Rezolvare titularizare matematică 2026 – explicată pas cu pas
Mai jos găsești rezolvarea completă a subiectului de la titularizarea la matematică 2026 (proba scrisă din 21 iulie 2026): pentru fiecare cerință, enunțul și rezolvarea explicată pas cu pas, iar pentru subiectul de didactică, un model de răspuns construit după barem.
Rezolvările urmează baremul oficial, dar sunt explicate mai pe larg. La subiectul al III-lea nu există un răspuns unic; modelul de mai jos arată cum se respectă cerințele baremului.
Subiectul I
I.1.a)
Enunț. Se consideră \(E(x, y)\) \(= x^{\log_y 2} \cdot y^{\log_x 2}\), unde \(x, y \in (0, 1) \cup (1, +\infty)\). Arătați că \(E\left(2, \frac12\right) = \frac14\).
Rezolvare. \(E\left(2, \frac12\right)\) \(= 2^{\log_{1/2}2} \cdot \left(\frac12\right)^{\log_2 2}\) \(= 2^{-1} \cdot \frac12\) \(= \frac14\).
I.1.b)
Enunț. Demonstrați că \(E(x^n, y^n)\) \(= E(x, y)\) pentru orice \(x, y \in (0, 1) \cup (1, +\infty)\) și orice \(n \in \mathbb{N}^*\).
Rezolvare. Cum \(\log_{y^n}2 = \frac1n\log_y 2\), avem \((x^n)^{\log_{y^n}2}\) \(= x^{n \cdot \frac1n\log_y 2}\) \(= x^{\log_y 2}\) și analog \((y^n)^{\log_{x^n}2}\) \(= y^{\log_x 2}\). Deci \(E(x^n, y^n)\) \(= E(x, y)\).
I.1.c)
Enunț. Demonstrați că \(E(x, y) \ge 4\) pentru orice \(x, y \in (1, +\infty)\).
Rezolvare. \(x^{\log_y 2}\) \(= 2^{\log_y 2 \cdot \log_2 x}\) \(= 2^{\log_y x}\) și \(y^{\log_x 2} = 2^{\log_x y}\), deci \(E(x, y)\) \(= 2^{\log_y x + \log_x y}\). Pentru \(x, y \gt 1\), \(t = \log_x y \gt 0\) și \(\log_y x = \frac1t\), iar \(t + \frac1t \ge 2\). Rezultă \(E(x, y) \ge 2^2 = 4\).
I.2 (enunț)
Enunț. Se consideră triunghiul ascuțitunghic \(ABC\), cu \(\angle BAC \gt 45^\circ\) și \(AC \gt BC\), iar \(D\) este proiecția lui \(B\) pe \(AC\). Mediatoarea segmentului \(AB\) intersectează dreptele \(BD\), \(AC\) și paralela prin \(C\) la \(AB\) în \(M\), \(N\), respectiv \(P\), iar \(E\) este intersecția dreptelor \(AM\) și \(BN\).
Rezolvare. Notăm că \(N\) se află pe mediatoarea lui \([AB]\), deci \(NA = NB\), iar triunghiul \(NAB\) este isoscel.
I.2.a)
Enunț. Demonstrați că dreptele AE și BN sunt perpendiculare.
Rezolvare. În triunghiul \(ABN\), mediatoarea \(MN\) este perpendiculară pe \(AB\) (deci este înălțimea din \(N\)), iar \(BD \perp AC\), adică \(BD\) este înălțimea din \(B\). Ele se intersectează în \(M\), deci \(M\) este ortocentrul triunghiului \(ABN\). Atunci dreapta \(AM\) este a treia înălțime: \(AM \perp BN\). Cum \(E \in AM\), obținem \(AE \perp BN\).
I.2.b)
Enunț. Demonstrați că dreptele DE și AB sunt paralele.
Rezolvare. Din a), \(E\) este piciorul perpendicularei din \(A\) pe \(BN\), iar \(D\) este piciorul perpendicularei din \(B\) pe \(AN\). Triunghiurile dreptunghice \(ABD\) și \(BAE\) au ipotenuza comună \(AB\) și \(\angle BAD\) \(= \angle NAB\) \(= \angle NBA\) \(= \angle ABE\), deci sunt congruente; rezultă \(AD = BE\). Cum \(NA = NB\), avem \(\frac{AD}{NA} = \frac{BE}{NB}\), iar din reciproca teoremei lui Thales (în triunghiul \(NAB\)) obținem \(DE \parallel AB\).
I.2.c)
Enunț. Demonstrați că \(\dfrac{CQ}{DE} – \dfrac{QS}{AB} = 1\), unde \(Q\) și \(S\) sunt punctele de intersecție ale dreptei \(CP\) cu dreptele \(AM\), respectiv \(BN\).
Rezolvare. \(QS \parallel AB\), deci \(\triangle QES \sim \triangle AEB\) și \(\frac{QS}{AB} = \frac{QE}{AE}\). De asemenea \(QC \parallel DE\) (ambele paralele cu \(AB\)), cu \(D \in AC\) și \(E \in AQ\), deci \(\triangle AQC \sim \triangle AED\) și \(\frac{CQ}{DE} = \frac{AQ}{AE}\). Atunci \(\frac{CQ}{DE} – \frac{QS}{AB}\) \(= \frac{AQ – QE}{AE}\) \(= \frac{AE}{AE}\) \(= 1\).
Subiectul al II-lea
II.1.a)
Enunț. Se consideră \(f = X^4 + X^3 + (m + 1)X^2 – X + m\), \(m \in \mathbb{C}\). Pentru \(m = 0\), arătați că \(f\) are o singură rădăcină număr întreg.
Rezolvare. Pentru \(m = 0\): \(f = X(X^3 + X^2 + X – 1)\), deci 0 este rădăcină întreagă. Rădăcinile întregi ale lui \(h = X^3 + X^2 + X – 1\) ar trebui să dividă termenul liber, deci să fie \(\pm1\); dar \(h(1) = 2 \ne 0\) și \(h(-1) = -2 \ne 0\). Așadar \(f\) are o singură rădăcină întreagă.
II.1.b)
Enunț. Fie \(g = X^{26} \cdot f\). Demonstrați că restul împărțirii lui \(g\) la \(X^2 + 1\) este \(2X\), pentru orice \(m \in \mathbb{C}\).
Rezolvare. Restul are forma \(aX + b\), iar \(g(i) = ai + b\), \(g(-i) = -ai + b\). Calculăm \(f(i)\) \(= 1 – i – (m + 1) – i + m\) \(= -2i\) și \(f(-i)\) \(= 1 + i – (m + 1) + i + m\) \(= 2i\) (independent de \(m\)). Cum \(i^{26}\) \(= (-i)^{26}\) \(= -1\): \(g(i) = 2i\), \(g(-i) = -2i\). Rezultă \(b = 0\), \(a = 2\): restul este \(2X\).
II.1.c)
Enunț. Determinați numărul m pentru care rădăcinile polinomului f au modulele egale.
Rezolvare. Fie \(x_1, \ldots, x_4\) rădăcinile, cu \(|x_k| = r\). Din Viète, \(x_1 + x_2 + x_3 + x_4\) \(= -1\), deci nu toate sunt nule, \(r \ne 0\) și \(m = x_1x_2x_3x_4 \ne 0\). Tot din Viète, suma produselor câte trei este 1, deci \(\sum\frac{1}{x_k} = \frac1m\). Cum \(\frac{1}{x_k} = \frac{\overline{x_k}}{r^2}\), obținem \(\overline{x_1 + \ldots + x_4} = \frac{r^2}{m}\), adică \(-1 = \frac{r^2}{m}\), \(m = -r^2\). Dar \(|m| = r^4\), deci \(r^4 = r^2\), \(r = 1\) și \(m = -1\).
Verificare: pentru \(m = -1\), \(f = X^4 + X^3 – X – 1\) \(= (X + 1)(X^3 – 1)\), cu rădăcinile \(-1, 1, \varepsilon, \varepsilon^2\), toate de modul 1. Deci \(m = -1\).
II.2.a)
Enunț. Fie \(f : \mathbb{R} \to \mathbb{R}\), \(f(x)\) \(= (1 + x^2)e^{\operatorname{arctg}x}\). Arătați că tangenta la graficul lui \(f\) în \(A(0, f(0))\) are panta 1.
Rezolvare. \(f'(x)\) \(= 2xe^{\operatorname{arctg}x} + (1 + x^2)e^{\operatorname{arctg}x}\cdot\frac{1}{1 + x^2}\) \(= (2x + 1)e^{\operatorname{arctg}x}\), deci panta tangentei este \(f'(0) = e^0 = 1\).
II.2.b)
Enunț. Demonstrați că \(\displaystyle\lim_{x \to 0} f(x)^{g(x)} = e\), unde \(g(x) = \frac1x\).
Rezolvare. \(f(x)^{1/x}\) \(= (1 + x^2)^{\frac1x} \cdot e^{\frac{\operatorname{arctg}x}{x}}\). Avem \((1 + x^2)^{\frac1x}\) \(= \left[(1 + x^2)^{\frac{1}{x^2}}\right]^x \to e^0\) \(= 1\) și \(\frac{\operatorname{arctg}x}{x} \to 1\). Deci limita este \(1 \cdot e = e\).
II.2.c)
Enunț. Pentru \(n \in \mathbb{N}^*\) fie \(I_n\) \(= \displaystyle\int_{-1}^0 (2x + 1)^n f'(x)\,dx\). Demonstrați că \(\lim_{n \to +\infty} I_n = 0\).
Rezolvare. \(I_n\) \(= \int_{-1}^0 (2x + 1)^{n+1}e^{\operatorname{arctg}x}\,dx\). Pe \([-1, 0]\), \(\operatorname{arctg}x \le 0\), deci \(0 \lt e^{\operatorname{arctg}x} \le 1\) și
\[|I_n| \le \int_{-1}^0 |2x + 1|^{n+1}\,dx = \frac12\int_{-1}^1 |u|^{n+1}\,du = \frac{1}{n + 2}\]
(cu \(u = 2x + 1\)). Cum \(\frac{1}{n + 2} \to 0\), rezultă \(\lim I_n = 0\).
Subiectul al III-lea (didactica matematicii)
Cerința. Folosind secvența din programa de clasa a VI-a (competențele specifice 1.3–6.3 și conținuturile de la „Mulțimea numerelor întregi”), elaborați, pentru unitatea „Ecuații, inecuații, probleme care se rezolvă cu ajutorul ecuațiilor/inecuațiilor în contextul numerelor întregi”, cinci itemi: completare, răspuns scurt, alegere multiplă, întrebare structurată și rezolvare de probleme. Pentru fiecare: competența specifică, activitatea de învățare, formatul corect al itemului, răspunsul așteptat (barem) și corectitudinea științifică.
Punctaj (barem): 6 puncte pentru fiecare item (1p competența, 1p activitatea, 1p formatul, 1p baremul, 2p corectitudinea științifică). Mai jos este un model de răspuns posibil.
Item de completare
- Competența specifică: 2.3. Utilizarea operațiilor cu numere întregi pentru rezolvarea ecuațiilor și inecuațiilor.
- Activitatea de învățare: validarea (prin probă) a soluției unei ecuații în mulțimea numerelor întregi.
- Itemul: Completați spațiul punctat: Soluția ecuației \(x + 7 = -3\), \(x \in \mathbb{Z}\), este \(x = \ldots\)
- Răspuns așteptat: \(x = -10\) (proba: \(-10 + 7 = -3\)). Se acordă punctajul doar pentru valoarea corectă.
Item cu răspuns scurt
- Competența specifică: 4.3. Redactarea etapelor de rezolvare a ecuațiilor și a inecuațiilor studiate în mulțimea numerelor întregi.
- Activitatea de învățare: exprimarea unor caracteristici ale modulului, derivate din definiția acestuia (\(|x| = a\)).
- Itemul: Scrieți mulțimea soluțiilor întregi ale ecuației \(|x| = 5\).
- Răspuns așteptat: \(\{-5, 5\}\).
Item de tip alegere multiplă
- Competența specifică: 3.3. Aplicarea regulilor de calcul și folosirea parantezelor în efectuarea operațiilor cu numere întregi.
- Activitatea de învățare: utilizarea eficientă a metodelor de determinare a unei necunoscute (metoda balanței, transformări ale relațiilor de egalitate).
- Itemul: Încercuiți litera corespunzătoare răspunsului corect. Soluția ecuației \(3x – 4 = -19\), \(x \in \mathbb{Z}\), este: A. \(-5\); B. \(5\); C. \(-7\); D. \(7\).
- Răspuns așteptat: A (\(3x = -15\), \(x = -5\)).
Item de tip întrebare structurată
- Competențe specifice: 2.3 și 4.3.
- Activitatea de învățare: redactarea demersului de rezolvare a unor inecuații în mulțimea numerelor întregi (inclusiv verificarea soluțiilor).
- Itemul: Se consideră inecuația \(2x + 5 \lt 1\), \(x \in \mathbb{Z}\). a) Verificați dacă \(x = -3\) este soluție a inecuației. b) Rezolvați inecuația. c) Determinați cea mai mare soluție a inecuației care aparține intervalului de numere întregi de la \(-6\) la \(-1\).
- Răspuns așteptat: a) \(2 \cdot (-3) + 5 = -1 \lt 1\), deci da; b) \(2x \lt -4\), \(x \lt -2\), adică \(x \in \{\ldots, -5, -4, -3\}\); c) \(-3\).
Item de tip rezolvare de probleme
- Competența specifică: 6.3. Transpunerea, în limbaj algebric, a unei situații date, rezolvarea ecuației obținute și interpretarea rezultatului.
- Activitatea de învățare: transpunerea unei probleme într-o ecuație care se rezolvă în mulțimea numerelor întregi.
- Itemul: Într-o dimineață de iarnă, temperatura era de \(-7^\circ\)C. Până la prânz a crescut cu un număr de grade, apoi seara a scăzut cu \(5^\circ\), ajungând la \(-4^\circ\)C. Cu câte grade a crescut temperatura până la prânz?
- Răspuns așteptat: notând cu \(x\) creșterea: \(-7 + x – 5 = -4\) (1p), \(x – 12 = -4\) (1p), \(x = 8\), deci temperatura a crescut cu \(8^\circ\) (1p), verificare: \(-7 + 8 – 5 = -4\).