Rezolvare admitere anticipată Politehnica București 2026 – algebră și analiză matematică – explicată pas cu pas
Mai jos găsești rezolvarea completă a subiectului de matematică de la admiterea anticipată la Politehnica București 2026, algebră și elemente de analiză matematică, varianta B: pentru fiecare problemă, enunțul, rezolvarea explicată pas cu pas de un profesor de matematică și varianta corectă de răspuns.
Încearcă întâi să rezolvi singur testul, apoi verifică-te aici.
Problema 1
Enunț. Să se determine mulțimea valorilor parametrului real \(m\) pentru care matricea \(\begin{pmatrix} 2 & x & 3 \\ m & x – 1 & 1 \\ 1 & 1 & x \end{pmatrix}\) are rangul trei pentru orice \(x \lt 0\).
a) \(\left(\frac23, 1\right)\); b) \(\left(\frac53, 2\right]\); c) \(\left(\frac12, 2\right)\); d) \(\left[-1, \frac43\right] \cup \{2\}\); e) \(\left[-\frac13, 2\right]\); f) \(\left(\frac13, 1\right)\).
Rezolvare. Rangul este 3 dacă determinantul este nenul: \(\Delta(x) = (2 – m)x^2 – 4x + 3m + 1\). Trebuie ca \(\Delta\) să nu se anuleze pentru \(x \lt 0\).
- \(m = 2\): \(\Delta = -4x + 7\), cu rădăcina \(\frac74 \gt 0\) – convine.
- \(m \gt 2\): produsul rădăcinilor \(\frac{3m + 1}{2 – m} \lt 0\), deci o rădăcină este negativă – nu convine.
- \(m \lt 2\): \(\frac{\Delta’}{1}\) \(= 4 – (2 – m)(3m + 1)\) \(= (3m – 2)(m – 1)\). Pentru \(m \in \left(\frac23, 1\right)\) nu există rădăcini reale; altfel, suma rădăcinilor \(\frac{4}{2 – m} \gt 0\), iar ambele sunt nenegative dacă produsul \(\frac{3m + 1}{2 – m} \ge 0\), adică \(m \ge -\frac13\).
Reunind: \(m \in \left[-\frac13, 2\right]\).
Răspuns: e) [−1/3, 2]
Problema 2
Enunț. Să se rezolve sistemul \(\begin{cases} x – y = 6 \\ 2x + y = 3 \end{cases}\).
a) \(x = 8, y = 2\); b) \(x = 3, y = -3\); c) \(x = 6, y = 0\); d) \(x = -3, y = 3\); e) \(x = 0, y = -6\); f) \(x = 2, y = -4\).
Rezolvare. Adunând ecuațiile: \(3x = 9\), \(x = 3\), apoi \(y = x – 6 = -3\).
Răspuns: b) x = 3, y = −3
Problema 3
Enunț. Fie \(A = \begin{pmatrix} 1 & 2 \\ 2 & 1 \end{pmatrix}\). Să se calculeze \(\det(A^2)\).
a) 9; b) \(-3\); c) \(-9\); d) 5; e) 3; f) 25.
Rezolvare. \(\det A = 1 – 4 = -3\), deci \(\det(A^2) = 9\).
Răspuns: a) 9
Problema 4
Enunț. Să se rezolve ecuația \(3^{x+1} = 27\).
a) \(x = 3\); b) \(\frac13\); c) \(\frac12\); d) 4; e) 0; f) 2.
Rezolvare. \(3^{x+1} = 3^3\), deci \(x + 1 = 3\), \(x = 2\).
Răspuns: f) x = 2
Problema 5
Enunț. Fie ecuația \(x^2 – 5x + 6 = 0\). Suma soluțiilor ecuației este:
a) 5; b) \(-6\); c) 6; d) 2; e) \(-5\); f) 3.
Rezolvare. Din relațiile lui Viète, suma este \(5\) (soluțiile sunt 2 și 3).
Răspuns: a) 5
Problema 6
Enunț. Termenul din dezvoltarea \(\left(x\sqrt[4]{x} + \dfrac{1}{\sqrt x}\right)^{24}\), \(x \gt 0\), care îl conține pe \(x^9\) este:
a) \(T_{14}\); b) \(T_{13}\); c) \(T_{10}\); d) \(T_9\); e) \(T_7\); f) \(T_8\).
Rezolvare. \(T_{k+1}\) \(= C_{24}^k\,x^{\frac54(24 – k)}x^{-\frac k2}\), cu exponentul \(30 – \frac{7k}{4} = 9\), deci \(k = 12\): termenul \(T_{13}\).
Răspuns: b) T₁₃
Problema 7
Enunț. Fie \(z \in \mathbb{C} \setminus \mathbb{R}\). Dacă \(\dfrac{z}{z^2 + 4}\) este număr real, să se calculeze \(|z|\).
a) 4; b) \(\frac{\sqrt3}{2}\); c) \(2\sqrt2\); d) \(\sqrt3\); e) \(\frac12\); f) 2.
Rezolvare. Inversul \(z + \frac4z\) este real, deci egal cu conjugatul: \(z – \bar z + 4\left(\frac1z – \frac1{\bar z}\right)\) \(= (z – \bar z)\left(1 – \frac{4}{|z|^2}\right)\) \(= 0\). Cum \(z \ne \bar z\), \(|z|^2 = 4\), \(|z| = 2\).
Răspuns: f) |z| = 2
Problema 8
Enunț. Să se calculeze \(f'(1)\) dacă \(f(x) = x^2 + e^x\).
a) 3; b) 0; c) \(e\); d) \(e + 1\); e) 2; f) \(2 + e\).
Rezolvare. \(f'(x) = 2x + e^x\), deci \(f'(1) = 2 + e\).
Răspuns: f) 2 + e
Problema 9
Enunț. Fie \(\mathcal F\) mulțimea funcțiilor \(f : [0, 1] \to \mathbb{R}\), continue pe \([0, 1]\), de două ori derivabile pe \((0, 1)\), cu \(f(0) = f(1) = 0\) și \(f”(x) \ge -2\) pentru orice \(x \in (0, 1)\). Valoarea maximă a integralei \(\int_0^1 f(x)\,dx\), când \(f \in \mathcal F\), este:
a) \(\frac14\); b) 1; c) \(\frac16\); d) \(\frac12\); e) \(\frac13\); f) \(\frac18\).
Rezolvare. Fie \(h(x) = f(x) – x(1 – x)\). Atunci \(h” = f” + 2 \ge 0\), deci \(h\) este convexă, cu \(h(0) = h(1) = 0\), de unde \(h \le 0\) pe \([0, 1]\). Așadar \(f(x) \le x(1 – x)\) și \(\int_0^1 f \le \int_0^1 x(1 – x)\,dx = \frac16\), cu egalitate pentru \(f(x) = x(1 – x)\).
Răspuns: c) 1/6
Problema 10
Enunț. Fie \(f : \mathbb{R} \setminus \{-1, 1\} \to \mathbb{R}\), \(f(x) = \operatorname{arctg}\dfrac{1}{x^2 – 1}\). Care dintre următoarele afirmații nu este adevărată?
a) \(f\) are două puncte de inflexiune; b) \(f\) este pară; c) \(f\) are asimptotă verticală; d) \(f\) este mărginită; e) \(f\) are asimptotă orizontală; f) \(f\) are un punct de maxim local.
Rezolvare. \(f\) este pară și mărginită (\(|f| \lt \frac\pi2\)); \(\lim_{x \to \pm\infty} f = 0\) (asimptotă orizontală); în \(x = 0\), \(f(0) = -\frac\pi4\), iar pentru \(|x| \lt 1\), \(\frac{1}{x^2 – 1} \le -1\), deci 0 este punct de maxim local. În schimb, în \(x = \pm1\) limitele laterale sunt \(\pm\frac\pi2\), finite, deci nu există asimptote verticale.
Răspuns: c)