

Rezolvare. Numărul elementelor mai mici decât X este chiar poziția lui X în vector (numerotând de la 0). Poziția se găsește prin căutare binară, în O(log n).

Răspuns: d)

Informatică – problema 4

Enunț. Valoarea variabilei sum după execuție:

int matrix[9][9] = { 0 };
int i, j, n = 9, sum = 0;
for (i = 0; i < n; i++) {
    matrix[i][n - i - 1] = 1;
    matrix[i][i] = -1;
}
for (i = 0; i < n; i++)
    for (j = 0; j < n; j++) sum += matrix[i][j];

a) 1; b) 0; c) –1; d) 18.

Rezolvare. Pe diagonala secundară se pune 1, pe cea principală −1. Cele două diagonale (n = 9, impar) au în comun elementul central [4][4], care primește întâi 1, apoi −1. Rămân 8 valori de 1 și 9 valori de −1: suma este −1.

Răspuns: c) −1

Informatică – problema 5

Enunț. Ce se afișează?

void fun(char s[], int index) {
    if (s[index] == '\0') return;
    printf("%c", s[index]);
    fun(s, index + 3);
}
...
char str[20] = "Admitere ATM";
fun(str, 0);

a) AirA; b) AmrT; c) Admitere ATM; d) AmtrAM.

Rezolvare. Se afișează caracterele de pe pozițiile 0, 3, 6, 9: A, i, r, A. Poziția 12 este terminatorul șirului (șirul are 12 caractere), iar recursivitatea se oprește.

Răspuns: a) AirA

Informatică – problema 6

Enunț. Ce valoare returnează funcția pentru matricea cu liniile (1 0 2 3), (4 5 2 5), (0 0 0 2), (1 0 0 5)?

int fun(int m, int n, int matrix[4][4]) {
    int i, j, c = 0;
    for (i = 0; i < m; i++)
        for (j = 0; j <= i; j++)
            if (matrix[i][j] - 1 == 0) c++;
    return c;
}

a) 2; b) 5; c) 4; d) 1.

Rezolvare. Se numără elementele egale cu 1 de pe diagonala principală și de sub ea (j ≤ i): linia 0: 1 (da); linia 1: 4, 5; linia 2: 0, 0, 0; linia 3: 1 (da), 0, 0, 5. Rezultat: 2.

Răspuns: a) 2

Informatică – problema 7

Enunț. Din graful complet cu nodurile 1…10 se elimină muchii astfel încât graful să rămână conex și să conțină exact un ciclu elementar. Câte muchii trebuie eliminate?

a) 0; b) 35; c) 1; d) 26.

Rezolvare. Graful complet cu 10 noduri are \(\frac{10 \cdot 9}{2} = 45\) muchii. Un graf conex cu exact un ciclu are tot atâtea muchii câte noduri (un arbore, cu 9 muchii, plus o muchie): 10. Se elimină \(45 – 10 = 35\) muchii.

Răspuns: b) 35

Informatică – problema 8

Enunț. Un arbore binar are n = 2026 noduri și același număr de noduri cu 1 fiu și cu 2 fii. Câte frunze are?

a) 676; b) 675; c) 1013; d) 1012.

Rezolvare. Într-un arbore binar, numărul frunzelor este cu 1 mai mare decât numărul nodurilor cu 2 fii: \(n_0 = n_2 + 1\). Cu \(n_1 = n_2 = k\): \(n = (k + 1) + k + k\) \(= 3k + 1\) \(= 2026\), deci \(k = 675\) și \(n_0 = 676\).

Răspuns: a) 676

Informatică – problema 9

Enunț. O matrice 8×8 reprezintă o hartă (1 = pământ, 0 = apă), cu o singură insulă fără lacuri. Funcția adună, pentru fiecare celulă de pământ, laturile care dau spre apă (sau spre marginea hărții). Completați condiția lipsă:

if (grid[i][j] == 1) {
    if (i == 0 || grid[i - 1][j] == 0) perimetru++;
    if (......) perimetru++;
    if (j == 0 || grid[i][j - 1] == 0) perimetru++;
    if (j == m - 1 || grid[i][j + 1] == 0) perimetru++;
}

a) i == n – 1 || grid[i + 1][j] == 0; b) i == n – 1 || grid[i + 1][j] == 1; c) i == m – 1 || grid[i + 1][j] == 0; d) i == n – 1 || grid[i + 1][0] == 0.

Rezolvare. Cele patru teste verifică vecinii de sus, jos, stânga, dreapta. Lipsește vecinul de jos: latura de jos face parte din perimetru dacă celula e pe ultima linie (i == n − 1) sau dacă dedesubt e apă (grid[i + 1][j] == 0). Ordinea condițiilor contează: dacă i == n − 1, evaluarea scurtcircuitată nu mai accesează grid[n][j], care ar fi în afara matricei.

Răspuns: a)