Rezolvare admitere Academia Tehnică Militară 2022 – matematică și informatică – explicată pas cu pas
Mai jos găsești rezolvarea completă a subiectului de la admiterea la Academia Tehnică Militară „Ferdinand I” 2022 (iulie 2022, varianta D) – matematică și informatică: pentru fiecare problemă, enunțul, rezolvarea explicată pas cu pas și varianta corectă de răspuns.
Rezolvările sunt pentru partea de matematică și pentru cea de informatică. Încearcă întâi să rezolvi singur testul, apoi verifică-te aici.
Matematică
Matematică – problema 1
Enunț. Fie \(A, B \in \mathcal{M}_3(\mathbb{R})\) două matrice nenule și \(X = A \cdot {}^tB – B \cdot {}^tA\). Atunci \(\det(X) + \operatorname{Tr}(I_3 + X)\) este:
a) 0; b) \(-1\); c) 3; d) \(-3\); e) 1.
Rezolvare. \({}^tX\) \(= B \cdot {}^tA – A \cdot {}^tB\) \(= -X\), deci \(X\) este antisimetrică: are diagonala nulă (\(\operatorname{Tr}X = 0\)) și \(\det X\) \(= \det({}^tX)\) \(= \det(-X)\) \(= -\det X\), deci \(\det X = 0\). Rezultatul: \(0 + 3 + 0 = 3\).
Răspuns: c) 3
Matematică – problema 2
Enunț. Fie sistemul \(\begin{cases} x + y + z = 2 \\ 2x + y – z = 3 \\ ax – y + z = 0 \end{cases}\), \(a \in \mathbb{R}\). Mulțimea valorilor lui \(a\) pentru care sistemul este compatibil determinat este:
a) \(\{-2\}\); b) \(\varnothing\); c) \(\mathbb{R} \setminus \{-2\}\); d) \([-2, 2]\); e) \(\{-2, -1, 0, 1, 2\}\).
Rezolvare. Determinantul sistemului: \(\begin{vmatrix} 1 & 1 & 1 \\ 2 & 1 & -1 \\ a & -1 & 1 \end{vmatrix}\) \(= -2a – 4\). Sistemul este compatibil determinat exact când acesta e nenul: \(a \ne -2\).
Răspuns: c)
Matematică – problema 3
Enunț. Pentru familia de funcții \(f_m(x)\) \(= mx^2 + 2(m – 1)x + m – 1\), \(m \in \mathbb{R}^*\), vârfurile parabolelor se află pe dreapta de ecuație:
a) \(y + x = 0\); b) \(y = x\); c) \(y = 2x\); d) \(y = \frac12x\); e) \(y = x – 1\).
Rezolvare. \(x_V = -\frac{m – 1}{m}\), iar \(\Delta\) \(= 4(m – 1)^2 – 4m(m – 1)\) \(= -4(m – 1)\), deci \(y_V\) \(= -\frac{\Delta}{4m}\) \(= \frac{m – 1}{m}\) \(= -x_V\). Vârfurile sunt pe dreapta \(x + y = 0\).
Răspuns: a)
Matematică – problema 4
Enunț. Suma rădăcinilor ecuației \(x^2 + (1 – 2p)x + p^2 – p\) \(= 0\), unde \(p\) este soluția ecuației \(\displaystyle\sum_{k=1}^{395}\lg\frac{k}{k + 1}\) \(= -\lg p\), are valoarea:
a) 792; b) 791; c) 396; d) 395; e) 790.
Rezolvare. Suma telescopează: \(\lg\left(\frac12 \cdot \frac23 \cdots \frac{395}{396}\right)\) \(= \lg\frac{1}{396}\) \(= -\lg396\), deci \(p = 396\). Suma rădăcinilor este \(2p – 1 = 791\) (rădăcinile sunt reale: \(\Delta = 1\)).
Răspuns: b) 791
Matematică – problema 5
Enunț. Fie \(f(x)\) \(= \dfrac{ax + b}{\sqrt{x^2 + x + 1}}\), \(a, b \in \mathbb{R}\). Dacă \(f'(1) = \sqrt3\), atunci \(E = (a – b)^2\) are valoarea:
a) 0; b) 6; c) \(2\sqrt3\); d) 36; e) \(\sqrt3\).
Rezolvare.
\[f'(x) = \frac{2a(x^2 + x + 1) – (ax + b)(2x + 1)}{2(x^2 + x + 1)^{3/2}},\]
deci \(f'(1)\) \(= \dfrac{6a – 3(a + b)}{2 \cdot 3\sqrt3}\) \(= \dfrac{a – b}{2\sqrt3}\) \(= \sqrt3\). Rezultă \(a – b = 6\) și \(E = 36\).
Răspuns: d) E = 36
Matematică – problema 6
Enunț. Valoarea limitei \(\displaystyle\lim_{n \to \infty}\frac{1^p + 2^p + \cdots + n^p}{n^{p+1}}\), unde \(p \in \mathbb{N}^*\), este:
a) \(\frac{1}{p + 1}\); b) \(p + 1\); c) \(\frac{p + 1}{p}\); d) \(\frac{p}{p + 1}\); e) \((p + 1)^p\).
Rezolvare. Este o sumă Riemann: \(\frac1n\sum_{k=1}^n\left(\frac kn\right)^p \to \int_0^1 x^p\,dx\) \(= \frac{1}{p + 1}\). (Sau cu Stolz–Cesàro.)
Răspuns: a) 1/(p+1)
Matematică – problema 7
Enunț. Pe \(E = (0, \infty)\) se consideră legea \(x \circ y = x^{\ln y}\). Atunci:
a) \((E, \circ)\) este grup necomutativ; b) \((E, \circ)\) este monoid comutativ; c) \((E, \circ)\) este grup abelian; d) legea nu este asociativă; e) legea nu este comutativă.
Rezolvare. \(x \circ y = e^{\ln x \ln y}\): legea este comutativă, asociativă (\((x \circ y) \circ z = e^{\ln x \ln y \ln z}\)) și are element neutru \(e\) (\(\ln e = 1\)). Însă \(x = 1\) nu are simetric (\(\ln1 \cdot \ln x’ = 0 \ne 1\)), deci nu este grup: \((E, \circ)\) este monoid comutativ.
Răspuns: b)
Matematică – problema 8
Enunț. Fie \(f : [-1, \infty) \to \mathbb{R}\), \(f(x)\) \(= \begin{cases} -\ln(x^2 + x + 1), & -1 \le x \le 0 \\ \sqrt{x \cdot |x^2 – 9|}, & x \gt 0 \end{cases}\). Dacă \(\alpha\) este numărul punctelor de extrem local, \(\beta\) numărul punctelor unghiulare și \(\gamma\) numărul punctelor de întoarcere ale lui \(f\), atunci \(S = \alpha + \beta + \gamma\) este:
a) 4; b) 3; c) 7; d) 5; e) 6.
Rezolvare. Pe \([-1, 0]\): \(f'(x)\) \(= -\frac{2x + 1}{x^2 + x + 1}\), deci \(f\) crește pe \(\left[-1, -\frac12\right]\) și scade pe \(\left[-\frac12, 0\right]\); \(f(-1) = f(0) = 0\). Pe \((0, \infty)\), \(f \ge 0\), cu \(x(9 – x^2)\) maxim în \(\sqrt3\) pe \((0, 3)\) și \(f(3) = 0\).
- Extreme locale: \(-1\) (minim, capăt de interval), \(-\frac12\) (maxim), \(0\) (minim), \(\sqrt3\) (maxim), \(3\) (minim): \(\alpha = 5\).
- În 0: \(f’_s(0) = -1\), iar \(f’_d(0) = +\infty\) (\(f \approx 3\sqrt x\)): punct unghiular, \(\beta = 1\).
- În 3: \(f \approx \sqrt{18|x – 3|}\), derivatele laterale sunt \(-\infty\) și \(+\infty\): punct de întoarcere, \(\gamma = 1\).
\(S = 7\). (Am numărat și capătul \(x = -1\) ca punct de minim local, conform definiției pe domeniul funcției.)
Răspuns: c) S = 7
Matematică – problema 9
Enunț. Valoarea integralei \(I = \displaystyle\int_0^1 \frac{x^2}{1 + x^2}\,dx\) este:
a) \(\frac\pi4\); b) \(1 + \frac\pi4\); c) \(1 – \frac\pi4\); d) 0; e) 1.
Rezolvare. \(\frac{x^2}{1 + x^2}\) \(= 1 – \frac{1}{1 + x^2}\), deci \(I = 1 – \operatorname{arctg}1 = 1 – \frac\pi4\).
Răspuns: c) 1 − π/4
Informatică
Informatică – problema 1
Enunț. Ce complexitate are funcția, apelată cu un vector v de N elemente și i = 0?
int func(int v[], int N, int i) {
if (i >= N) return 200;
return v[N - i - 1] + func(v, N, i + 1);
}
a) O(N²); b) O(log N); c) O(N!); d) O(N); e) O(1/N).
Rezolvare. Fiecare apel face o operație constantă și un singur apel recursiv cu i mărit cu 1, deci sunt N + 1 apeluri: O(N).
Răspuns: d) O(N)
Informatică – problema 2
Enunț. Ce afișează apelul pentru un număr natural X > 0?
void myprint(int X) {
if (X) {
myprint(X / 2);
printf("%d", X % 2);
}
}
a) 1 dacă X e par, 0 dacă e impar; b) 0 dacă X e par, 1 dacă e impar; c) 1 dacă X e putere a lui 2; d) cifrele lui X scris în baza 2; e) cifrele lui X în baza 2, în ordine inversă.
Rezolvare. Resturile împărțirii la 2 sunt cifrele binare, de la ultima la prima; dar afișarea se face după apelul recursiv, deci în ordinea inversă calculului – adică în ordinea normală. De exemplu, pentru X = 6 se afișează 110.
Răspuns: d)
Informatică – problema 3
Enunț. Graful neorientat are nodurile V = {2, 3, …, 2022} și muchiile (x, x²) cu x ∈ V și x² ∈ V. Care propoziție este adevărată?
a) graful are 43 de muchii; b) graful are un ciclu; c) graful este conex; d) gradul maxim al unui nod este 4; e) toate răspunsurile sunt corecte.
Rezolvare. x² ≤ 2022 pentru x = 2, …, 44 (45² = 2025), deci sunt 43 de muchii. Fiecare nod are cel mult un vecin „mai mic” (rădăcina pătrată) și unul „mai mare” (pătratul), deci gradul maxim e 2 și nu există cicluri; graful nu e conex (de exemplu, 5 nu e legat de 2).
Răspuns: a)
Informatică – problema 4
Enunț. Un arbore cu 6 noduri are rădăcina 2 și muchiile [1,3], [2,6], [2,1], [6,5], [5,4]. Se mai adaugă două noduri, 7 și 8. Care este numărul maxim de frunze al arborelui obținut?
a) 4; b) 2; c) 3; d) 5; e) 1.
Rezolvare. Arborele are lanțurile 2–1–3 și 2–6–5–4, deci frunzele sunt 3 și 4. Un nod nou devine frunză; dacă îl legăm de un nod intern, numărul frunzelor crește cu 1, iar dacă îl legăm de o frunză, aceea nu mai e frunză (numărul rămâne același). Legând 7 și 8 de noduri interne, obținem maximum 4 frunze.
Răspuns: a) 4
Informatică – problema 5
Enunț. Care este tabloul A după execuția secvenței?
int A[3][3], i, j;
for (i = 0; i < 3; i++)
for (j = 0; j < 3; j++)
if ((i + j) % 3 == 0) A[i][j] = 1;
else A[i][j] = 0;
a) [1 0 0; 0 0 0; 0 0 0]; b) [0 1 1; 1 1 0; 1 0 1]; c) [1 0 0; 0 0 1; 0 1 0]; d) [1 1 1; 1 1 0; 1 0 0]; e) [0 0 0; 0 0 1; 0 1 1].
Rezolvare. i + j este multiplu de 3 pentru (0,0), (1,2) și (2,1); acolo se pune 1, în rest 0.
Răspuns: c)
Informatică – problema 6
Enunț. Ce afișează funcția?
void myprint(int v[], int n) {
int i;
for (i = 0; i < n; i++)
if (i % 2)
if (v[i] % 2 == 1) printf("%d ", v[i]);
}
a) toate elementele pare; b) elementele impare aflate pe poziții impare; c) toate elementele impare; d) elementele pare de pe poziții impare; e) elementele impare de pe poziții pare.
Rezolvare. Primul test alege pozițiile impare (i % 2 ≠ 0), al doilea alege valorile impare.
Răspuns: b)
Informatică – problema 7
Enunț. Ce valoare are x după execuție?
int x = 3;
/* x = x--; */
x += 1;
x = x / 2;
a) 1; b) 2; c) 3; d) 0; e) 5.
Rezolvare. A doua linie este un comentariu și nu se execută. x devine 4, apoi 4 / 2 = 2.
Răspuns: b) 2
Informatică – problema 8
Enunț. Ce se afișează?
int n = 20021, val = 0, i, j, m, ok;
for (i = 1; i <= n; i++) {
m = n; j = i; ok = 1;
while (j > 0 && ok == 1) {
while (m > 0) { if (m % 10 == j % 10) break; m = m / 10; }
if (m == 0) { ok = 0; break; }
m = m / 10; j = j / 10;
}
if (ok == 1) val++;
}
printf("%d", val);
a) 0; b) 5; c) 13; d) 17; e) 2021.
Rezolvare. Pentru fiecare i se verifică dacă cifrele lui i apar, în aceeași ordine, printre cifrele lui n = 20021 (i este „subșir” al lui n). Numerele găsite sunt: 1, 2, 20, 21, 22, 200, 201, 202, 221, 2001, 2002, 2021, 20021 – în total 13.
Răspuns: c) 13
Informatică – problema 9
Enunț. Ce returnează f(1239547632)?
long f(long n) {
long k, x;
if (n == 0) return 0;
else {
x = ((n / 10) % 10) * 10 + n % 10;
for (k = 2; k < x; k++)
if (x % k >= 1) continue; else break;
if (k < x) return f(n / 10);
else return f(n / 10) * 10 + n % 10;
}
}
a) 1239547632; b) 12347; c) 139573; d) 1; e) 137.
Rezolvare. x este numărul format din ultimele două cifre ale lui n. Bucla verifică dacă x este prim (pentru x < 2 bucla nu rulează, deci cifra se păstrează). Cifra curentă se păstrează doar dacă x „trece” testul. Perechile, de la dreapta: 32, 63, 76 – nu; 47 – prim, se păstrează 7; 54, 95, 39 – nu; 23 – prim, se păstrează 3; 12 – nu; pentru n = 1, x = 1, se păstrează 1. Rezultatul: 137.
Răspuns: e) 137