mateinfo.roANDREI OCTAVIAN DOBRE20 ani20ANI Contact

Rezolvare admitere Academia Tehnică Militară 2021 – matematică și informatică – explicată pas cu pas

Mai jos găsești rezolvarea completă a subiectului de la admiterea la Academia Tehnică Militară „Ferdinand I” 2021 (iulie 2021, varianta A) – matematică și informatică: pentru fiecare problemă, enunțul, rezolvarea explicată pas cu pas și varianta corectă de răspuns.

Rezolvările sunt pentru partea de matematică și pentru cea de informatică; răspunsurile coincid cu grila oficială. Încearcă întâi să rezolvi singur testul, apoi verifică-te aici.

Matematică

Matematică – problema 1

Enunț. Fie \(f(x)\) \(= e^{x+1} + x^2 + 2x\) și \(g(x)\) \(= \dfrac{f(x) – x^2 – 2x}{e^{2x} + 1}\). Valoarea integralei \(I = \displaystyle\int_0^{\frac12\ln3} |g(x)|\,dx\) este:

a) 0; b) \(\frac{e\pi}{12}\); c) \(\frac{e\pi}{6}\); d) \(\frac{e\pi}{4}\); e) \(\frac{\pi}{12}\).

Rezolvare. \(g(x)\) \(= \dfrac{e \cdot e^x}{1 + (e^x)^2} \gt 0\). Cu \(t = e^x\): \(I = e\left[\operatorname{arctg}e^x\right]_0^{\frac12\ln3}\) \(= e\left(\operatorname{arctg}\sqrt3 – \operatorname{arctg}1\right)\) \(= e\left(\frac\pi3 – \frac\pi4\right)\) \(= \frac{e\pi}{12}\).

Răspuns: b) eπ/12

Matematică – problema 2

Enunț. Fie \(f(x)\) \(= \begin{vmatrix} x – 2 & 0 & -1 \\ x + 1 & x – 2 & 0 \\ x + 2 & -x & 1 \end{vmatrix}\). Atunci \(f(2)\) este:

a) 6; b) 3; c) \(-3\); d) \(-6\); e) 0.

Rezolvare. \(f(2)\) \(= \begin{vmatrix} 0 & 0 & -1 \\ 3 & 0 & 0 \\ 4 & -2 & 1 \end{vmatrix}\). Dezvoltând după prima linie: \((-1)\cdot\begin{vmatrix} 3 & 0 \\ 4 & -2 \end{vmatrix}\) \(= (-1)(-6)\) \(= 6\).

Răspuns: a) 6

Matematică – problema 3

Enunț. Fie \(f : (0, \infty) \to \mathbb{R}\), \(f(x) = 2\ln x + x + m\), \(m \in \mathbb{R}\). Dacă \(\lambda = \left(f^{-1}\right)'(m + 1)\), atunci:

a) \(\lambda = 3\); b) \(\lambda = e^m\); c) \(\lambda = m\); d) \(\lambda = m – 1\); e) \(\lambda = \frac13\).

Rezolvare. \(f\) este strict crescătoare, deci inversabilă, iar \(f(1) = m + 1\). Cum \(f'(x) = \frac2x + 1\), \(f'(1) = 3\), deci \(\lambda = \frac{1}{f'(1)} = \frac13\).

Răspuns: e) λ = 1/3

Matematică – problema 4

Enunț. Fie \(f(x)\) \(= e^{2x}(a\sin2x + b\cos3x)\). Dacă tangenta la grafic în punctul de abscisă 0 este paralelă cu prima bisectoare, atunci:

a) \(a – b = \frac14\); b) \(2a + 3b = 2\); c) \(a + b = \frac12\); d) \(a^2 + b^2 = \frac18\); e) \(3a + 2b = 3\).

Rezolvare.

\[f'(x) = 2e^{2x}(a\sin2x + b\cos3x) + e^{2x}(2a\cos2x – 3b\sin3x),\]

Deci \(f'(0) = 2b + 2a\). Panta primei bisectoare este 1: \(2(a + b) = 1\), adică \(a + b = \frac12\).

Răspuns: c)

Matematică – problema 5

Enunț. Fie \(f(x)\) \(= \begin{cases} \frac{e^{x^2} – 1}{x^2} + b, & x \lt 0 \\ a, & x = 0 \\ x\ln x + 1, & x \gt 0 \end{cases}\). Dacă \(a, b\) sunt astfel încât \(f\) este continuă pe \(\mathbb{R}\) și \(S = 2b – a\), atunci:

a) 0; b) 2; c) \(-2\); d) \(-1\); e) 1.

Rezolvare. La stânga: \(1 + b\); la dreapta: \(0 + 1 = 1\) (\(x\ln x \to 0\)). Deci \(a = 1\), \(b = 0\) și \(S = -1\).

Răspuns: d) S = −1

Matematică – problema 6

Enunț. Mulțimea \(S\) a soluțiilor inecuației \(2^x + 4^{\frac{x+1}{2}} + 8^{\frac{x+2}{3}} \le 7 \cdot 16^{\frac{2x-1}{4}}\) este:

a) \([1, +\infty)\); b) \([-1, 1)\); c) \((-\infty, -2]\); d) \(\varnothing\); e) \((-2, -1]\).

Rezolvare. Membrul stâng este \(2^x + 2^{x+1} + 2^{x+2}\) \(= 7 \cdot 2^x\), iar cel drept \(7 \cdot 2^{2x – 1}\). Inecuația devine \(x \le 2x – 1\), adică \(x \ge 1\).

Răspuns: a) [1, +∞)

Matematică – problema 7

Enunț. Fie \(I_n\) \(= \displaystyle\int_0^1 \frac{x^n}{x^2 + 1}\,dx\), \(n \in \mathbb{N}^*\). Valoarea limitei \(\ell = \lim_{n \to \infty} nI_n\) este:

a) \(\frac12\); b) 2; c) \(\frac32\); d) \(\frac23\); e) 1.

Rezolvare. \(I_n + I_{n+2}\) \(= \int_0^1 x^n\,dx\) \(= \frac{1}{n + 1}\), iar \((I_n)\) este descrescător. Deci \(2I_{n+2} \le \frac{1}{n + 1} \le 2I_n\), adică \(\frac{n}{2(n + 1)} \le nI_n \le \frac{n}{2(n – 1)}\) (a doua din relația pentru \(n – 2\)). Prin cleștele, \(\ell = \frac12\).

Răspuns: a) 1/2

Matematică – problema 8

Enunț. Pe \(\mathbb{R}\) se consideră legea \(x * y = (x + y)\cos(xy)\). Intervalul \(I\) în care se găsește elementul neutru este:

a) \(\left(0, \frac\pi2\right)\); b) \(\left[-\frac\pi2, \frac\pi2\right]\); c) \(\left[\frac\pi2, \pi\right]\); d) \(\left[-\pi, -\frac\pi2\right]\); e) \(\left(-\frac\pi2, 0\right)\).

Rezolvare. Din \(x * e = x\) pentru \(x = 0\): \(e\cos0 = 0\), deci \(e = 0\); verificare: \(x * 0 = x\cos0 = x\). Elementul neutru 0 aparține doar intervalului \(\left[-\frac\pi2, \frac\pi2\right]\).

Răspuns: b)

Matematică – problema 9

Enunț. Fie sistemul \(\begin{cases} \alpha x_1 + \beta x_2 + x_3 = 1 \\ x_1 + \alpha\beta x_2 + x_3 = \beta \\ x_1 + \beta x_2 + \alpha x_3 = 1 \end{cases}\), \(\alpha, \beta \in \mathbb{R}\). Care afirmație este adevărată?

a) dacă \(\beta \ne 0\), \(\alpha \ne 1\), \(\alpha \ne -2\), soluția unică este \(x_1\) \(= x_3\) \(= \frac{\alpha + \beta}{(\alpha – 1)(\alpha + 2)}\), \(x_2\) \(= \frac{\alpha\beta + \beta – 2}{\beta(\alpha – 1)(\alpha + 2)}\); b) pentru \(\alpha = \beta = 1\): \(x_1 = 1 – 2\lambda – 2\mu\), \(x_2 = 2\lambda\), \(x_3 = \mu\); c) pentru \(\alpha = \beta = 1\): \(x_1 = 1 + 2\lambda – \mu\), \(x_2 = 2\lambda\), \(x_3 = \mu\); d) pentru \(\alpha = \beta = -2\): \(x_1 = \lambda\), \(x_2 = \frac{\lambda + 1}{2}\), \(x_3 = 2\lambda\); e) dacă \(\beta \ne 0\), \(\alpha \ne 1\), \(\alpha \ne -2\), soluția unică este \(x_1\) \(= x_3\) \(= \frac{\alpha – \beta}{(\alpha – 1)(\alpha + 2)}\), \(x_2\) \(= \frac{\alpha\beta + \beta – 2}{\beta(\alpha – 1)(\alpha + 2)}\).

Rezolvare. Determinantul este \(\beta(\alpha – 1)^2(\alpha + 2)\). Pentru \(\beta \ne 0\), \(\alpha \ne 1\), \(\alpha \ne -2\): scăzând ecuațiile 1 și 3, \((\alpha – 1)(x_1 – x_3)\) \(= 0\), deci \(x_1 = x_3\). Atunci \((\alpha + 1)x_1 + \beta x_2 = 1\) și \(2x_1 + \alpha\beta x_2 = \beta\); eliminând \(\beta x_2\): \(x_1(2 – \alpha – \alpha^2) = \beta – \alpha\), deci \(x_1 = \frac{\alpha – \beta}{(\alpha – 1)(\alpha + 2)}\), iar \(\beta x_2\) \(= 1 – (\alpha + 1)x_1\) \(= \frac{\alpha\beta + \beta – 2}{(\alpha – 1)(\alpha + 2)}\). Aceasta este varianta e) (a) are semnul greșit). Verificare pentru celelalte: la \(\alpha = \beta = 1\) sistemul este \(x_1 + x_2 + x_3 = 1\), cu \(x_1 = 1 – 2\lambda – \mu\) (nu ca în b, c); la \(\alpha = \beta = -2\), \(x_2 = -\frac{\lambda + 1}{2}\) și \(x_3 = \lambda\) (nu ca în d).

Răspuns: e)

Informatică

Informatică – problema 1

Enunț. Valorile lui x și y după execuție:

int x, y;
x = 2; y = 4;
y = y - 1;
x = x + y;

a) x = 7, y = 3; b) x = 5, y = 4; c) x = 5, y = 6; d) x = 6, y = 3; e) x = 5, y = 3.

Rezolvare. y devine 3, apoi x = 2 + 3 = 5.

Răspuns: e)

Informatică – problema 2

Enunț. Care opțiune conține doar tipuri de date din limbajul C?

a) int, *char, float; b) int, char, double, triple; c) int, char, NULL, float; d) int, char, float, double, long int; e) char, float, int[5], blob.

Rezolvare. Doar varianta d) conține numai tipuri de date ale limbajului C. „triple” și „blob” nu există, NULL este o constantă, iar „*char” nu e o scriere corectă de tip.

Răspuns: d)

Informatică – problema 3

Enunț. Valoarea lui x după execuție:

int x = 14;
x = x % 3 + x / 6 + 5;

a) 5; b) 9; c) 6; d) 7.5; e) 7.

Rezolvare. 14 % 3 = 2, iar 14 / 6 = 2 (împărțire întreagă). x = 2 + 2 + 5 = 9.

Răspuns: b) 9

Informatică – problema 4

Enunț. Pentru ce valoare a constantei a secvența afișează exact mesajul „Admitere_ATMFI”?

int x = 2021;
while (x > a) {
    x = x - 1;
    if (x % 4 != 0) printf("ATMFI");
    else printf("Admitere_");
}

a) 2018; b) 2020; c) 2019; d) 2021; e) 2022.

Rezolvare. La primul pas x devine 2020 (multiplu de 4) și se afișează „Admitere_”, la al doilea x = 2019 și se afișează „ATMFI”. Bucla trebuie să se oprească aici: 2019 > a fals, deci a = 2019.

Răspuns: c) 2019

Informatică – problema 5

Enunț. Valoarea lui x după execuție:

int x = 3, i;
if (x < 2)
    for (i = x; i < 50 * x; i *= 2)
        x += i;

a) 3; b) 500; c) 0; d) −3; e) 3503.

Rezolvare. Condiția x < 2 este falsă, deci bucla nu se execută: x rămâne 3.

Răspuns: a) 3

Informatică – problema 6

Enunț. Matricea B (n × n, indici 0…n−1) se obține din A prin rotire spre stânga cu 90° (de exemplu, A cu liniile 1 2 3 4 / 5 6 7 8 / 9 10 11 12 / 13 14 15 16 devine B cu liniile 4 8 12 16 / 3 7 11 15 / 2 6 10 14 / 1 5 9 13). Ce instrucțiune lipsește în dubla buclă după i și j?

a) B[i][j] = A[j][i]; b) B[i][j] = A[j][n – i – 1]; c) B[i][j] = A[n – j – 1][i]; d) B[i][j] = A[n – i – 1][j]; e) B[i][j] = A[n – j – 1][n – i – 1].

Rezolvare. Linia i a lui B este coloana n − 1 − i a lui A, citită de sus în jos: B[0][0] = 4 = A[0][3], B[0][1] = 8 = A[1][3]. Deci B[i][j] = A[j][n − i − 1].

Răspuns: b)

Informatică – problema 7

Enunț. Graful orientat cu 5 noduri are listele de vecini: 1: 2, 3; 2: 1, 5; 3: 2, 4; 4: 3; 5: 1, 4. Câte arce rămân după eliminarea nodului cu gradul extern minim?

a) 6; b) 4; c) 9; d) 5; e) 7.

Rezolvare. Sunt 9 arce. Gradul extern minim îl are nodul 4 (un singur arc, 4→3). Eliminându-l, dispar arcele 4→3, 3→4 și 5→4, deci rămân 6.

Răspuns: a) 6

Informatică – problema 8

Enunț. Ce se pune în locul spațiului punctat ca secvența să afișeze toate numerele pare din [100, 1000]?

for (......................)
    printf("%d ", i / 4);

a) i = 100; i < 1000; i++; b) i = 100; i <= 1000; i += 2; c) i = 400; i < 1400; i++; d) i = 400; i <= 4000; i += 8; e) i = 800; i <= 8000; i += 8.

Rezolvare. Se afișează i / 4. Pentru valorile 100, 102, …, 1000 trebuie ca i să parcurgă 400, 408, …, 4000 (pas 8, ca i / 4 să crească din 2 în 2).

Răspuns: d)

Informatică – problema 9

Enunț. Ce valoare se obține la apelul f(7, 5)?

int f(int a, int b) {
    if (a <= 0) return 0;
    return f(b - 1, a - 1) + a - b;
}

a) 3; b) 14; c) 2; d) −10; e) 0.

Rezolvare. f(7, 5) = f(4, 6) + 2; f(4, 6) = f(5, 3) − 2; f(5, 3) = f(2, 4) + 2; f(2, 4) = f(3, 1) − 2; f(3, 1) = f(0, 2) + 2 = 2. Înapoi: f(2, 4) = 0, f(5, 3) = 2, f(4, 6) = 0, f(7, 5) = 2.

Răspuns: c) 2