Rezolvare definitivat matematică 2026 – explicată pas cu pas
Mai jos găsești rezolvarea completă a subiectului de la examenul de definitivare în învățământ, matematică, 2026 (varianta 2): pentru fiecare cerință, enunțul și rezolvarea explicată pas cu pas, iar pentru subiectul de didactică, un model de răspuns construit după barem.
Rezolvările urmează baremul oficial, dar sunt explicate mai pe larg. La subiectul al II-lea nu există un răspuns unic; modelul de mai jos arată cum se respectă cerințele baremului.
Subiectul I
1.a)
Enunț. Se consideră șirul \((a_n)_{n \ge 1}\), cu \(a_1, a_2 \in \mathbb{R}\) și
\[\frac{a_1 + a_2 + \ldots + a_n}{n} = \frac{(n – 1)a_2 – (n – 3)a_1}{2},\]
pentru orice \(n \in \mathbb{N}^*\). Arătați că \(a_3 = \dfrac{a_2 + a_4}{2}\).
Rezolvare. Notăm
\[S_n = a_1 + \ldots + a_n = \frac{n\left((n – 1)a_2 – (n – 3)a_1\right)}{2}.\]
Pentru \(n = 3\): \(S_3 = 3a_2\), deci \(a_3 = 2a_2 – a_1\). Pentru \(n = 4\): \(S_4 = 2(3a_2 – a_1) = 6a_2 – 2a_1\), deci \(a_4 = S_4 – S_3 = 3a_2 – 2a_1\). Atunci \(\frac{a_2 + a_4}{2} = \frac{4a_2 – 2a_1}{2} = 2a_2 – a_1 = a_3\).
1.b)
Enunț. Demonstrați că șirul \((a_n)_{n \ge 1}\) este o progresie aritmetică.
Rezolvare. Pentru \(n \ge 2\):
\[a_n = S_n – S_{n-1} = \frac{n(n – 1) – (n – 1)(n – 2)}{2}a_2 – \frac{n(n – 3) – (n – 1)(n – 4)}{2}a_1,\]
adică
\[a_n = (n – 1)a_2 – (n – 2)a_1 = a_1 + (n – 1)(a_2 – a_1);\]
relația este adevărată și pentru \(n = 1\). Deci \((a_n)\) este progresie aritmetică, cu rația \(r = a_2 – a_1\).
2 (enunț)
Enunț. În triunghiul \(ABC\), cu \(AB \lt AC\), bisectoarea unghiului \(BAC\) intersectează \(BC\) în \(D\). Paralela prin \(D\) la \(AB\) intersectează \(AC\) în \(E\), iar paralela prin \(D\) la \(AC\) intersectează \(AB\) în \(F\).
Rezolvare. \(AFDE\) este paralelogram (laturi opuse paralele), iar diagonala \(AD\) este bisectoarea unghiului \(FAE\); deci \(AFDE\) este romb: \(AF = AE = DE = DF\).
2.a)
Enunț. Arătați că \(\dfrac{BM}{BF} = \dfrac{CM}{CE}\), unde \(M\) este punctul de intersecție a dreptelor \(EF\) și \(BC\).
Rezolvare. Aplicăm teorema lui Menelaus în triunghiul \(ABC\) cu transversala \(F\)–\(E\)–\(M\): \(\frac{MB}{MC} \cdot \frac{EC}{EA} \cdot \frac{FA}{FB} = 1\). Cum \(EA = FA\) (romb), obținem \(\frac{MB}{MC} = \frac{FB}{EC}\), adică \(\frac{BM}{BF} = \frac{CM}{CE}\).
2.b)
Enunț. Știind că \(\dfrac{1}{AD} = \dfrac{1}{AB} + \dfrac{1}{AC}\), demonstrați că \(m(\angle BAC) = 120^\circ\).
Rezolvare. Fie \(x\) latura rombului. Din \(DE \parallel AB\) (teorema fundamentală a asemănării în triunghiul \(CAB\)): \(\frac{CE}{CA} = \frac{DE}{AB}\), adică \(\frac{AC – x}{AC} = \frac{x}{AB}\), deci \(1 = x\left(\frac{1}{AB} + \frac{1}{AC}\right)\) și \(x = AD\). Așadar triunghiul \(AFD\) are \(AF = FD = AD\), este echilateral, \(\angle FAD = 60^\circ\) și \(\angle BAC = 2 \cdot 60^\circ = 120^\circ\).
3.a)
Enunț. Se consideră sistemul \(\begin{cases} ax + 2y + 6z = 6 \\ x + 2ay + 6z = b \\ x + 2y + 6az = -3 \end{cases}\), cu \(a, b \in \mathbb{R}\). Determinați mulțimea valorilor lui \(a\) pentru care sistemul are soluție unică.
Rezolvare. Determinantul sistemului este
\[\begin{vmatrix} a & 2 & 6 \\ 1 & 2a & 6 \\ 1 & 2 & 6a \end{vmatrix} = 12\begin{vmatrix} a & 1 & 1 \\ 1 & a & 1 \\ 1 & 1 & a \end{vmatrix} = 12(a – 1)^2(a + 2).\]
Sistemul are soluție unică pentru \(a \in \mathbb{R} \setminus \{-2, 1\}\).
3.b)
Enunț. Știind că \(a = -2\) și că sistemul este compatibil, determinați soluția \((x_0, y_0, z_0)\) pentru care \(3z_0^3 = 2y_0 – x_0 + b + 3\).
Rezolvare. Pentru \(a = -2\), adunând cele trei ecuații obținem \(0 = 3 + b\), deci compatibilitatea impune \(b = -3\). Din prima ecuație, \(y = 3 + x – 3z\); înlocuind în a treia: \(3x + 6 – 18z = -3\), deci \(x = 6z – 3\) și \(y = 3z\). Soluțiile sunt \((6z – 3, 3z, z)\), \(z \in \mathbb{R}\). Condiția devine \(3z^3 = 6z – (6z – 3) – 3 + 3 = 3\), deci \(z_0 = 1\), iar soluția cerută este \((3, 3, 1)\).
4.a)
Enunț. Fie \(f : (0, +\infty) \to \mathbb{R}\), \(f(x) = \dfrac{\ln^2 x}{1 + \ln^2 x}\). Determinați intervalele de monotonie ale lui \(f\).
Rezolvare. \(f(x) = 1 – \frac{1}{1 + \ln^2 x}\), deci \(f'(x) = \frac{2\ln x}{x(1 + \ln^2 x)^2}\). \(f’\) este negativă pe \((0, 1)\) și pozitivă pe \((1, +\infty)\): \(f\) este descrescătoare pe \((0, 1]\) și crescătoare pe \([1, +\infty)\).
4.b)
Enunț. Determinați \(a\) pentru care aria suprafeței determinate de graficul funcției \(g(x) = \frac{f(x)}{x}\), axa \(Ox\) și dreptele \(x = e\), \(x = e^{\sqrt3}\) este egală cu \(a – 1 + \sqrt3\).
Rezolvare. \(g \ge 0\), iar cu \(t = \ln x\) (\(dt = \frac{dx}{x}\)):
\[\int_e^{e^{\sqrt3}} \frac{\ln^2 x}{x(1 + \ln^2 x)}\,dx = \int_1^{\sqrt3}\left(1 – \frac{1}{1 + t^2}\right)dt = \sqrt3 – 1 – \frac\pi3 + \frac\pi4.\]
Aria este \(\sqrt3 – 1 – \frac{\pi}{12}\), deci \(a = -\frac{\pi}{12}\).
Subiectul al II-lea (didactica matematicii)
Cerința. Pentru o evaluare la finalul unității „Mulțimea numerelor întregi” (clasa a VI-a), folosind secvența din programă, elaborați trei itemi: completare, alegere multiplă și rezolvare de probleme, cu competența specifică, activitatea de învățare, formatul corect, răspunsul așteptat (barem) și corectitudinea științifică.
Punctaj (barem): 10 puncte pe item: 1p competența, 1p activitatea, 2p formatul, 3p baremul, 3p corectitudinea științifică. Model de răspuns:
Item de tip completare
- Competența: 1.3. Identificarea caracteristicilor numerelor întregi în contexte variate.
- Activitatea: reprezentarea pe axa numerelor a opusului unui număr întreg; modulul ca distanță pe axa numerelor.
- Itemul: Completați spațiile punctate: Opusul numărului \(-7\) este ……, iar \(|-7| = \ldots\)
- Răspuns așteptat (barem): 7; 7 (câte 1,5p pentru fiecare completare corectă).
Item de tip alegere multiplă
- Competența: 3.3. Aplicarea regulilor de calcul și folosirea parantezelor în efectuarea operațiilor cu numere întregi.
- Activitatea: utilizarea regulilor de calcul cu puteri.
- Itemul: Încercuiți litera corespunzătoare răspunsului corect. Rezultatul calculului \((-2)^3 – (-3)^2 \cdot (-1)\) este: A. \(-17\); B. \(1\); C. \(-1\); D. \(17\).
- Răspuns așteptat (barem): B, deoarece \(-8 – 9 \cdot (-1) = -8 + 9 = 1\). (Distractorii surprind greșeli tipice: A – \(-8 – 9\); D – semnele greșite.)
Item de tip rezolvare de probleme
- Competența: 6.3. Transpunerea, în limbaj algebric, a unei situații date, rezolvarea ecuației sau inecuației obținute și interpretarea rezultatului.
- Activitatea: transpunerea unei probleme într-o ecuație care se rezolvă în mulțimea numerelor întregi.
- Itemul: Un submarin se află la adâncimea de 120 m (altitudinea \(-120\) m). El coboară de 3 ori câte \(x\) metri, apoi urcă 45 m și ajunge la altitudinea \(-165\) m. Aflați valoarea lui \(x\).
- Răspuns așteptat (barem): ecuația \(-120 – 3x + 45 = -165\) (1p); \(-3x = -90\) (1p); \(x = 30\) m, cu verificarea \(-120 – 90 + 45 = -165\) (1p).