Rezolvare model titularizare matematică 2025 – explicată pas cu pas
Mai jos găsești rezolvarea completă a subiectului de la modelul de subiect pentru titularizarea la matematică 2025: pentru fiecare cerință, enunțul și rezolvarea explicată pas cu pas, iar pentru subiectul de didactică, un model de răspuns construit după barem.
Rezolvările urmează baremul oficial, dar sunt explicate mai pe larg. La subiectul al III-lea nu există un răspuns unic; modelul de mai jos arată cum se respectă cerințele baremului.
Notă: modelul de subiect pentru 2025 este identic cu subiectul dat la titularizarea din 2024 (varianta 3), așa că rezolvările de mai jos sunt valabile pentru ambele.
Subiectul I
I.1.a)
Enunț. Se consideră expresia \(E(z) = z^2 + z\cdot|z|\cdot i – 4\), unde \(z \in \mathbb{C}\). Arătați că \(|E(m)| \ge 2\sqrt2\), pentru orice număr real \(m\).
Rezolvare. Pentru \(m\) real, \(E(m) = (m^2 – 4) + m|m|\,i\), deci
\[|E(m)| = \sqrt{(m^2 – 4)^2 + m^4} = \sqrt{2(m^2 – 2)^2 + 8} \ge \sqrt8 = 2\sqrt2.\]
I.1.b)
Enunț. Determinați numărul complex \(z\) pentru care \(E(z) = z^2\).
Rezolvare. \(E(z) = z^2\) înseamnă \(z|z|\,i = 4\). Trecând la module: \(|z|^2 = 4\), deci \(|z| = 2\). Atunci \(2zi = 4\), adică \(z = \frac2i = -2i\), care verifică (\(|-2i| = 2\)).
I.1.c)
Enunț. Demonstrați că, dacă \(\bar z \cdot E(z) = z \cdot E(\bar z)\), atunci \(z\) este număr real.
Rezolvare. Folosind \(z\bar z = |z|^2\) și \(|\bar z| = |z|\), relația devine
\[|z|^2 z + |z|^3 i – 4\bar z = |z|^2\bar z + |z|^3 i – 4z,\]
adică \((|z|^2 + 4)(z – \bar z) = 0\). Cum \(|z|^2 + 4 \gt 0\), rezultă \(z = \bar z\), deci \(z\) este real.
I.2 (enunț)
Enunț. Triunghiul \(ABC\) este dreptunghic în \(A\), cu \(AC \lt AB\). \(D\) este simetricul lui \(A\) față de \(BC\), \(E\) este proiecția lui \(D\) pe \(AB\), \(M = AD \cap BC\), \(N = BC \cap DE\).
Rezolvare. Cum \(D\) este simetricul lui \(A\) față de \(BC\), dreapta \(BC\) este mediatoarea segmentului \(AD\): \(M\) este mijlocul lui \([AD]\) și \(AM \perp BC\).
I.2.a)
Enunț. Arătați că \(EM = \dfrac{AB \cdot AC}{BC}\).
Rezolvare. Triunghiul \(AED\) este dreptunghic în \(E\), iar \(EM\) este mediana corespunzătoare ipotenuzei, deci \(EM = \frac{AD}{2} = AM\). \(AM\) este înălțimea triunghiului dreptunghic \(ABC\), deci \(AM = \frac{AB \cdot AC}{BC}\). Rezultă relația cerută.
I.2.b)
Enunț. Arătați că segmentele AN și AC au lungimile egale.
Rezolvare. \(AC \parallel DE\) (ambele perpendiculare pe \(AB\)), deci \(\angle CAM = \angle NDM\) (alterne interne). \(N\) se află pe mediatoarea \(BC\) a segmentului \(AD\), deci \(NA = ND\) și \(\angle NDM = \angle NAM\). Așadar \(\angle CAM = \angle NAM\): \(AM\) este bisectoarea unghiului \(CAN\). Cum \(AM \perp CN\), în triunghiul \(ACN\) bisectoarea este și înălțime, deci triunghiul este isoscel: \(AN = AC\).
I.2.c)
Enunț. Dreapta \(AN\) intersectează dreptele \(EM\) și \(BD\) în \(P\), respectiv \(Q\), iar dreapta \(QM\) intersectează \(AC\) în \(S\). Demonstrați că \(S\) este simetricul lui \(P\) față de dreapta \(AD\).
Rezolvare. În triunghiul \(ABD\), \(BM \perp AD\) și \(DE \perp AB\) sunt înălțimi, care se intersectează în \(N\); deci \(N\) este ortocentrul și \(AN \perp BD\), adică \(\angle AQB = 90^\circ\).
Patrulaterul \(BDME\) are \(\angle BMD = \angle BED = 90^\circ\), deci este inscriptibil; cum \(M\) se află între \(A\) și \(D\), unghiul exterior \(AME\) este egal cu unghiul interior opus: \(\angle AME = \angle EBD = \angle ABD\). Patrulaterul \(ABQM\) are \(\angle AMB = \angle AQB = 90^\circ\), deci este inscriptibil, iar \(\angle AMQ + \angle ABQ = 180^\circ\). Punctul \(S\) se află pe prelungirea segmentului \([QM]\) dincolo de \(M\), deci
\[\angle AMS = 180^\circ – \angle AMQ = \angle ABD.\]
Cum \(P \in [EM]\), \(\angle AMP = \angle AME\). Așadar \(\angle AMS = \angle AMP\).
Din b), \(\angle MAS = \angle MAP\) (\(AM\) este bisectoarea unghiului \(CAN\)). Triunghiurile \(MAS\) și \(MAP\) au latura \(AM\) comună și unghiurile alăturate congruente, deci sunt congruente (ULU): \(AS = AP\) și \(MS = MP\). Deci \(AM\) (adică dreapta \(AD\)) este mediatoarea segmentului \(PS\), iar \(S\) este simetricul lui \(P\) față de \(AD\).
Subiectul al II-lea
II.1.a)
Enunț. Pentru o funcție \(f : \mathbb{R} \to \mathbb{R}\), se definește pe \(\mathbb{R}\) legea \(x \circ y = f(xy) – f(x + y)\). Pentru \(f(x) = x^2\), determinați numerele reale \(x\) pentru care \(x \circ x = 0\).
Rezolvare. \(x \circ x = f(x^2) – f(2x)\), adică \(x \circ x = x^4 – 4x^2 = x^2(x^2 – 4)\). Din \(x \circ x = 0\): \(x \in \{-2, 0, 2\}\).
II.1.b)
Enunț. Fie \(f(x) = ax\), \(a \in \mathbb{R}\). Determinați \(a\) pentru care legea „\(\circ\)” este asociativă.
Rezolvare. \(x \circ y = axy – ax – ay\). Calculând:
\[(x \circ y) \circ z = a^2xyz – a^2xy – a^2xz – a^2yz + a^2x + a^2y – az,\]
\[x \circ (y \circ z) = a^2xyz – a^2xy – a^2xz – a^2yz + a^2y + a^2z – ax.\]
Diferența lor este \((a^2 + a)(x – z)\), care este nulă pentru orice \(x, z\) dacă și numai dacă \(a^2 + a = 0\). Deci \(a \in \{-1, 0\}\).
II.1.c)
Enunț. Demonstrați că \((\mathbb{R}, \circ)\) nu este grup, oricare ar fi funcția \(f : \mathbb{R} \to \mathbb{R}\).
Rezolvare. Presupunem că pentru o funcție \(f\), \((\mathbb{R}, \circ)\) este grup, cu elementul neutru \(e\). Avem \(0 \circ 0 = f(0) – f(0) = 0\); într-un grup, singurul element \(x\) cu \(x \circ x = x\) este elementul neutru, deci \(e = 0\).
Atunci, pentru orice \(x\): \(x = x \circ 0 = f(0) – f(x)\), deci \(f(x) = f(0) – x\). Dar atunci, pentru orice \(a \in \mathbb{R}\), \(1 \circ a = f(a) – f(a + 1) = 1 \ne 0\), deci 1 nu are simetric – contradicție. Așadar \((\mathbb{R}, \circ)\) nu este grup, oricare ar fi \(f\).
II.2.a)
Enunț. Fie \(f(x) = e^x – \frac{x^2}{2} – x – 1\). Determinați ecuația tangentei la graficul lui \(f\) în punctul de abscisă \(x = 0\).
Rezolvare. \(f'(x) = e^x – x – 1\), \(f(0) = 0\), \(f'(0) = 0\). Tangenta: \(y = 0\).
II.2.b)
Enunț. Demonstrați că funcția f este strict crescătoare.
Rezolvare. \(f”(x) = e^x – 1\): negativă pe \((-\infty, 0)\) și pozitivă pe \((0, +\infty)\), deci \(f’\) scade pe \((-\infty, 0]\) și crește pe \([0, +\infty)\), cu minimul \(f'(0) = 0\). Așadar \(f'(x) \gt 0\) pentru orice \(x \ne 0\), deci \(f\) este strict crescătoare.
II.2.c)
Enunț. Pentru \(n \in \mathbb{N}^*\), fie \(I_n = \displaystyle\int_{1/n}^1 \frac{x^2}{f(x)}\,dx\). Arătați că
\[\lim_{n \to +\infty}\left(I_n + 2\ln f\left(\tfrac1n\right)\right) = 2\ln\left(1 – \tfrac{5}{2e}\right).\]
Rezolvare. \(f'(x) – f(x) = \frac{x^2}{2}\), deci \(x^2 = 2(f'(x) – f(x))\). Pe \((0, 1]\), \(f(x) \gt f(0) = 0\), deci
\[I_n = \int_{1/n}^1 \left(\frac{2f'(x)}{f(x)} – 2\right)dx = 2\ln f(1) – 2\ln f\left(\tfrac1n\right) – 2 + \tfrac2n.\]
Atunci
\[I_n + 2\ln f\left(\tfrac1n\right) = 2\ln f(1) – 2 + \tfrac2n \to 2\ln\left(e – \tfrac52\right) – 2.\]
Cum \(2\ln\left(e – \frac52\right) – 2\ln e = 2\ln\left(1 – \frac{5}{2e}\right)\), relația este demonstrată.
Subiectul al III-lea (didactica matematicii)
Cerința. Pe baza secvenței din programa de clasa a VII-a (competențele 1.3–6.3, conținuturile de la „Elemente de organizare a datelor”), elaborați o probă de evaluare la finalul unității „Elemente de organizare a datelor”, cu cinci itemi: completare, răspuns scurt, alegere multiplă, întrebare structurată, rezolvare de probleme. Pentru fiecare: competența, activitatea de învățare, un avantaj și un dezavantaj al tipului de item, formatul corect și corectitudinea științifică (inclusiv răspunsul așteptat).
Punctaj (barem): 6 puncte pe item, câte 1p pentru fiecare dintre cele șase cerințe. Model de răspuns:
Item de completare
- Competența: 4.3. Descrierea în limbajul specific matematicii a unor elemente de organizare a datelor.
- Activitatea: evidențierea egalității dintre cardinalul produsului cartezian a două mulțimi finite și produsul cardinalelor.
- Itemul: Completați: Dacă \(A = \{1, 2, 3\}\) și \(B = \{a, b\}\), atunci mulțimea \(A \times B\) are …… elemente.
- Răspuns așteptat: 6.
- Avantaj: se elaborează și se corectează ușor și obiectiv. Dezavantaj: verifică un rezultat punctual, nu și raționamentul.
Item cu răspuns scurt
- Competența: 4.3.
- Activitatea: exprimarea distanței dintre două puncte ca lungimea ipotenuzei unui triunghi dreptunghic într-un sistem de axe ortogonale.
- Itemul: Scrieți distanța dintre punctele \(A(1, 2)\) și \(B(4, 6)\).
- Răspuns așteptat: \(AB = \sqrt{3^2 + 4^2} = 5\).
- Avantaj: timp de lucru scurt, permite acoperirea multor conținuturi. Dezavantaj: nu se vede metoda, deci nu se pot diagnostica greșelile.
Item de tip alegere multiplă
- Competența: 1.3. Identificarea unor informații din tabele, grafice și diagrame.
- Activitatea: extragerea unei informații dintr-un tabel.
- Itemul: Tabelul arată notele obținute de elevii unei clase la un test: nota 6 – 3 elevi, nota 7 – 5 elevi, nota 8 – 8 elevi, nota 9 – 6 elevi, nota 10 – 3 elevi. Încercuiți litera corespunzătoare răspunsului corect. Numărul elevilor care au obținut cel puțin nota 8 este: A. 8; B. 9; C. 17; D. 25.
- Răspuns așteptat: C (\(8 + 6 + 3 = 17\)).
- Avantaj: corectare rapidă și obiectivă; distractorii pot identifica greșeli tipice (A – doar nota 8, D – totalul elevilor). Dezavantaj: posibilitatea ghicirii răspunsului.
Item de tip întrebare structurată
- Competențe: 3.3 și 5.3.
- Activitatea: reprezentarea într-un sistem de axe ortogonale a unor puncte și interpretarea geometrică a reprezentării.
- Itemul: În sistemul de axe \(xOy\) se consideră punctele \(A(-2, 1)\), \(B(2, 1)\), \(C(2, 4)\). a) Reprezentați punctele în sistemul de axe. b) Calculați lungimea segmentului \(AC\). c) Determinați coordonatele punctului \(D\) astfel încât \(ABCD\) să fie dreptunghi.
- Răspuns așteptat: a) reprezentare corectă a celor trei puncte; b) \(AB = 4\), \(BC = 3\), \(\angle ABC = 90^\circ\), deci \(AC = 5\); c) \(D(-2, 4)\).
- Avantaj: sarcini graduate, de la simplu la complex. Dezavantaj: o greșeală la o subîntrebare se poate propaga în următoarele.
Item de tip rezolvare de probleme
- Competența: 6.3. Transpunerea unei situații date într-o reprezentare adecvată (text, formulă, diagramă, grafic).
- Activitatea: construirea și interpretarea unor diagrame cu date din situații practice.
- Itemul: La un sondaj, 40 de elevi și-au ales sportul preferat: fotbal – 16, baschet – 10, înot – 8, tenis – 6. Construiți diagrama circulară corespunzătoare și precizați ce procent dintre elevi preferă înotul.
- Răspuns așteptat: unghiurile sectoarelor: fotbal \(144^\circ\), baschet \(90^\circ\), înot \(72^\circ\), tenis \(54^\circ\) (\(\frac{n}{40}\cdot360^\circ\)); diagrama corectă; înotul este preferat de 20% dintre elevi.
- Avantaj: verifică transferul cunoștințelor într-o situație reală. Dezavantaj: consumă mai mult timp și necesită un barem detaliat pentru o corectare obiectivă.