mateinfo.roANDREI OCTAVIAN DOBRE20 ani20ANI Contact

Rezolvare admitere Academia Tehnică Militară 2026 – matematică și informatică – explicată pas cu pas

Mai jos găsești rezolvarea completă a subiectului de la admiterea la Academia Tehnică Militară „Ferdinand I” 2026 (iulie 2026, varianta D) – matematică și informatică: pentru fiecare problemă, enunțul, rezolvarea explicată pas cu pas și varianta corectă de răspuns.

Rezolvările sunt pentru partea de matematică și pentru cea de informatică; răspunsurile coincid cu grila oficială. Încearcă întâi să rezolvi singur testul, apoi verifică-te aici.

Matematică

Matematică – problema 1

Enunț. Fie \(f : (1, +\infty) \to \mathbb{R}\), \(f(x) = \dfrac{e^x}{x – 1}\). Ecuația tangentei la graficul lui \(f\) în punctul de abscisă \(x_0 = 2\) este:

a) \(y = 0\); b) \(y = e\); c) \(y = 2\); d) \(y = e^2\).

Rezolvare. \(f(2) = e^2\), \(f'(x)\) \(= \dfrac{e^x(x – 1) – e^x}{(x – 1)^2}\) \(= \dfrac{e^x(x – 2)}{(x – 1)^2}\), deci \(f'(2) = 0\). Tangenta: \(y = e^2\).

Răspuns: d) y = e²

Matematică – problema 2

Enunț. Considerăm sistemul \(\begin{cases} x + my – 2z = -\frac12m + 2 \\ -x + y + mz = 2 \\ x – 2y – 2z = 3 \end{cases}\), \(m \in \mathbb{R}\). Mulțimea \(S\) a valorilor lui \(m\) pentru care sistemul este incompatibil este:

a) \(\varnothing\); b) \(\{-2\}\); c) \(\{-2, 2\}\); d) \(\{2\}\).

Rezolvare. Determinantul sistemului este \(\begin{vmatrix} 1 & m & -2 \\ -1 & 1 & m \\ 1 & -2 & -2 \end{vmatrix}\) \(= m^2 – 4\), deci pentru \(m \ne \pm2\) sistemul are soluție unică.

  • \(m = 2\): adunând primele două ecuații, \(3y = 3\); adunând ultimele două, \(-y = 5\). Contradicție: sistem incompatibil.
  • \(m = -2\): prima ecuație devine \(x – 2y – 2z = 3\), identică cu a treia, deci sistemul este compatibil (nedeterminat).

Așadar \(S = \{2\}\).

Răspuns: d) S = {2}

Matematică – problema 3

Enunț. Suma pătratelor rădăcinilor ecuației \(\log_2\left(9^{x – 1} + 7\right)\) \(= 2 + \log_2\left(3^{x – 1} + 1\right)\) este:

a) 5; b) 3; c) 1; d) 4.

Rezolvare. Cu \(t = 3^{x – 1} \gt 0\): \(t^2 + 7 = 4(t + 1)\), adică \(t^2 – 4t + 3 = 0\), \(t \in \{1, 3\}\), deci \(x \in \{1, 2\}\). Suma pătratelor: \(1 + 4 = 5\).

Răspuns: a) 5

Matematică – problema 4

Enunț. Valoarea limitei \(\ell = \displaystyle\lim_{n \to \infty}\left(2 – e^{\frac1n}\right)^n\) este:

a) \(e\); b) \(\infty\); c) \(\frac1e\); d) 1.

Rezolvare. Caz \(1^\infty\): \(\ell\) \(= e^{\lim n\left(1 – e^{\frac1n}\right)}\) \(= e^{-\lim\frac{e^{1/n} – 1}{1/n}}\) \(= e^{-1}\).

Răspuns: c) 1/e

Matematică – problema 5

Enunț. Fie \(A = \begin{pmatrix} a & 1 \\ -1 & 1 \end{pmatrix}\), \(a \in \mathbb{R}\). Valoarea lui \(a\) pentru care \(A^2 – 2A + 2I_2\) \(= O_2\) este:

a) 0; b) 1; c) \(-1\); d) 2.

Rezolvare. Cayley–Hamilton: \(A^2 – (a + 1)A + (a + 1)I_2\) \(= O_2\). Scăzând din relația cerută: \((a – 1)A – (a – 1)I_2\) \(= O_2\), adică \((a – 1)(A – I_2)\) \(= O_2\). Cum \(A \ne I_2\), \(a = 1\).

Răspuns: b) a = 1

Matematică – problema 6

Enunț. Fie \(f(x) = x^2e^x\). Valoarea integralei \(\displaystyle\int_0^1 \frac{f(x^2)}{x^3}\,dx\) este:

a) \(\frac12(e – 1)\); b) 1; c) 2; d) \(e + \frac12\).

Rezolvare. \(\dfrac{f(x^2)}{x^3}\) \(= \dfrac{x^4e^{x^2}}{x^3}\) \(= xe^{x^2}\), iar \(\int_0^1 xe^{x^2}\,dx\) \(= \frac12e^{x^2}\Big|_0^1\) \(= \frac12(e – 1)\).

Răspuns: a)

Matematică – problema 7

Enunț. Fie \(f(x)\) \(= \sqrt[3]{(x – 1)^2(x + 2)}\). Notăm cu \(A_1\) mulțimea punctelor critice ale lui \(f\) și cu \(A_2\) mulțimea punctelor de extrem. Care afirmație este corectă?

a) \(A_1\) \(= \{1\}, A_2\) \(= \{-1, 1\}\); b) \(A_1\) \(= \{-1\}, A_2\) \(= \{-1, 1\}\); c) \(A_1\) \(= \{-1\}, A_2\) \(= \{-1\}\); d) \(A_1\) \(= \{-1\}, A_2\) \(= \{-2, -1, 1\}\).

Rezolvare. \(g(x)\) \(= (x – 1)^2(x + 2)\) \(= x^3 – 3x + 2\), \(g'(x)\) \(= 3(x – 1)(x + 1)\). Pentru \(g(x) \ne 0\): \(f'(x)\) \(= \dfrac{g'(x)}{3\sqrt[3]{g^2(x)}}\), care se anulează doar în \(x = -1\) (în 1 și \(-2\) funcția nu e derivabilă). Deci \(A_1 = \{-1\}\). Cum radicalul de ordin 3 e crescător, \(f\) are extremele lui \(g\): maxim în \(-1\) și minim în \(1\) (\(f(1) = 0 \le f(x)\) în jurul lui 1); în \(-2\), \(g\) își schimbă semnul, deci nu e extrem. \(A_2 = \{-1, 1\}\).

Răspuns: b)

Matematică – problema 8

Enunț. Fie \(x_1, x_2, x_3\) rădăcinile polinomului \(f = X^3 – 3X^2 + mX + 1\). Valoarea lui \(m\) pentru care \(x_1^2 + x_2^2 + x_3^2\) \(= 20\) este:

a) \(-\frac12\); b) 1; c) \(-\frac{11}{2}\); d) 0.

Rezolvare. \(\sum x_i^2\) \(= (\sum x_i)^2 – 2\sum x_ix_j\) \(= 9 – 2m\) \(= 20\), deci \(m = -\frac{11}{2}\).

Răspuns: c) −11/2

Matematică – problema 9

Enunț. Se consideră ecuația \(x^2 + (2m + 3)x + m^2 + m – 2\) \(= 0\). Parametrul \(m \in \mathbb{R}\) pentru care produsul rădăcinilor are valoare minimă este:

a) \(\frac12\); b) \(-\frac94\); c) \(-\frac12\); d) \(\frac94\).

Rezolvare. Produsul rădăcinilor este \(P(m) = m^2 + m – 2\), minim pentru \(m = -\frac12\). Pentru această valoare rădăcinile sunt reale: \(\Delta = 8m + 17 = 13 \gt 0\).

Răspuns: c) −1/2

Informatică

Informatică – problema 1

Enunț. Indicați ce afișează funcția pentru \(n\) natural nenul:

void fun(int n) {
    int v[10] = { 0 };
    while (n > 0) { v[n % 10]++; n /= 10; }
    int s = 0, i;
    for (i = 0; i < 10; i++) s += v[i];
    printf("%d", s);
}

a) produsul cifrelor lui n; b) cea mai mare cifră a lui n; c) numărul de cifre ale lui n; d) suma pătratelor cifrelor lui n.

Rezolvare. v[c] numără de câte ori apare cifra c în n. Suma tuturor frecvențelor este numărul total de cifre.

Răspuns: c)

Informatică – problema 2

Enunț. Funcția caută target într-un vector sortat crescător de numere distincte; dacă nu îl găsește, returnează poziția unde ar trebui inserat. Completați instrucțiunea lipsă:

int fun(int vec[], int L, int target) {
    int x = 0, y = L - 1, m = 0;
    while (x <= y) {
        int m = x + (y - x) / 2;
        if (vec[m] == target) return m;
        else if (vec[m] < target) /* ??? */
        else y = m - 1;
    }
    return x;
}

a) x = m; b) x = m + 1; c) x = 0; d) m = x + 1.

Rezolvare. Este căutarea binară: dacă elementul din mijloc e mai mic decât target, căutarea continuă în jumătatea din dreapta, deci x = m + 1. (Cu x = m bucla ar putea să nu se mai termine.) La final, x este exact poziția de inserare.

Răspuns: b)

Informatică – problema 3

Enunț. Indicați elementele matricei mat după execuția funcției:

for (i = 0; i < 3; i++)
    for (j = 0; j < 3; j++)
        if ((i + j) % 2 && (i + j) < 3) mat[i][j] = 'x';
        else if (!((i + j) % 2) && (i + j) > 1) mat[i][j] = 'y';
        else mat[i][j] = '1';

a) [x 1 y; 1 x y; y x 1]; b) [1 x y; x 1 y; y 1 x]; c) [1 x y; x y 1; y 1 y]; d) [1 1 1; y y y; x x y].

Rezolvare. Totul depinde de s = i + j: s = 1 (impar, < 3) → x; s = 2 sau 4 (par, > 1) → y; s = 0 sau 3 → 1. Linia 0 (s = 0, 1, 2): 1 x y; linia 1 (s = 1, 2, 3): x y 1; linia 2 (s = 2, 3, 4): y 1 y.

Răspuns: c)

Informatică – problema 4

Enunț. Ce returnează apelul f(25)?

int f(int n) {
    if (n == 0) return 0;
    return n % 2 + f(n / 2);
}

a) 2; b) 3; c) 4; d) 5.

Rezolvare. Funcția adună resturile împărțirilor succesive la 2, adică numără cifrele 1 din scrierea în baza 2. 25 = 11001 în baza 2, deci rezultatul este 3.

Răspuns: b) 3

Informatică – problema 5

Enunț. Fie un arbore cu 63 de noduri, în care fiecare nod are 0 sau 2 copii. Câte muchii trebuie adăugate pentru a obține un graf neorientat complet?

a) 1891; b) 1892; c) 63; d) 3969.

Rezolvare. Graful complet cu 63 de noduri are \(\frac{63 \cdot 62}{2} = 1953\) muchii. Un arbore cu 63 de noduri are 62 de muchii (indiferent de structură). Trebuie adăugate \(1953 – 62 = 1891\) muchii.

Răspuns: a) 1891

Informatică – problema 6

Enunț. O rețea socială are utilizatorii 1…8 și relațiile de prietenie [1,7], [2,3], [2,4], [2,5], [3,5], [6,7]. A. Cel mai prietenos utilizator este 2. B. Rețeaua conține 3 grupuri de prieteni (componente conexe). C. Cel mai neprietenos utilizator este 8. Câte afirmații sunt adevărate?

a) 0; b) 1; c) 2; d) 3.

Rezolvare. Gradele: 1 – 1, 2 – 3, 3 – 2, 4 – 1, 5 – 2, 6 – 1, 7 – 2, 8 – 0. A – adevărat (gradul maxim e al lui 2). B – componentele sunt {1, 6, 7}, {2, 3, 4, 5}, {8}: adevărat. C – 8 are gradul 0, minim: adevărat. Toate trei sunt adevărate.

Răspuns: d) 3

Informatică – problema 7

Enunț. Ce valoare are s, dacă M este matricea identitate de ordin 100?

int s = 0, i = 0, j = 0;
for (i = 0; i < 100; i++)
    for (j = 0; j < 100; j++)
        if ((i + j) % 2 == 0) s += M[i][j];
        else s -= M[i][j];

a) 0; b) 1; c) 200; d) 100.

Rezolvare. Singurele elemente nenule sunt cele 100 de valori 1 de pe diagonală, unde i = j, deci i + j este par și se adună. s = 100.

Răspuns: d) 100

Informatică – problema 8

Enunț. Dintr-un arbore cu \(n\) noduri se șterge un nod de grad \(k\), împreună cu muchiile incidente. Câte componente conexe are graful rămas?

a) 2; b) \(n\); c) \(n – 1\); d) \(k\).

Rezolvare. Într-un arbore există un singur lanț între oricare două noduri. Fiecare dintre cei \(k\) vecini ai nodului șters rămâne cu „ramura” lui, iar ramurile nu mai sunt legate între ele (orice legătură ar trece prin nodul șters). Rezultă \(k\) componente conexe.

Răspuns: d) k

Informatică – problema 9

Enunț. Ce afișează apelul f(v, 5) pentru v = {3, 1, 4, 2, 5}?

void f(int v[], int n) {
    int i, j, min_idx, aux;
    for (i = 0; i < n; i++) {
        min_idx = i;
        for (j = i + 1; j < n; j++)
            if (v[j] < v[min_idx]) min_idx = j;
        aux = v[i]; v[i] = v[min_idx]; v[min_idx] = aux;
        printf("%d ", v[i]);
    }
}

a) 1 2 3 4 5; b) 1 3 2 5 4; c) 5 4 3 2 1; d) 5 1 4 2 3.

Rezolvare. Este sortarea prin selecție: la pasul i, cel mai mic element rămas este adus pe poziția i și apoi afișat. Se afișează deci elementele în ordine crescătoare: 1 2 3 4 5.

Răspuns: a)