Rezolvare admitere Politehnica București 2019 – algebră și analiză matematică (Ma) – explicată pas cu pas
Mai jos găsești rezolvarea completă a subiectului de matematică de la admiterea la Politehnica București 2019, algebră și elemente de analiză matematică, Ma, varianta A: pentru fiecare problemă, enunțul, rezolvarea explicată pas cu pas de un profesor de matematică și varianta corectă de răspuns.
Încearcă întâi să rezolvi singur testul, apoi verifică-te aici.
Problema 1
Enunț. Să se determine mulțimea valorilor lui \(a \in \mathbb{R}\) astfel încât ecuația \(\ln(1 + 2x) – x^2 = a\) să aibă o singură soluție strict negativă.
a) \((-e, e)\); b) \((0, \ln2)\); c) \((-1, \ln2)\); d) \((-\infty, 0)\); e) \(\left(0, \ln2 – \frac14\right)\); f) \(\left(\frac12, \ln3\right)\).
Rezolvare. Soluțiile negative sunt în \(\left(-\frac12, 0\right)\). Pentru \(g(x)\) \(= \ln(1 + 2x) – x^2\) avem \(g'(x)\) \(= \frac{2}{1 + 2x} – 2x \gt 0\) pe acest interval, deci \(g\) crește de la \(-\infty\) (când \(x \to -\frac12\)) la \(g(0) = 0\). Ecuația \(g(x) = a\) are exact o soluție negativă pentru \(a \lt 0\).
Răspuns: d) (−∞, 0)
Problema 2
Enunț. Valoarea determinantului \(\begin{vmatrix} 2 & 0 & 1 \\ 1 & -1 & 0 \\ 1 & 1 & 1 \end{vmatrix}\) este:
a) \(-1\); b) 0; c) 5; d) 1; e) \(-2\); f) 2.
Rezolvare. Dezvoltând după prima linie: \(2(-1 – 0) – 0 + 1(1 + 1)\) \(= 0\).
Răspuns: b) 0
Problema 3
Enunț. Pentru \(r \gt 0\) fie \(M = \{z \in \mathbb{C} \;;\; |z| = 1 \text{ și } |z – 3i| = r\}\) și \(A\) mulțimea numerelor \(r \gt 0\) pentru care \(M\) are un singur element. Să se determine suma \(S\) a elementelor lui \(A\).
a) 6; b) 5; c) 4; d) 2; e) 8; f) 12.
Rezolvare. \(M\) este intersecția cercului de centru \(O\) și rază 1 cu cercul de centru \(3i\) și rază \(r\). Distanța dintre centre este 3, deci cercurile sunt tangente (un singur punct comun) pentru \(r = 3 – 1 = 2\) (tangență exterioară) sau \(r = 3 + 1 = 4\) (tangență interioară). \(S = 6\).
Răspuns: a) S = 6
Problema 4
Enunț. Știind că numerele \(x\), \(x + 1\), \(x + 3\) sunt în progresie geometrică (în această ordine), atunci:
a) \(x = 3\); b) \(x = -1\); c) \(x = 1\); d) \(x = -2\); e) \(x = 4\); f) \(x = 2\).
Rezolvare. \((x + 1)^2 = x(x + 3)\), deci \(2x + 1 = 3x\), \(x = 1\) (progresia 1, 2, 4).
Răspuns: c) x = 1
Problema 5
Enunț. Fie \(A = \begin{pmatrix} 1 & 0 \\ 2 & -2 \end{pmatrix}\) și \(B = \begin{pmatrix} 1 & 1 \\ 1 & -1 \end{pmatrix}\). Dacă \(X = A + 2B\), calculați \(\det X\).
a) \(-10\); b) 14; c) \(-14\); d) 10; e) 20; f) \(-20\).
Rezolvare. \(X = \begin{pmatrix} 3 & 2 \\ 4 & -4 \end{pmatrix}\), \(\det X = -12 – 8 = -20\).
Răspuns: f) −20
Problema 6
Enunț. Fie \(P\) un polinom cu coeficienți reali astfel încât \(P(1) + P(2) + \ldots + P(n)\) \(= n^5\) pentru orice \(n \ge 1\). Calculați \(P\left(\frac32\right)\).
a) \(\frac{225}{49}\); b) \(\frac{121}{16}\); c) \(\frac{114}{31}\); d) \(\frac{47}{15}\); e) \(\frac{91}{17}\); f) \(\frac{169}{25}\).
Rezolvare. Scăzând relațiile pentru \(n\) și \(n – 1\): \(P(n)\) \(= n^5 – (n – 1)^5\) pentru \(n \ge 2\), iar \(P(1) = 1\) verifică aceeași formulă. Două polinoame egale în o infinitate de puncte sunt egale, deci \(P(x)\) \(= x^5 – (x – 1)^5\) și \(P\left(\frac32\right)\) \(= \frac{243 – 1}{32}\) \(= \frac{121}{16}\).
Răspuns: b) 121/16
Problema 7
Enunț. Dacă \(a, b, c\) sunt astfel încât \(\displaystyle\lim_{x \to 0}\frac{1}{x^5}\int_0^x (a + b\cos t + c\cos2t)\,dt\) \(= \frac15\), calculați \(S = |a| + |b| + |c|\).
a) 16; b) 18; c) 14; d) 24; e) 20; f) 22.
Rezolvare. Cu l’Hôpital, limita este \(\lim_{x \to 0}\frac{a + b\cos x + c\cos2x}{5x^4}\), deci trebuie \(a + b\cos x + c\cos 2x\) \(= x^4 + o(x^4)\). Din dezvoltările \(\cos x\) \(= 1 – \frac{x^2}{2} + \frac{x^4}{24} – \ldots\), \(\cos2x\) \(= 1 – 2x^2 + \frac{2x^4}{3} – \ldots\):
- \(a + b + c = 0\);
- \(-\frac b2 – 2c = 0\), adică \(b = -4c\);
- \(\frac{b}{24} + \frac{2c}{3} = 1\), adică \(\frac{-4c + 16c}{24} = 1\), \(c = 2\).
Deci \(c = 2\), \(b = -8\), \(a = 6\) și \(S = 6 + 8 + 2 = 16\).
Răspuns: a) S = 16
Problema 8
Enunț. Produsul soluțiilor ecuației \(\sqrt{1 – x} + \sqrt x = 1\) este:
a) 0; b) 2; c) \(-1\); d) 1; e) \(\frac13\); f) \(\frac12\).
Rezolvare. Domeniul este \([0, 1]\). \(\sqrt{1 – x} = 1 – \sqrt x\); ridicând la pătrat: \(1 – x = 1 – 2\sqrt x + x\), adică \(2\sqrt x(1 – \sqrt x) = 0\), deci \(x \in \{0, 1\}\) (ambele verifică). Produsul este 0.
Răspuns: a) 0
Problema 9
Enunț. Fie ecuația \(x^3 + x^2 – 2x = 0\). Suma \(S\) a soluțiilor reale este:
a) 0; b) 1; c) \(-2\); d) 2; e) \(-1\); f) 3.
Rezolvare. \(x(x – 1)(x + 2) = 0\): soluțiile \(0, 1, -2\), cu suma \(-1\).
Răspuns: e) S = −1
Problema 10
Enunț. Soluția ecuației \(4^{x – 1} = 16\) este:
a) \(-2\); b) 4; c) 5; d) 2; e) 0; f) 3.
Rezolvare. \(x – 1 = 2\), \(x = 3\).
Răspuns: f) x = 3
Problema 11
Enunț. Să se rezolve ecuația \(\log_5(x – 1) = 1\).
a) 11; b) 0; c) 4; d) 1; e) 6; f) 3.
Rezolvare. \(x – 1 = 5\), \(x = 6\) (verifică \(x \gt 1\)).
Răspuns: e) x = 6
Problema 12
Enunț. Pe \(A = \mathbb{R} \setminus \{1\}\) se definește legea \(x * y\) \(= 2xy – 2(x + y) + c\), \(c \in \mathbb{R}\). Știind că „\(*\)” definește pe \(A\) o structură de grup comutativ, determinați simetricul lui \(x = 4\).
a) \(\frac{15}{13}\); b) \(\frac{11}{6}\); c) \(\frac{12}{11}\); d) \(\frac{12}{5}\); e) \(\frac{13}{12}\); f) \(\frac{11}{7}\).
Rezolvare. \(x * y\) \(= 2(x – 1)(y – 1) + c – 2\). Ca legea să fie internă pe \(\mathbb{R} \setminus \{1\}\) trebuie \(c – 2 = 1\) (altfel ar exista \(x, y \ne 1\) cu \(x * y = 1\)), deci \(x * y\) \(= 2(x – 1)(y – 1) + 1\). Elementul neutru: \(2(e – 1) = 1\), \(e = \frac32\). Simetricul lui 4: \(2 \cdot 3(x’ – 1) = \frac12\), deci \(x’ = 1 + \frac{1}{12} = \frac{13}{12}\).
Răspuns: e) 13/12
Problema 13
Enunț. Să se rezolve sistemul \(\begin{cases} x + y = 4 \\ 2x – y = -1 \end{cases}\).
a) \(x = 2, y = 2\); b) \(x = -1, y = 5\); c) \(x = -2, y = -3\); d) \(x = 4, y = 0\); e) \(x = 1, y = 3\); f) \(x = 0, y = 4\).
Rezolvare. Adunând: \(3x = 3\), \(x = 1\), \(y = 3\).
Răspuns: e)
Problema 14
Enunț. Fie \(f = X^2 + 2X + 3\). Calculați \(S = f(x_1) + f(x_2) + f(x_3)\), unde \(x_1, x_2, x_3\) sunt soluțiile complexe ale ecuației \(x^3 – 1 = 0\).
a) \(i\); b) 0; c) \(-1\); d) 9; e) 6; f) 1.
Rezolvare. Din relațiile lui Viète: \(x_1 + x_2 + x_3 = 0\) și \(x_1x_2 + x_2x_3 + x_3x_1\) \(= 0\), deci \(\sum x_k^2 = 0\). Atunci \(S = 0 + 2 \cdot 0 + 9 = 9\).
Răspuns: d) S = 9
Problema 15
Enunț. Dacă \(f(x) = x – e^x\), calculați \(f'(0)\).
a) \(-1\); b) 3; c) 1; d) 0; e) 2; f) \(-2\).
Rezolvare. \(f'(x) = 1 – e^x\), \(f'(0) = 0\).
Răspuns: d) 0