Rezolvare admitere Politehnica București 2017 – algebră și analiză matematică (A2) – explicată pas cu pas
Mai jos găsești rezolvarea completă a subiectului de matematică de la admiterea la Politehnica București 2017, algebră și elemente de analiză matematică, M2 (A2), varianta A: pentru fiecare problemă, enunțul, rezolvarea explicată pas cu pas de un profesor de matematică și varianta corectă de răspuns.
Încearcă întâi să rezolvi singur testul, apoi verifică-te aici.
Problema 1
Enunț. Să se rezolve inecuația \(3x – 1 \lt 2x + 2\).
a) \((1, 4)\); b) \((-1, 1)\); c) \((2, \infty)\); d) \((5, 11)\); e) \((10, \infty)\); f) \((-\infty, 3)\).
Rezolvare. \(x \lt 3\).
Răspuns: f) (−∞, 3)
Problema 2
Enunț. Să se calculeze determinantul \(\begin{vmatrix} 2 & 0 & 1 \\ 0 & 2 & 3 \\ 1 & 2 & 3 \end{vmatrix}\).
a) 4; b) 2; c) \(-11\); d) \(-3\); e) \(-2\); f) 9.
Rezolvare. Regula lui Sarrus: \((12 + 0 + 0) – (2 + 12 + 0)\) \(= -2\).
Răspuns: e) −2
Problema 3
Enunț. Fie \(f(x) = x^3 + 2x\). Calculați \(f'(1)\).
a) 3; b) \(-1\); c) 4; d) 6; e) 7; f) 5.
Rezolvare. \(f'(x) = 3x^2 + 2\), \(f'(1) = 5\).
Răspuns: f) 5
Problema 4
Enunț. Să se rezolve ecuația \(3^{2x – 1} = 27\).
a) 4; b) 0; c) \(-1\); d) 1; e) 2; f) \(-2\).
Rezolvare. \(2x – 1 = 3\), \(x = 2\).
Răspuns: e) x = 2
Problema 5
Enunț. Să se rezolve ecuația \(\log_2(x + 1) = 3\).
a) 4; b) 2; c) 1; d) 5; e) 6; f) 7.
Rezolvare. \(x + 1 = 8\), \(x = 7\) (verifică \(x \gt -1\)).
Răspuns: f) x = 7
Problema 6
Enunț. Să se rezolve sistemul \(\begin{cases} 2x – y = 7 \\ x + 2y = 6 \end{cases}\).
a) \(x = 4, y = 1\); b) \(x = 1, y = 4\); c) \(x = 2, y = 4\); d) \(x = 1, y = 3\); e) \(x = 2, y = 3\); f) \(x = 2, y = 2\).
Rezolvare. Înmulțind prima ecuație cu 2 și adunând: \(5x = 20\), \(x = 4\), \(y = 1\).
Răspuns: a)
Problema 7
Enunț. Să se calculeze suma soluțiilor reale ale ecuației \(x^3 + 2x^2 – 3x = 0\).
a) \(-3\); b) \(-1\); c) 3; d) 4; e) 2; f) \(-2\).
Rezolvare. \(x(x – 1)(x + 3) = 0\); suma este \(-2\).
Răspuns: f) −2
Problema 8
Enunț. Mulțimea soluțiilor inecuației \(x^2 – 3x \le 0\) este:
a) \((3, \infty)\); b) \([0, 3]\); c) \([-1, 3]\); d) \([1, \infty)\); e) \([2, \infty)\); f) \((-3, 3)\).
Rezolvare. \(x(x – 3) \le 0\), deci \(x \in [0, 3]\).
Răspuns: b) [0, 3]
Problema 9
Enunț. Să se determine \(x \in \mathbb{R}\) astfel încât numerele \(x\), \(8\), \(3x + 2\) să fie (în această ordine) în progresie aritmetică.
a) \(\frac25\); b) \(\frac34\); c) \(\frac52\); d) \(\frac13\); e) \(\frac72\); f) \(\frac16\).
Rezolvare. \(16 = 4x + 2\), \(x = \frac72\).
Răspuns: e) 7/2
Problema 10
Enunț. Fie \(M\) mulțimea matricelor \(X \in \mathcal{M}_2(\mathbb{C})\) cu
\[X^2 = \begin{pmatrix} -1 & -2 \\ 4 & -1 \end{pmatrix}.\]
Pentru \(X \in M\) notăm cu \(S(X)\) suma pătratelor elementelor lui \(X\). Calculați \(S = \sum_{X \in M} S(X)\).
a) 3; b) 4; c) 5; d) 11; e) 7; f) 1.
Rezolvare. Fie \(A\) matricea dată (\(\operatorname{tr}A = -2\), \(\det A = 9\)), iar \(t = \operatorname{tr}X\), \(d = \det X\). Din Cayley–Hamilton, \(X^2 = tX – dI_2 = A\). Avem \(d^2 = \det A = 9\), deci \(d = \pm3\), și, luând urma, \(t^2 – 2d = -2\). Dacă \(t = 0\), \(A = -dI_2\) ar fi scalară – fals; deci \(t \ne 0\) și \(X = \frac{A + dI_2}{t}\).
- \(d = 3\): \(t^2 = 4\), \(t = \pm2\), \(X = \pm\frac12\begin{pmatrix} 2 & -2 \\ 4 & 2 \end{pmatrix}\); fiecare are \(S(X)\) \(= \frac{4 + 4 + 16 + 4}{4}\) \(= 7\).
- \(d = -3\): \(t^2 = -8\), \(t = \pm2\sqrt2\,i\), \(X = \frac1t\begin{pmatrix} -4 & -2 \\ 4 & -4 \end{pmatrix}\); fiecare are \(S(X)\) \(= \frac{16 + 4 + 16 + 16}{-8}\) \(= -\frac{13}{2}\).
\(S = 2 \cdot 7 + 2 \cdot \left(-\frac{13}{2}\right) = 1\).
Răspuns: f) S = 1
Problema 11
Enunț. Suma soluțiilor reale ale ecuației \(\sqrt{2x + 1} = x – 1\) este:
a) 4; b) 0; c) 1; d) 2; e) 3; f) 5.
Rezolvare. Cu \(x \ge 1\): \(2x + 1 = x^2 – 2x + 1\), \(x(x – 4) = 0\); convine \(x = 4\).
Răspuns: a) 4
Problema 12
Enunț. Să se determine \(a \in \mathbb{R}\) astfel încât sistemul \(\begin{cases} ax – y + z = 0 \\ 2x + y – z = 0 \\ x + y + 2z = 0 \end{cases}\) să aibă și soluții nenule.
a) \(-5\); b) 5; c) 1; d) \(-2\); e) 4; f) \(-4\).
Rezolvare. Determinantul sistemului omogen trebuie să fie nul: \(\begin{vmatrix} a & -1 & 1 \\ 2 & 1 & -1 \\ 1 & 1 & 2 \end{vmatrix}\) \(= 3a + 6\) \(= 0\), \(a = -2\).
Răspuns: d) a = −2
Problema 13
Enunț. Fie \(f : [-1, 1] \to \mathbb{R}\), \(f(x)\) \(= \frac\pi2 – 2\operatorname{arctg}\sqrt{\frac{1 – x}{1 + x}}\) pentru \(x \in (-1, 1]\) și \(f(-1) = -\frac\pi2\). Fie \(M\) mulțimea numerelor reale \(m\) pentru care ecuația \(f(x) = mx\) are trei soluții reale distincte. Atunci:
a) \(M = \left(0, \frac\pi4\right]\); b) \(\left(\frac\pi3, \frac\pi2\right]\); c) \(\left[\frac\pi4, \frac\pi3\right]\); d) \(\left[0, \frac\pi3\right]\); e) \(\left[1, \frac\pi4\right)\); f) \(\left(1, \frac\pi2\right]\).
Rezolvare. Cu \(x = \cos\theta\), \(\theta \in [0, \pi)\): \(\sqrt{\frac{1 – \cos\theta}{1 + \cos\theta}} = \operatorname{tg}\frac\theta2\), deci \(f(x) = \frac\pi2 – \theta\), adică \(f(x) = \frac\pi2 – \arccos x = \arcsin x\) (și \(f(-1) = \arcsin(-1)\)). Deci \(f = \arcsin\). \(x = 0\) este mereu soluție, iar funcția fiind impară, soluțiile nenule apar în perechi \(\pm x\). Trei soluții înseamnă o soluție în \((0, 1]\) pentru \(m = \frac{\arcsin x}{x}\). Funcția \(h(x) = \frac{\arcsin x}{x}\) este strict crescătoare pe \((0, 1]\), cu \(\lim_{x \searrow 0} h(x) = 1\) și \(h(1) = \frac\pi2\). Deci \(M = \left(1, \frac\pi2\right]\).
Răspuns: f)
Problema 14
Enunț. Fie \(f = X^3 + aX^2 + 18\) și \(g = X^3 + bX + 12\), \(a, b \in \mathbb{R}\). Calculați \(S = a + b\) știind că \(f\) și \(g\) au două rădăcini comune.
a) 0; b) 1; c) 3; d) \(-2\); e) 4; f) \(-1\).
Rezolvare. Fie \(u, v\) rădăcinile comune, \(\sigma = u + v\), \(\pi = uv\), iar \(p\), \(q\) a treia rădăcină a lui \(f\), respectiv \(g\). Din Viète pentru \(g\) (coeficientul lui \(X^2\) este 0): \(q = -\sigma\), iar \(uvq = -12\), adică \(-\sigma\pi = -12\), deci \(\sigma\pi = 12\). Pentru \(f\) (coeficientul lui \(X\) este 0): \(\pi + p\sigma = 0\), deci \(p = -\frac\pi\sigma\), iar \(uvp = -18\) dă \(\frac{\pi^2}{\sigma} = 18\). Din \(\pi = \frac{12}{\sigma}\): \(\frac{144}{\sigma^3} = 18\), \(\sigma = 2\), \(\pi = 6\), \(p = -3\). Atunci \(a = -(\sigma + p) = 1\) și \(b = \pi + q\sigma = 6 – 4 = 2\). \(S = 3\).
Răspuns: c) S = 3
Problema 15
Enunț. Pentru \(a \gt 0\) considerăm \(f : [0, a] \to \mathbb{R}_+\), \(f(x) = \frac{1}{1 + x^2}\). Dacă \(V(a)\) este volumul corpului obținut prin rotirea graficului lui \(f\) în jurul axei \(Ox\), calculați \(\lim_{a \to \infty} V(a)\).
a) \(\frac{\pi^2}{3}\); b) \(\pi^2\); c) \(\frac{\pi^2}{4}\); d) \(\frac{\pi^2}{2}\); e) \(\frac{\pi^2}{6}\); f) \(\frac{\pi^2}{8}\).
Rezolvare. \(V(a)\) \(= \pi\int_0^a \frac{dx}{(1 + x^2)^2}\). Cu \(x = \operatorname{tg}t\): \(\int \frac{dx}{(1 + x^2)^2}\) \(= \int \cos^2 t\,dt\), deci \(\int_0^\infty \frac{dx}{(1 + x^2)^2}\) \(= \int_0^{\pi/2}\cos^2 t\,dt\) \(= \frac\pi4\). Limita este \(\frac{\pi^2}{4}\).
Răspuns: c) π²/4