mateinfo.roANDREI OCTAVIAN DOBRE20 ani20ANI Contact

Varianta 11 – Evaluare Națională 2027 la matematică, cu barem

Propusă de prof. Breazu Nicolae · Culegerea Matematică pentru Evaluarea Națională 2027 (ediție revizuită)

Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu. Timp de lucru: 2 ore. Pornește cronometrul, rezolvă pe o foaie și verifică-te la final cu baremul.

2:00:00Timp de lucru: 2 ore

Subiectul I

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. (30 de puncte)

1.5p
Cel mai mare divizor comun al numerelor 540 și 600 este:

  • a) 20
  • b) 60
  • c) 30
  • d) 120
2.5p
Rezultatul calculului \(\sqrt{27} + \sqrt{75} - 8\sqrt3 : 4\) este:

  • a) 0
  • b) \(2\sqrt3\)
  • c) \(\sqrt{90}\)
  • d) \(\sqrt{108}\)
3.5p
Dobânda anuală la un depozit bancar este de 2,4%. Dacă azi depunem 500 de lei, peste un an vom avea în cont:

  • a) 512 lei
  • b) 1200 lei
  • c) 502,4 lei
  • d) 12 lei
4.5p
Andreea are în penar 12 creioane roșii, verzi și albastre. Numărul creioanelor roșii este media aritmetică a numărului creioanelor verzi și a numărului creioanelor albastre. Probabilitatea ca, extrăgând la întâmplare un creion, acesta să fie roșu este:

  • a) \(\dfrac14\)
  • b) \(\dfrac13\)
  • c) \(\dfrac12\)
  • d) \(\dfrac1{12}\)
5.5p
Cursul de schimb euro–leu a variat într-o săptămână conform tabelului:

Ziua luni marți miercuri joi vineri
1 euro 4,48 lei 4,75 lei 4,62 lei 4,81 lei 4,58 lei

Notăm cu V ziua în care este cel mai avantajos să vindem euro și cu C ziua în care este cel mai avantajos să cumpărăm euro. Atunci:

  • a) V = luni, C = joi
  • b) V = marți, C = miercuri
  • c) V = joi, C = vineri
  • d) V = joi, C = luni
6.5p
Se consideră numărul real \(\dfrac{1}{\sqrt3 - \sqrt2}\). Mihai spune că numărul este cel mai apropiat de 0,1; Oana – de 1; Vali – de 3; Sofia – de 5. Cea mai bună aproximare a dat-o:

  • a) Mihai
  • b) Oana
  • c) Vali
  • d) Sofia

Subiectul al II-lea

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. (30 de puncte)

1.5p
În figura alăturată, dreptele \(AB\) și \(CD\) se intersectează în \(O\), măsura unghiului \(AOE\) este de patru ori mai mare decât măsura unghiului \(AOC\), iar \(OE\) este bisectoarea unghiului \(AOD\). Măsura unghiului \(AOC\) este:

  • a) \(10^\circ\)
  • b) \(20^\circ\)
  • c) \(5^\circ\)
  • d) \(15^\circ\)
ABCDEO
2.5p
Aria hexagonului regulat \(ABCDEF\), cu latura \(AB = 20\) cm, este:

  • a) \(6000\ \text{mm}^2\)
  • b) \(600\ \text{cm}^2\)
  • c) \(60\sqrt3\ \text{cm}^2\)
  • d) \(6\sqrt3\ \text{dm}^2\)
ABCDEF
3.5p
O piscină are forma trapezului dreptunghic \(ABCD\) din figura alăturată (\(BC \parallel AD\), \(CD \perp AD\)). Dacă \(BC = 6\) m, \(AD = 10\) m și unghiul \(DBA\) este drept, atunci distanța parcursă de un sportiv care înoată de la \(B\) la \(D\) este:

  • a) 8 m
  • b) \(\sqrt{60}\) m
  • c) \(\sqrt{116}\) m
  • d) \(\sqrt{52}\) m
DACB
4.5p
În paralelipipedul dreptunghic \(ABCDEFGH\) din figura alăturată, dreptele \(BF\) și \(CD\) sunt:

  • a) paralele
  • b) concurente
  • c) perpendiculare
  • d) coplanare
BCADFGEH
5.5p
Triunghiul \(ABC\) este dreptunghic în \(A\), cu \(AB = \sqrt3\) m și \(AC = 1\) m. Pe planul triunghiului se ridică perpendiculara \(AD\), de lungime egală cu mediana din \(A\) a triunghiului \(ABC\). Distanța de la punctul \(D\) la dreapta \(BC\) este:

  • a) \(\sqrt7\) m
  • b) \(\dfrac{\sqrt{19}}{2}\) m
  • c) \(\dfrac{\sqrt7}{2}\) m
  • d) \(\dfrac{\sqrt6}{2}\) m
ABCDE
6.5p
Pe o prismă triunghiulară regulată \(ABCDEF\), cu muchia bazei și înălțimea egale cu 3 cm, se așază tetraedrul regulat \(VDEF\). Înălțimea \(VH\) a corpului obținut (\(H\) – centrul bazei \(ABC\)) este:

  • a) \(3 + \sqrt6\) cm
  • b) 6 cm
  • c) \(3 + \sqrt3\) cm
  • d) \(3 + 2\sqrt3\) cm
VEFDBCAH

Subiectul al III-lea

Scrie rezolvările complete. (30 de puncte)

1.5p
Se consideră expresia \(E(x) = \left(\dfrac{x + 1}{x - 2} - \dfrac{x}{x - 1}\right) : \dfrac{2x - 1}{x^2 - x - 2}\), unde \(x \in \mathbb{R} \setminus \left\{-1, \dfrac12, 1, 2\right\}\).

  • (3p)a) Arată că \(E(x) = \dfrac{x + 1}{x - 1}\), pentru orice \(x\) din domeniu.
  • (2p)b) Determină numerele întregi \(a\), din domeniu, pentru care \(E(a) \in \mathbb{Z}\).
2.5p
Suma a două numere naturale \(a\) și \(b\) este 64. Împărțind pe \(a\) la \(b\), obținem câtul 3 și restul 8.

  • (2p)a) Arată că \(a = 50\) și \(b = 14\).
  • (3p)b) Determină două numere prime \(a\) și \(b\) pentru care, împărțind pe \(a\) la \(b\), se obțin câtul 3 și restul 8, iar suma \(a + b\) este cât mai apropiată de 60.
3.5p
Se consideră numărul \(E = \left(2 - \dfrac12\right) \cdot \left(2 - \dfrac12\right)^2 : \left(2 - \dfrac12\right)^3 \cdot \left(2 - \dfrac12\right)^4 : \left(2 - \dfrac12\right)^5 \cdot \ldots : \left(2 - \dfrac12\right)^{2021}\).

  • (2p)a) Arată că, pentru orice \(k \in \mathbb{N}^*\), numărul \(\left(2 - \dfrac12\right)^k : \left(2 - \dfrac12\right)^{k + 1}\) este subunitar.
  • (3p)b) Arată că \(E = \left(\dfrac23\right)^{1009}\).
4.5p
O placă de gresie are modelul din figura alăturată: pătratul \(ABCD\) are latura de 4 dm, iar cele patru semicercuri (colorate), cu centrele în mijloacele laturilor pătratului, sunt identice, tangente între ele și tangente la diagonalele pătratului.

  • (2p)a) Află raza semicercurilor.
  • (3p)b) Află aria suprafeței necolorate a plăcii.
ADBCEMIH
5.5p
O piesă metalică în formă de trapez, \(EFHG\), se decupează dintr-o placă pătrată \(ABCD\) cu latura de 4 dm, ca în figura alăturată: \(E \in DC\), \(F \in AD\), \(H \in AB\), \(G \in BC\), cu \(DE = DF = 2\) dm, \(AH = 3\) dm și \(BG = 1\) dm. Se știe că \(EF \parallel GH\).

  • (2p)a) Calculează lungimile bazelor și ale laturilor neparalele ale trapezului \(EFHG\).
  • (3p)b) Piesa se perforează în punctul \(I\), intersecția diagonalelor trapezului. Calculează distanțele de la \(I\) la vârfurile piesei.
ABCDEFHGI
6.5p
O seră are forma unui cub \(ABCDA'B'C'D'\) cu muchia de 3 m. În centrul cubului, \(S\), se fixează o sursă de lumină, legată prin cabluri de cele patru colțuri ale tavanului \(A'B'C'D'\).

  • (3p)a) Calculează cosinusul unghiului format de un cablu cu planul tavanului.
  • (2p)b) Calculează lungimea totală a cablurilor.
ABCDA'B'C'D'S
Barem de evaluare și de notare (revizuit) ▾

Se punctează orice altă modalitate corectă de rezolvare. Nu se acordă fracțiuni de punct, dar se pot acorda punctaje intermediare. Nota finală se obține împărțind la 10 punctajul total (inclusiv cele 10 puncte din oficiu).

Subiectul I 1 2 3 4 5 6
Răspuns b) d) a) b) d) c)
Subiectul al II-lea 1 2 3 4 5 6
Răspuns b) d) b) c) c) a)

Subiectul I și Subiectul al II-lea: se punctează doar rezultatul: pentru fiecare răspuns se acordă fie 5 puncte, fie 0 puncte.

Subiectul al III-lea

1. a) \(\dfrac{x + 1}{x - 2} - \dfrac{x}{x - 1} = \dfrac{(x + 1)(x - 1) - x(x - 2)}{(x - 2)(x - 1)} = \dfrac{2x - 1}{(x - 2)(x - 1)}\) 2p
\(x^2 - x - 2 = (x + 1)(x - 2)\), deci \(E(x) = \dfrac{2x - 1}{(x - 2)(x - 1)} \cdot \dfrac{(x + 1)(x - 2)}{2x - 1} = \dfrac{x + 1}{x - 1}\) 1p
b) \(E(a) = 1 + \dfrac{2}{a - 1} \in \mathbb{Z} \iff a - 1 \in \{-2, -1, 1, 2\} \iff a \in \{-1, 0, 2, 3\}\) 1p
Cum \(-1\) și \(2\) nu aparțin domeniului, \(a \in \{0, 3\}\) 1p
2. a) \(a + b = 64\), \(a = 3b + 8\), \(b > 8\), deci \(4b + 8 = 64\) 1p
\(b = 14\) și \(a = 50\) 1p
b) \(a = 3b + 8\), \(b > 8\), \(b\) prim, deci \(a + b = 4b + 8\); încercăm valori prime ale lui \(b\) 1p
\(b = 11\): \(a = 41\) (prim), \(a + b = 52\); \(b = 13\): \(a = 47\) (prim), \(a + b = 60\) 1p
\(a = 47\), \(b = 13\) (suma este chiar 60) 1p
3. a) \(2 - \dfrac12 = \dfrac32\), deci \(\left(\dfrac32\right)^k : \left(\dfrac32\right)^{k + 1} = \left(\dfrac32\right)^{-1}\) 1p
\(= \dfrac23 < 1\), deci numărul este subunitar 1p
b) \(E = \dfrac32 \cdot \left[\left(\dfrac32\right)^2 : \left(\dfrac32\right)^3\right] \cdot \ldots \cdot \left[\left(\dfrac32\right)^{2020} : \left(\dfrac32\right)^{2021}\right]\), cu 1010 paranteze 1p
Din a), fiecare paranteză este egală cu \(\dfrac23\), deci \(E = \dfrac32 \cdot \left(\dfrac23\right)^{1010}\) 1p
\(E = \left(\dfrac23\right)^{1009}\) 1p
4. a) Raza este distanța de la \(E\), mijlocul lui \(AD\), la diagonala \(AC\): \(R = AE \cdot \sin 45^\circ = 2 \cdot \dfrac{\sqrt2}{2}\) 1p
\(R = \sqrt2\) dm (verificare: distanța dintre centrele a două semicercuri vecine este \(2\sqrt2 = 2R\)) 1p
b) \(\mathcal{A}_{ABCD} = 16\ \text{dm}^2\) 1p
Aria unui semicerc: \(\dfrac{\pi R^2}{2} = \pi\ \text{dm}^2\) 1p
Aria necolorată: \(16 - 4\pi\ \text{dm}^2\) 1p
5. a) \(EF = \sqrt{2^2 + 2^2} = 2\sqrt2\) dm, \(GH = \sqrt{1^2 + 1^2} = \sqrt2\) dm 1p
\(FH = \sqrt{3^2 + 2^2} = \sqrt{13}\) dm, \(EG = \sqrt{2^2 + 3^2} = \sqrt{13}\) dm 1p
b) Diagonalele: \(EH = \sqrt{1^2 + 4^2} = \sqrt{17}\) dm, \(FG = \sqrt{4^2 + 1^2} = \sqrt{17}\) dm 1p
\(\triangle IGH \sim \triangle IFE\): \(\dfrac{IH}{IE} = \dfrac{GH}{EF} = \dfrac12\), deci \(IE = \dfrac{2\sqrt{17}}{3}\) dm, \(IH = \dfrac{\sqrt{17}}{3}\) dm 1p
Analog \(IF = \dfrac{2\sqrt{17}}{3}\) dm, \(IG = \dfrac{\sqrt{17}}{3}\) dm 1p
6. a) Fie \(O'\) centrul feței \(A'B'C'D'\); \(SO' \perp (A'B'C')\), deci unghiul cablului \(SA'\) cu planul tavanului este \(\sphericalangle SA'O'\) 1p
\(SA' = \dfrac{3\sqrt3}{2}\) m (jumătate din diagonala cubului), \(A'O' = \dfrac{3\sqrt2}{2}\) m (jumătate din diagonala feței) 1p
\(\cos \sphericalangle SA'O' = \dfrac{A'O'}{SA'} = \dfrac{\sqrt2}{\sqrt3} = \dfrac{\sqrt6}{3}\) 1p
b) Lungimea unui cablu: \(\dfrac{3\sqrt3}{2}\) m 1p
Lungimea totală: \(4 \cdot \dfrac{3\sqrt3}{2} = 6\sqrt3\) m 1p

Ediție revizuită 2027: III.2 – corectată greșeala de tipar din barem (\(b = 14\), nu 8) și completată rezolvarea de la b); III.5 – dimensiunile plăcii, trecute inițial doar pe desen, sunt acum în enunț; I.2 – modificată varianta b); I.4 – precizat că în penar sunt doar creioane roșii, verzi și albastre; enunțuri reformulate și figuri redesenate.