Rezolvare admitere Academia Tehnică Militară 2023 – matematică și informatică – explicată pas cu pas
Mai jos găsești rezolvarea completă a subiectului de la admiterea la Academia Tehnică Militară „Ferdinand I” 2023 (iulie 2023, varianta C) – matematică și informatică: pentru fiecare problemă, enunțul, rezolvarea explicată pas cu pas și varianta corectă de răspuns.
Rezolvările sunt pentru partea de matematică și pentru cea de informatică; răspunsurile coincid cu grila oficială. Încearcă întâi să rezolvi singur testul, apoi verifică-te aici.
Matematică
Matematică – problema 1
Enunț. Fie \(A = \begin{pmatrix} 2 & -1 \\ 0 & 3 \end{pmatrix}\) și \(B = \begin{pmatrix} 1 & -3 \\ 2 & 1 \end{pmatrix}\). Atunci \(\det(A^2 + B)\) este egal cu:
a) 34; b) 66; c) 56; d) 68.
Rezolvare. \(A^2\) \(= \begin{pmatrix} 4 & -5 \\ 0 & 9 \end{pmatrix}\), \(A^2 + B\) \(= \begin{pmatrix} 5 & -8 \\ 2 & 10 \end{pmatrix}\), cu determinantul \(50 + 16 = 66\).
Răspuns: b) 66
Matematică – problema 2
Enunț. Suma valorilor lui \(n \in \mathbb{N}\) pentru care coeficientul termenului al treilea al dezvoltării \(\left(x\sqrt[4]{x} + \frac{1}{\sqrt x}\right)^n\), \(x \gt 0\), este egal cu 1, are valoarea:
a) 2; b) 1; c) 3; d) 0.
Rezolvare. Coeficientul lui \(T_3\) este \(C_n^2\) \(= \frac{n(n – 1)}{2}\) \(= 1\), deci \(n^2 – n – 2 = 0\), \(n = 2\) (singura valoare naturală). \(S = 2\).
Răspuns: a) S = 2
Matematică – problema 3
Enunț. Fie ecuația \(x^2 – (m – 1)x + m – 1\) \(= 0\), cu rădăcinile \(x_1, x_2\). Produsul valorilor lui \(m\) pentru care \(\sqrt{x_1 + x_2} + \sqrt{9 – x_1x_2}\) \(= 3\) este:
a) 10; b) 11; c) 9; d) 0.
Rezolvare. \(x_1 + x_2\) \(= x_1x_2\) \(= m – 1\) \(= u\), cu \(u \in [0, 9]\). Ecuația \(\sqrt u + \sqrt{9 – u} = 3\), ridicată la pătrat, dă \(2\sqrt{u(9 – u)} = 0\), deci \(u \in \{0, 9\}\), \(m \in \{1, 10\}\) (pentru ambele valori ecuația are rădăcini reale). Produsul: 10.
Răspuns: a) 10
Matematică – problema 4
Enunț. Fie \(f : \mathbb{R} \to \mathbb{R}\), \(f(x)\) \(= \begin{cases} x^2 – 2x, & x \le 0 \\ -x^2 – 2x, & x \gt 0 \end{cases}\). Valoarea derivatei \(\left(f^{-1}\right)'(8)\) este:
a) \(\frac16\); b) \(-\frac16\); c) \(-\frac{1}{10}\); d) \(\frac{1}{10}\).
Rezolvare. Pentru \(x \gt 0\), \(f(x) \lt 0\), deci \(f(x) = 8\) are loc pentru \(x \le 0\): \(x^2 – 2x = 8\), \(x = -2\). \(f'(-2)\) \(= 2 \cdot (-2) – 2\) \(= -6\), deci \(\left(f^{-1}\right)'(8) = -\frac16\).
Răspuns: b) −1/6
Matematică – problema 5
Enunț. Valorile lui \(m, n\) pentru care \(P(X)\) \(= 2X^3 + X^2 + mX + n\) se divide cu \(X^2 – 1\) sunt:
a) \(m = -1, n = -2\); b) \(m = 1, n = -2\); c) \(m = -1, n = 2\); d) \(m = -2, n = -1\).
Rezolvare. \(P(1) = 3 + m + n = 0\) și \(P(-1) = -1 – m + n = 0\). Adunând: \(2 + 2n = 0\), \(n = -1\), apoi \(m = -2\).
Răspuns: d)
Matematică – problema 6
Enunț. Limita șirului cu termenul general
\[x_n = \left(1 + \tfrac12 + \ldots + \tfrac{1}{2^n}\right)\cdot\left(1 + \tfrac13 + \ldots + \tfrac{1}{3^n}\right)\]
este:
a) 2; b) \(-3\); c) 3; d) \(\frac23\).
Rezolvare. Sumele progresiilor geometrice tind la \(\frac{1}{1 – \frac12} = 2\), respectiv \(\frac{1}{1 – \frac13} = \frac32\). Limita: \(2 \cdot \frac32 = 3\).
Răspuns: c) 3
Matematică – problema 7
Enunț. Fie ecuația \(x^3 – 3m^2x + 2m = 0\). Mulțimea \(A\) a valorilor lui \(m\) pentru care ecuația admite o singură rădăcină reală, care nu este multiplă, este:
a) \((-\infty, -1)\); b) \((-1, 0) \cup (0, 1)\); c) \((1, \infty)\); d) \((-\infty, -1) \cup (1, \infty)\).
Rezolvare. Pentru \(g(x)\) \(= x^3 – 3m^2x + 2m\), \(g'(x)\) \(= 3(x^2 – m^2)\). Dacă \(m = 0\), ecuația este \(x^3 = 0\) (rădăcină triplă) – exclus. Pentru \(m \ne 0\), \(g\) are extreme în \(\pm m\), cu \(g(m) = 2m(1 – m^2)\), \(g(-m)\) \(= 2m(1 + m^2)\). O singură rădăcină reală simplă înseamnă că valorile extreme au același semn: \(g(m)g(-m)\) \(= 4m^2(1 – m^2)(1 + m^2) \gt 0\), adică \(m^2 \lt 1\). Deci \(A = (-1, 0) \cup (0, 1)\).
Răspuns: b)
Matematică – problema 8
Enunț. Fie \(A = \begin{pmatrix} a & 1 & 2 & 4 \\ 1 & b & 2 & 3 \\ 1 & 2b & 2 & 4 \end{pmatrix}\), \(a, b \in \mathbb{R}\). Suma \(S = a + b\) pentru care rangul lui \(A\) este 2 are valoarea:
a) 0; b) \(-\frac32\); c) \(\frac23\); d) \(\frac32\).
Rezolvare. Minorul \(\begin{vmatrix} 2 & 3 \\ 2 & 4 \end{vmatrix}\) \(= 2 \ne 0\) (liniile 2, 3, coloanele 3, 4), deci rangul este 2 dacă se anulează minorii de ordin 3 care îl bordează:
- coloanele 2, 3, 4: \(\begin{vmatrix} 1 & 2 & 4 \\ b & 2 & 3 \\ 2b & 2 & 4 \end{vmatrix}\) \(= 2 – 4b\) \(= 0\), deci \(b = \frac12\);
- coloanele 1, 3, 4: \(\begin{vmatrix} a & 2 & 4 \\ 1 & 2 & 3 \\ 1 & 2 & 4 \end{vmatrix}\) \(= 2a – 2\) \(= 0\), deci \(a = 1\).
\(S = \frac32\).
Răspuns: d) 3/2
Matematică – problema 9
Enunț. Fie \(f : \mathbb{R} \setminus \{-2, 4\} \to \mathbb{R}\), \(f(x)\) \(= \dfrac{|x – 1|}{x^2 – 2x – 8}\). Valoarea integralei \(\displaystyle\int_{-1}^3 f(x)\,dx\) este:
a) \(\ln\frac59\); b) \(\ln\frac95\); c) \(\ln\frac35\); d) \(\ln\frac53\).
Rezolvare. Pentru \(g(x)\) \(= \dfrac{x – 1}{x^2 – 2x – 8}\) avem primitiva \(G(x)\) \(= \frac12\ln|x^2 – 2x – 8|\) (numărătorul este jumătate din derivata numitorului). Cum \(|x – 1| = 1 – x\) pe \([-1, 1]\) și \(x – 1\) pe \([1, 3]\):
\[\int_{-1}^3 f = -\left[G(1) – G(-1)\right] + \left[G(3) – G(1)\right],\]
cu \(G(-1) = G(3) = \frac12\ln5\), \(G(1) = \frac12\ln9\). Rezultă \(\ln5 – \ln9 = \ln\frac59\).
Răspuns: a) ln(5/9)
Informatică
Informatică – problema 1
Enunț. Indicați rezultatul execuției programului:
int to_print(int n) {
if (n % 2 == 0 && n % 3 == 0) return 1;
return 0;
}
void main() {
int i;
for (i = 1; i <= 100; i++)
if (to_print(i) == 1) printf("%d ", i);
}
a. toate numerele divizibile cu 2 din (1, 100); b. toate numerele prime din (1, 100); c. toate numerele divizibile cu 6 din [1, 100]; d. toate numerele divizibile cu 3 din [1, 100].
Rezolvare. Se afișează numerele divizibile și cu 2, și cu 3, adică divizibile cu 6, din intervalul [1, 100].
Răspuns: c.
Informatică – problema 2
Enunț. Fie matricea pătratică matrix cu n linii și n coloane (indici 0…n−1). Ce instrucțiune înlocuiește linia punctată astfel încât să se afișeze elementele de pe diagonala secundară și de sub ea?
for (i = 0; i < n; i++) {
..............
printf("%d ", matrix[i][n - j - 1]);
}
a. for (j = i; j >= 0; j–); b. for (j = i; j > 0; j–); c. for (j = 0; j < i; j--); d. for (j = 0; j < i; j++).
Rezolvare. Pe linia i, elementele de pe diagonala secundară și de sub ea sunt cele cu coloana ≥ n − 1 − i, adică n - j - 1 cu j de la 0 la i. Varianta a parcurge exact j = i, i − 1, …, 0.
Răspuns: a.
Informatică – problema 3
Enunț. Valorile variabilelor întregi a și b sunt în [0, 999]. Secvența interschimbă valorile fără variabilă suplimentară; completați linia lipsă:
a *= 1000;
..........
b = (a - b) / 1000;
a -= (b * 1000);
a. a -= b; b. a += b; c. b += a; d. b -= a.
Rezolvare. Cu valorile inițiale a₀, b₀: după prima linie a = 1000·a₀. Cu a += b, a = 1000·a₀ + b₀ (numărul „codifică” ambele valori). Apoi b = (1000·a₀ + b₀ − b₀)/1000 = a₀, iar a = 1000·a₀ + b₀ − 1000·a₀ = b₀.
Răspuns: b.
Informatică – problema 4
Enunț. Ce va fi afișat?
void f(char s[], int i, int n) {
if (i >= n - 1) return;
if ((s[i] >= 'a' && s[i] <= 'z') || (s[i] >= 'A' && s[i] <= 'Z')) s[i] = '*';
else s[i] = '$';
f(s, ++i, n);
}
void main() {
char sir[] = "paro22la";
f(sir, 0, sizeof(sir));
f(sir, 0, sizeof(sir));
printf("sir:%s|", sir);
}
a. sir:****$$**|; b. sir:********|; c. sir:*$*|; d. sir:$$$$$$$$|.
Rezolvare. sizeof(sir) = 9 (8 caractere plus terminatorul), deci se prelucrează pozițiile 0…7. După primul apel: literele devin *, cifrele $: „****$$**”. La al doilea apel niciun caracter nu mai e literă, deci toate devin $: „$$$$$$$$”.
Răspuns: d.
Informatică – problema 5
Enunț. Ce se afișează?
int f(int x) { return x / 2023 - x % 2023 + 2023; }
void main() {
int k, val = f(0);
for (k = 1; k <= 9999; k++)
if (val < f(k)) val = f(k);
printf("%d", val);
}
a. 2027; b. 9999; c. 2025; d. 2023.
Rezolvare. Programul afișează maximul lui f pe 0…9999. Scriind x = 2023·q + r, f(x) = q − r + 2023, maxim pentru q cât mai mare și r = 0. Cum 5·2023 > 9999, q ≤ 4, iar x = 8092 dă 4 + 2023 = 2027.
Răspuns: a. 2027
Informatică – problema 6
Enunț. Funcția caută recursiv (binar) indicele elementului target într-un vector sortat crescător. Cu ce se înlocuiește secvența punctată?
int search(int v[], int left, int right, int target) {
int mid = left + (right - left) / 2;
if (right >= left) {
if (v[mid] == target) return mid;
if (v[mid] > target) return search(v, left, mid - 1, target);
else return ......;
}
else return -1;
}
a. search(v, 0, mid, target); b. search(v, right, mid, target); c. search(v, mid+1, right, target); d. search(v, left, right, target).
Rezolvare. Dacă v[mid] < target, elementul căutat poate fi doar în dreapta lui mid, deci căutarea continuă pe intervalul [mid + 1, right].
Răspuns: c.
Informatică – problema 7
Enunț. Precizați prima valoare afișată la apelul f(51, 51):
int f(int n, int k) {
int i, start;
if (n == 1) { if (n == k) printf("(%d)", 0); return 0; }
start = f(n - 1, k) + 1;
for (i = start; i < (start + n); i++) {
if (n == k) printf("%d", i);
if (i < start + n - 1) if (n == k) printf(",");
}
return i - 1;
}
a. 1539; b. 1275; c. 1326; d. 1034.
Rezolvare. f(1) = 0, iar pentru n ≥ 2, f(n) = start + n − 1 = f(n − 1) + n. Deci f(n) = 2 + 3 + … + n = n(n + 1)/2 − 1. Afișarea are loc doar pentru n = k = 51, iar prima valoare afișată este start = f(50) + 1 = 50·51/2 = 1275.
Răspuns: b. 1275
Informatică – problema 8
Enunț. Graful neorientat are matricea de adiacență cu liniile 011000, 100110, 100001, 010000, 010000, 001000. Care afirmație este corectă?
a. Graful poate fi un arbore cu 3 frunze; b. Graful este complet; c. Graful nu este conex; d. Graful este un arbore cu 6 frunze.
Rezolvare. Muchiile sunt [1,2], [1,3], [2,4], [2,5], [3,6]: 5 muchii, 6 noduri, iar graful este conex, deci este arbore. Frunzele (noduri de grad 1) sunt 4, 5, 6.
Răspuns: a.
Informatică – problema 9
Enunț. Câte grafuri neorientate distincte cu 6 vârfuri se pot construi (două grafuri sunt distincte dacă au matricele de adiacență diferite)?
a. 2³⁶; b. 2²¹; c. 2¹⁰; d. 2¹⁵.
Rezolvare. Matricea este simetrică, cu diagonala nulă, deci e determinată de elementele de deasupra diagonalei: \(C_6^2 = 15\) poziții, fiecare 0 sau 1. Numărul grafurilor: \(2^{15}\).
Răspuns: d. 2¹⁵