Rezolvare titularizare matematică 2022 – explicată pas cu pas
Mai jos găsești rezolvarea completă a subiectului de la titularizarea la matematică 2022 (proba scrisă din 13 iulie 2022, varianta 3): pentru fiecare cerință, enunțul și rezolvarea explicată pas cu pas, iar pentru subiectul de didactică, un model de răspuns construit după barem.
Rezolvările urmează baremul oficial, dar sunt explicate mai pe larg. Același subiect a fost publicat și ca model pentru 2023. La subiectul al III-lea nu există un răspuns unic; modelul de mai jos arată cum se respectă cerințele baremului.
Subiectul I
I.1.a)
Enunț. Se consideră \(E(z) = \dfrac{z}{z^2 + 3z + 1}\), unde \(z \in \mathbb{C} \setminus \mathbb{R}\). Determinați numerele \(z \in \mathbb{C} \setminus \mathbb{R}\) pentru care \(E(z) = \frac13\).
Rezolvare. \(3z = z^2 + 3z + 1\), deci \(z^2 = -1\) și \(z \in \{-i, i\}\) (ambele nereale).
I.1.b)
Enunț. Arătați că, pentru orice \(z \in \mathbb{C} \setminus \mathbb{R}\) cu \(|z| = 1\), numărul \(E(z)\) este real.
Rezolvare. Dacă \(|z| = 1\), atunci \(\frac1z = \bar z\), iar
\[\frac{1}{E(z)} = z + 3 + \frac1z = z + \bar z + 3 = 2\operatorname{Re}z + 3 \in \mathbb{R}.\]
(Numitorul \(z^2 + 3z + 1\) nu se anulează, rădăcinile lui fiind reale.) Deci \(E(z) \in \mathbb{R}\).
I.1.c)
Enunț. Demonstrați că, dacă \(E(z)\) este număr real, atunci \(|z| = 1\).
Rezolvare. \(E(z) \ne 0\) (deoarece \(z \ne 0\)), deci \(\frac{1}{E(z)} = z + 3 + \frac1z\) este real, adică \(z + \frac1z = \bar z + \frac1{\bar z}\). Rezultă \((z – \bar z) – \frac{z – \bar z}{z\bar z} = 0\), adică \((z – \bar z)\left(1 – \frac{1}{|z|^2}\right) = 0\). Cum \(z \ne \bar z\) (\(z\) nereal), obținem \(|z| = 1\).
I.2 (enunț)
Enunț. Triunghiul \(ABC\) este dreptunghic în \(A\). Bisectoarele \(BM\) și \(CN\) (\(M \in AC\), \(N \in AB\)) ale unghiurilor \(ABC\) și \(ACB\) se intersectează în \(I\). \(P\) este mijlocul lui \([MN]\), iar \(D \in BC\) cu \(MD \perp BC\).
Rezolvare. Folosim proprietatea bisectoarei: orice punct al ei este egal depărtat de laturile unghiului.
I.2.a)
Enunț. Arătați că semidreapta MB este bisectoarea unghiului AMD.
Rezolvare. \(\angle ABM = \angle DBM\) (\(BM\) bisectoare). Unghiurile \(ABM\) și \(AMB\) sunt complementare (triunghiul \(ABM\) e dreptunghic în \(A\)), la fel \(DBM\) și \(DMB\) (triunghiul \(DBM\) e dreptunghic în \(D\)). Deci \(\angle AMB = \angle DMB\), adică \(MB\) este bisectoarea unghiului \(AMD\).
I.2.b)
Enunț. Demonstrați că \(AI = DI\).
Rezolvare. \(M\) se află pe bisectoarea unghiului \(ABC\), iar \(MA \perp AB\), \(MD \perp BC\), deci \(MA = MD\). Triunghiurile \(AMI\) și \(DMI\) au \(AM = DM\), \(MI\) latură comună și \(\angle AMI = \angle DMI\) (din a)), deci sunt congruente (LUL). Rezultă \(AI = DI\).
I.2.c)
Enunț. Demonstrați că dreptele PI și BC sunt perpendiculare.
Rezolvare. Fie \(E \in BC\) cu \(NE \perp BC\). Analog cu b) (pentru bisectoarea din \(C\)), \(\triangle ANI \equiv \triangle ENI\), deci \(AI = EI\). Atunci \(EI = AI = DI\), iar triunghiul \(IDE\) este isoscel: dacă \(Q\) este mijlocul lui \([DE]\), \(IQ \perp BC\).
Patrulaterul \(DMNE\) este trapez (\(MD \parallel NE\), ambele perpendiculare pe \(BC\)), iar \(PQ\) este linia lui mijlocie, deci \(PQ \parallel MD\), adică \(PQ \perp BC\). Dreptele \(IQ\) și \(PQ\) sunt ambele perpendiculare pe \(BC\) în \(Q\), deci coincid: \(P, I, Q\) sunt coliniare și \(PI \perp BC\).
Subiectul al II-lea
II.1.a)
Enunț. Fie \(n \ge 2\) și \((G, \circ)\) un grup cu \(x^n = e\) pentru orice \(x \in G\). Arătați că simetricul lui \(x \in G\) este \(x^{n-1}\).
Rezolvare. \(x \circ x^{n-1} = x^n = e\) și \(x^{n-1} \circ x = x^n = e\), deci \(x^{n-1}\) este simetricul lui \(x\).
II.1.b)
Enunț. Demonstrați că, dacă \(n = 2\), grupul \((G, \circ)\) este comutativ.
Rezolvare. Pentru \(n = 2\), \(x \circ x = e\), deci fiecare element este propriul simetric: \(x^{-1} = x\). Atunci, pentru \(x, y \in G\):
\[x \circ y = (x \circ y)^{-1} = y^{-1} \circ x^{-1} = y \circ x.\]
II.1.c)
Enunț. Fie \(f : \mathbb{Q} \to G\) un morfism de la grupul \((\mathbb{Q}, +)\) la grupul \((G, \circ)\). Arătați că \(f(x) = e\) pentru orice \(x \in \mathbb{Q}\).
Rezolvare. Pentru \(x \in \mathbb{Q}\): \(x = n \cdot \frac xn\), deci
\[f(x) = f\left(\tfrac xn + \ldots + \tfrac xn\right) = \left(f\left(\tfrac xn\right)\right)^n = e.\]
II.2.a)
Enunț. Fie \(f(x) = x + \ln\dfrac{x^2 + 1}{x^2 + 2}\). Arătați că \(f'(x) = 1 + \dfrac{2x}{(x^2 + 1)(x^2 + 2)}\).
Rezolvare. \(f(x) = x + \ln(x^2 + 1) – \ln(x^2 + 2)\), deci
\[f'(x) = 1 + \frac{2x}{x^2 + 1} – \frac{2x}{x^2 + 2} = 1 + \frac{2x}{(x^2 + 1)(x^2 + 2)}.\]
II.2.b)
Enunț. Determinați ecuația tangentei la graficul lui f care este paralelă cu asimptota oblică spre +∞.
Rezolvare. \(\lim_{x \to \infty}\frac{f(x)}{x} = 1\) și \(\lim_{x \to \infty}(f(x) – x) = \ln1 = 0\), deci asimptota oblică este \(y = x\). Tangenta paralelă are panta 1: \(f'(x) = 1 \iff x = 0\). \(f(0) = -\ln2\), deci tangenta este \(y = x – \ln2\).
II.2.c)
Enunț. Pentru \(n \in \mathbb{N}^*\), \(S_n\) este aria suprafeței delimitate de graficul funcției \(g(x) = f(x) – x + \ln(x^2 + 2)\), axa \(Ox\) și dreptele \(x = 0\), \(x = n\). Demonstrați că \(\lim_{n \to \infty}\frac1nS_n = +\infty\).
Rezolvare. \(g(x) = \ln(x^2 + 1) \ge 0\), deci \(S_n = \int_0^n \ln(x^2 + 1)\,dx\). Funcția este crescătoare pe \([0, n]\), deci
\[S_n \ge \int_{n/2}^n \ln(x^2 + 1)\,dx \ge \frac n2\ln\left(\frac{n^2}{4} + 1\right).\]
Rezultă \(\frac{S_n}{n} \ge \frac12\ln\left(\frac{n^2}{4} + 1\right) \to +\infty\).
Subiectul al III-lea (didactica matematicii)
Cerința. Pe baza secvenței din programa de clasa a VIII-a (competențele 1.1–6.1, conținuturile „Intervale de numere reale. Inecuații în ℝ”), elaborați o probă de evaluare la finalul acestei unități, cu cinci itemi: completare, răspuns scurt, alegere multiplă, întrebare structurată, rezolvare de probleme. Pentru fiecare: competența, activitatea de învățare, un avantaj și un dezavantaj al tipului de item, formatul corect și corectitudinea științifică (inclusiv răspunsul așteptat).
Punctaj (barem): 6 puncte pe item, câte 1p pentru fiecare cerință. Model de răspuns:
Item de completare
- Competența: 2.1. Efectuarea unor operații cu intervale numerice.
- Activitatea: reprezentarea pe axa numerelor a intersecției a două intervale.
- Itemul: Completați: \([-2, 5) \cap (1, 7] = \ldots\)
- Răspuns așteptat: \((1, 5)\).
- Avantaj: corectare rapidă și obiectivă. Dezavantaj: verifică un rezultat, nu și reprezentarea pe axă.
Item cu răspuns scurt
- Competența: 4.1. Folosirea terminologiei aferente noțiunilor de mulțime, interval numeric și inecuații.
- Activitatea: rezolvarea unei inecuații de forma \(ax + b \le c\).
- Itemul: Scrieți, sub formă de interval, mulțimea soluțiilor reale ale inecuației \(3x – 2 \le 7\).
- Răspuns așteptat: \((-\infty, 3]\).
- Avantaj: timp de lucru scurt. Dezavantaj: nu se vede raționamentul, deci greșelile nu pot fi diagnosticate.
Item de tip alegere multiplă
- Competența: 1.1. Recunoașterea apartenenței unui număr real la o mulțime.
- Activitatea: identificarea apartenenței unui element la o mulțime definită printr-o proprietate.
- Itemul: Încercuiți litera corespunzătoare răspunsului corect. Numărul care aparține intervalului \((\sqrt5, 3)\) este: A. 2; B. \(\sqrt{10}\); C. 2,5; D. 3.
- Răspuns așteptat: C (\(\sqrt5 \approx 2{,}236 \lt 2{,}5 \lt 3\)).
- Avantaj: distractorii surprind erori tipice (D – intervalul deschis). Dezavantaj: posibilitatea ghicirii.
Item de tip întrebare structurată
- Competențe: 2.1 și 3.1.
- Activitatea: transformarea unei inecuații într-una echivalentă și reprezentarea intervalelor pe axă.
- Itemul: Se consideră mulțimile \(A = \{x \in \mathbb{R} \mid 2x – 1 \lt 5\}\) și \(B = \{x \in \mathbb{R} \mid -3 \le x + 1\}\). a) Scrieți \(A\) și \(B\) sub formă de intervale. b) Reprezentați pe axa numerelor \(A \cap B\). c) Determinați numerele întregi din \(A \cap B\).
- Răspuns așteptat: a) \(A = (-\infty, 3)\), \(B = [-4, +\infty)\); b) \(A \cap B = [-4, 3)\), reprezentat corect (capăt închis la \(-4\), deschis la 3); c) \(\{-4, -3, -2, -1, 0, 1, 2\}\).
- Avantaj: sarcini graduate. Dezavantaj: o greșeală la a) afectează b) și c).
Item de tip rezolvare de probleme
- Competența: 6.1. Rezolvarea unor situații date, utilizând intervale numerice sau inecuații.
- Activitatea: modelarea unei situații concrete utilizând inecuații.
- Itemul: Un abonament la sală costă 40 lei pe lună plus 5 lei pentru fiecare antrenament. Elena are cel mult 120 lei pe lună. Câte antrenamente poate face cel mult într-o lună?
- Răspuns așteptat: \(40 + 5x \le 120\), deci \(x \le 16\); cel mult 16 antrenamente (\(x\) natural).
- Avantaj: verifică modelarea și interpretarea soluției în context. Dezavantaj: corectarea cere un barem detaliat și mai mult timp.