mateinfo.roANDREI OCTAVIAN DOBRE20 ani20ANI Contact

Rezolvare model definitivat matematică 2024 – explicată pas cu pas

Mai jos găsești rezolvarea completă a subiectului de la modelul de subiect pentru examenul de definitivare în învățământ, matematică, 2024: pentru fiecare cerință, enunțul și rezolvarea explicată pas cu pas, iar pentru subiectul de didactică, un model de răspuns construit după barem.

Rezolvările urmează baremul oficial, dar sunt explicate mai pe larg. La subiectul al II-lea nu există un răspuns unic; modelul de mai jos arată cum se respectă cerințele baremului.

Subiectul I

1.a)

Enunț. Fie \((a_n)_{n \ge 1}\) o progresie aritmetică de rație nenulă și \(S_n = a_1 + a_2 + \dots + a_n\). Arătați că \(S_{25} = \frac{25}{2}(a_5 + a_{21})\).

Rezolvare. \(S_{25} = \frac{25}{2}(a_1 + a_{25})\). Cu \(r\) rația, \(a_5 + a_{21} = (a_1 + 4r) + (a_{25} – 4r)\) \(= a_1 + a_{25}\), deci \(S_{25} = \frac{25}{2}(a_5 + a_{21})\).

1.b)

Enunț. Determinați \(a_1\), \(a_3\), \(a_{10}\), știind că sunt în progresie geometrică, în această ordine, și că suma lor este 134.

Rezolvare. \(a_3 = a_1 + 2r\), \(a_{10} = a_1 + 9r\), iar \(a_3^2 = a_1a_{10}\): \((a_1 + 2r)^2 = a_1(a_1 + 9r)\), adică \(4r^2 = 5a_1r\). Cum \(r \ne 0\), \(4r = 5a_1\).

Din \(a_1 + a_3 + a_{10} = 3a_1 + 11r\) \(= 3a_1 + \frac{55a_1}{4} = \frac{67a_1}{4} = 134\) rezultă \(a_1 = 8\), \(r = 10\), deci \(a_1 = 8\), \(a_3 = 28\), \(a_{10} = 98\) (verificare: \(28^2 = 784 = 8 \cdot 98\)).

2.a)

Enunț. Trapezul \(ABCD\) are \(AB \parallel CD\), \(AB \ne CD\), iar \(M \in (AB)\) astfel încât \(\triangle AMC \equiv \triangle DMB\). Arătați că \(M\) este mijlocul lui \([AB]\).

Rezolvare. Din congruență: \(AC = DB\), \(MA = MD\), \(MC = MB\). Diagonalele egale arată că \(ABCD\) este trapez isoscel, deci \(AD = BC\) și \(\angle DAM = \angle CBM\). Triunghiurile \(AMD\) și \(BMC\) sunt isoscele cu vârful în \(M\) și au unghiurile de la bază egale și bazele \(AD = BC\), deci sunt congruente. Rezultă \(MA = MB\), adică \(M\) este mijlocul lui \([AB]\).

2.b)

Enunț. Demonstrați că \(\frac{CN}{MN} = \frac{OD}{MD}\), unde \(O = AC \cap BD\) și \(N = AD \cap BC\).

Rezolvare. Trapezul fiind isoscel, \(OA = OB\) și \(NA = NB\); cum \(M\) este mijlocul lui \(AB\), \(OM \perp AB\) și \(NM \perp AB\), deci \(N\), \(O\), \(M\) sunt coliniare.

Avem \(MA = MB = MC\), deci \(MC = \frac{AB}{2}\) și triunghiul \(ACB\) este dreptunghic în \(C\). Triunghiurile \(NCO\) și \(NMB\) au \(\angle NCO = \angle NMB = 90^\circ\) și unghiul \(N\) comun, deci sunt asemenea: \(\frac{CN}{MN} = \frac{OC}{BM}\). Cum \(OC = OD\) și \(BM = MA = MD\), obținem \(\frac{CN}{MN} = \frac{OD}{MD}\).

3.a)

Enunț. Fie \(f = X^3 – X^2 + aX + b\), \(a, b \in \mathbb{R}\), \(a – b \ne -2\), cu rădăcinile \(x_1, x_2, x_3\). Determinați \(b\) știind că \(\frac{1}{x_1 + 1} + \frac{1}{x_2 + 1} + \frac{1}{x_3 + 1} = 1\).

Rezolvare. Viète: \(x_1 + x_2 + x_3 = 1\), \(x_1x_2 + x_1x_3 + x_2x_3 = a\), \(x_1x_2x_3 = -b\). Aducând la același numitor:

\[\sum \frac{1}{x_i + 1} = \frac{3 + 2\cdot1 + a}{1 + 1 + a – b} = \frac{5 + a}{2 + a – b}\]

(numitorul este nenul, pentru că \(a – b \ne -2\)). Din \(\frac{5 + a}{2 + a – b} = 1\) obținem \(b = -3\).

3.b)

Enunț. Știind că \(x_1, x_2, x_3 \ge 0\), demonstrați că \(a + b \le \frac{8}{27}\).

Rezolvare. \(a + b = f(1)\) \(= (1 – x_1)(1 – x_2)(1 – x_3)\). Cum \(x_i \ge 0\) și \(x_1 + x_2 + x_3 = 1\), avem \(1 – x_i \ge 0\). Din inegalitatea mediilor:

\[(1 – x_1)(1 – x_2)(1 – x_3) \le \left(\frac{3 – (x_1 + x_2 + x_3)}{3}\right)^3 = \left(\frac23\right)^3 = \frac{8}{27}.\]

4.a)

Enunț. Fie \(f : (-1, +\infty) \to \mathbb{R}\), \(f(x) = \ln(1 + x)\). Arătați că \(f(x) \le x\), pentru orice \(x \gt -1\).

Rezolvare. Fie \(g(x) = \ln(1 + x) – x\); \(g'(x) = \frac{1}{1 + x} – 1 = \frac{-x}{1 + x}\). Pe \((-1, 0]\), \(g’ \ge 0\) (g crescătoare), iar pe \([0, +\infty)\), \(g’ \le 0\) (g descrescătoare). Deci \(g(x) \le g(0) = 0\), adică \(\ln(1 + x) \le x\).

4.b)

Enunț. Fie \(a \in (0, 1)\) și \(I_n = \int_a^1 \frac{f(x^{2n})}{x^n}\,dx\). Demonstrați că \(\lim\limits_{n \to \infty} I_n = 0\).

Rezolvare. Pentru \(x \in [a, 1]\), \(x^{2n} \gt 0\), deci \(f(x^{2n}) \ge 0\) și \(I_n \ge 0\). Din a), \(f(x^{2n}) \le x^{2n}\), deci

\[0 \le I_n \le \int_a^1 x^n\,dx = \frac{1 – a^{n+1}}{n + 1} \le \frac{1}{n + 1}.\]

Cum \(\frac{1}{n + 1} \to 0\), din criteriul cleștelui \(\lim\limits_{n \to \infty} I_n = 0\).

Subiectul al II-lea (didactica matematicii)

Cerința. Pentru o evaluare la finalul unității „Intervale de numere reale. Inecuații în \(\mathbb{R}\)” (clasa a VIII-a), folosind secvența din programă, elaborați trei itemi: completare, alegere multiplă și întrebare structurată, cu competența specifică, activitatea de învățare, formatul corect, răspunsul așteptat (barem) și corectitudinea științifică.

Punctaj (barem): 10 puncte pe item: 1p competența, 1p activitatea, 2p formatul, 3p baremul, 3p corectitudinea științifică. Model de răspuns:

Item de tip completare

  • Competența: 2.1. Efectuarea unor operații cu intervale numerice reprezentate pe axa numerelor sau cu mulțimi definite printr-o proprietate a elementelor ei.
  • Activitatea: reprezentarea pe axa numerelor a intersecției a două intervale.
  • Itemul: Completați spațiile punctate: \([-2, 5) \cap (1, 7] = \) …… , iar \([-2, 5) \cup (1, 7] = \) …… .
  • Răspuns așteptat (barem): \((1, 5)\) (1,5p); \([-2, 7]\) (1,5p).

Item de tip alegere multiplă

  • Competența: 4.1. Folosirea terminologiei aferente noțiunilor de mulțime, de interval numeric și de inecuații.
  • Activitatea: rezolvarea unei inecuații de forma \(ax + b \le c\), \(a \in \mathbb{R}^*\), \(b, c \in \mathbb{R}\).
  • Itemul: Încercuiți litera corespunzătoare răspunsului corect. Mulțimea soluțiilor inecuației \(-2x + 3 \le 7\) este: A. \((-\infty, -2]\); B. \([-2, +\infty)\); C. \((-\infty, 2]\); D. \([2, +\infty)\).
  • Răspuns așteptat (barem): B (\(-2x \le 4 \Rightarrow x \ge -2\)). Distractorii corespund greșelilor tipice: nu se schimbă sensul inegalității (A) sau semnul (C, D).

Item de tip întrebare structurată

  • Competențe: 5.1. Interpretarea unei situații date utilizând intervale și inecuații; 6.1. Rezolvarea unor situații date, utilizând intervale numerice sau inecuații.
  • Activitatea: modelarea unei situații concrete utilizând inecuații studiate; interpretarea soluțiilor unei inecuații.
  • Itemul: Un abonament la sala de sport costă 60 de lei pe lună plus 5 lei pentru fiecare intrare. Ana vrea să cheltuiască cel mult 120 de lei pe lună.
    a) Scrieți inecuația care modelează situația, notând cu \(x\) numărul de intrări.
    b) Rezolvați inecuația și scrieți mulțimea soluțiilor ca interval.
    c) Care este numărul maxim de intrări pe care și le permite Ana într-o lună?
  • Răspuns așteptat (barem): a) \(60 + 5x \le 120\) (1p); b) \(x \le 12\), adică \(x \in (-\infty, 12]\) (1p); c) cum \(x\) este număr natural, maximul este 12 intrări (1p).