Rezolvare admitere Politehnica București 2026 – algebră și analiză matematică (varianta E) – explicată pas cu pas
Mai jos găsești rezolvarea completă a subiectului de matematică de la admiterea la Politehnica București 2026, algebră și elemente de analiză matematică, varianta E: pentru fiecare problemă, enunțul, rezolvarea explicată pas cu pas de un profesor de matematică și varianta corectă de răspuns.
Încearcă întâi să rezolvi singur testul, apoi verifică-te aici.
Problema 1
Enunț. Să se rezolve ecuația \(3^{x+1} + 3^x = 12\).
a) \(x = 3\); b) \(x = 1\); c) \(x = 2\); d) \(x = -2\); e) \(x = -1\); f) \(x = 0\).
Rezolvare. \(3 \cdot 3^x + 3^x\) \(= 4 \cdot 3^x\) \(= 12\), deci \(3^x = 3\) și \(x = 1\).
Răspuns: b) x = 1
Problema 2
Enunț. Se consideră funcția bijectivă \(f : \mathbb{R} \to (-1, 1)\), \(f(x)\) \(= \dfrac{e^x – 1}{e^x + 1}\). Să se calculeze \(I = \displaystyle\int_0^{\ln 2} f(x)\,dx + \int_0^{1/3} f^{-1}(x)\,dx\).
a) \(\frac13\ln 3\); b) \(\ln\frac23\); c) \(\ln\frac32\); d) \(\frac12\ln 3\); e) \(\frac13\ln 2\); f) \(\frac12\ln 2\).
Rezolvare. \(f\) este strict crescătoare, \(f(0) = 0\) și \(f(\ln 2) = \frac{2 – 1}{2 + 1} = \frac13\). Pentru o funcție bijectivă crescătoare are loc \(\int_0^a f + \int_{f(0)}^{f(a)} f^{-1}\) \(= a f(a) – 0 \cdot f(0)\) (aria dreptunghiului). Deci \(I = \ln 2 \cdot \frac13\).
Răspuns: e) (1/3) ln 2
Problema 3
Enunț. Fie \(f : \mathbb{R} \to \mathbb{R}\), \(f(x) = e^x + x^3 + x\). Să se calculeze \(f'(1)\).
a) \(e\); b) \(e + 2\); c) \(e + 1\); d) 0; e) \(e + 4\); f) \(e + 3\).
Rezolvare. \(f'(x)\) \(= e^x + 3x^2 + 1\), deci \(f'(1) = e + 4\).
Răspuns: e) e + 4
Problema 4
Enunț. Fie \(P \in \mathbb{R}[X]\) un polinom de gradul 25 astfel încât \(P(n) = \frac{1}{n + 1}\) pentru orice \(n \in \{0, 1, \ldots, 25\}\). Dacă \(x_1, \ldots, x_{25}\) sunt rădăcinile lui \(P\), să se calculeze \(S = \sum_{k=1}^{25} \frac{1}{x_k}\).
a) \(\frac{26}{27}\); b) \(\frac{26}{25}\); c) \(\frac{25}{26}\); d) \(\frac{27}{26}\); e) \(\frac{24}{25}\); f) \(\frac{25}{24}\).
Rezolvare. \(Q(x)\) \(= (x + 1)P(x) – 1\) are gradul 26 și rădăcinile \(0, 1, \ldots, 25\), deci \(Q(x)\) \(= c\,x(x – 1)\cdots(x – 25)\). Din \(Q(-1) = -1\): \(c \cdot 26! = -1\). Cum \(S = -\frac{P'(0)}{P(0)}\) și \(P(0) = 1\): din \(Q'(0)\) \(= P(0) + P'(0)\) și \(Q'(0)\) \(= c \cdot (-1)^{25}25!\) \(= \frac{1}{26}\), rezultă \(P'(0)\) \(= \frac{1}{26} – 1\) \(= -\frac{25}{26}\), deci \(S = \frac{25}{26}\).
Răspuns: c) 25/26
Problema 5
Enunț. Se consideră ecuația \(x^2 – 5x + 6 = 0\), cu soluțiile \(x_1, x_2\). Să se calculeze \(S = x_1^2 + x_2^2\).
a) \(-37\); b) 25; c) 37; d) 5; e) 13; f) 11.
Rezolvare. \(S = (x_1 + x_2)^2 – 2x_1x_2\) \(= 25 – 12\) \(= 13\).
Răspuns: e) S = 13
Problema 6
Enunț. Fie \(A = \begin{pmatrix} 0 & 1 \\ -1 & 1 \end{pmatrix}\). Să se calculeze \(\det(A^2)\).
a) 1; b) 4; c) \(-1\); d) 0; e) 2; f) \(-2\).
Rezolvare. \(\det A = 0 \cdot 1 – 1 \cdot (-1) = 1\), deci \(\det(A^2) = (\det A)^2 = 1\).
Răspuns: a) 1
Problema 7
Enunț. Să se calculeze \(\displaystyle\lim_{x \to 1} \frac{x^2 – 4x + 3}{x^2 – 1}\).
a) \(+\infty\); b) 0; c) \(-1\); d) 1; e) \(\frac12\); f) \(-3\).
Rezolvare. \(\frac{(x – 1)(x – 3)}{(x – 1)(x + 1)}\) \(= \frac{x – 3}{x + 1} \to \frac{-2}{2}\) \(= -1\).
Răspuns: c) −1
Problema 8
Enunț. Fie sistemul
\[\begin{cases} -x + y + z = 0 \\ mx + 2y + (m + 4)z = 0 \\ -2x + 3y + (m – 2)z = 3 \end{cases}\]
Să se determine mulțimea valorilor lui \(m\) pentru care sistemul are soluția unică \((x_0, y_0, z_0)\) care satisface \(x_0^{26} + y_0^{26} + z_0^{26}\) \(= 2^{26} + 2\).
a) \(\{3, 9\}\); b) \(\{9, 11\}\); c) \(\{1, 4\}\); d) \(\{3, 6\}\); e) \(\{3, 4\}\); f) \(\{6, 9\}\).
Rezolvare. Din prima ecuație \(x = y + z\). A doua devine \((m + 2)(y + 2z) = 0\), iar a treia \(y + (m – 4)z = 3\). Pentru soluție unică (\(m \ne -2\), \(m \ne 6\)): \(y = -2z\), \(z(m – 6) = 3\). Cu \(k = \frac{3}{m – 6}\): \((x_0, y_0, z_0)\) \(= (-k, -2k, k)\). Condiția: \(k^{26}(1 + 2^{26} + 1)\) \(= 2^{26} + 2\), deci \(k^{26} = 1\), \(k = \pm1\), \(m – 6 = \pm3\): \(m \in \{3, 9\}\).
Răspuns: a) {3, 9}
Problema 9
Enunț. Să se determine mulțimea soluțiilor inecuației \(\sqrt{-x^2 + 8x – 15} \lt x – 3\).
a) \((5, \infty)\); b) \(\varnothing\); c) \(\mathbb{R}\); d) \([3, 4]\); e) \((4, 5]\); f) \((-\infty, 3]\).
Rezolvare. Domeniu: \(-x^2 + 8x – 15 \ge 0 \Leftrightarrow x \in [3, 5]\); trebuie și \(x – 3 \gt 0\). Ridicând la pătrat: \(-x^2 + 8x – 15 \lt x^2 – 6x + 9\), adică \(x^2 – 7x + 12 \gt 0\), deci \(x \lt 3\) sau \(x \gt 4\). Rezultă \(x \in (4, 5]\).
Răspuns: e) (4, 5]
Problema 10
Enunț. Pe \(M = (4, \infty)\) se consideră legea \(x * y\) \(= xy – 4(x + y) + 20\). Dacă \(e\) este elementul neutru, să se calculeze \(S = 2e + 1\).
a) 12; b) 11; c) 10; d) 13; e) 15; f) 19.
Rezolvare. \(x * y\) \(= (x – 4)(y – 4) + 4\). \(x * e\) \(= x \Leftrightarrow (x – 4)(e – 4)\) \(= x – 4\), deci \(e – 4 = 1\), \(e = 5\) și \(S = 11\).
Răspuns: b) S = 11