mateinfo.roANDREI OCTAVIAN DOBRE20 ani20ANI Contact

Rezolvare definitivat matematică 2022 – explicată pas cu pas

Mai jos găsești rezolvarea completă a subiectului de la examenul de definitivare în învățământ, matematică, 2022 (proba din 20 iulie 2022, varianta 3): pentru fiecare cerință, enunțul și rezolvarea explicată pas cu pas, iar pentru subiectul de didactică, un model de răspuns construit după barem.

Rezolvările urmează baremul oficial, dar sunt explicate mai pe larg. La subiectul al II-lea nu există un răspuns unic; modelul de mai jos arată cum se respectă cerințele baremului.

Subiectul I

1.a)

Enunț. Fie \(x_1, x_2\) soluțiile ecuației \((m – 1)x^2 – 2mx + m – 2 = 0\), \(m \in \mathbb{R}\), \(m \ne 1\). Arătați că \(x_1 + x_2 + 2x_1x_2 = 4\).

Rezolvare. Viète: \(x_1 + x_2 = \frac{2m}{m – 1}\), \(x_1x_2 = \frac{m – 2}{m – 1}\). Atunci

\[x_1 + x_2 + 2x_1x_2 = \frac{2m + 2m – 4}{m – 1} = \frac{4(m – 1)}{m – 1} = 4.\]

1.b)

Enunț. Demonstrați că nu există \(m\) pentru care \(x_1, x_2 \in (-2, 1)\).

Rezolvare. Presupunem că \(x_1, x_2 \in (-2, 1)\). Atunci \(2x_1 + 1, 2x_2 + 1 \in (-3, 3)\), deci \((2x_1 + 1)(2x_2 + 1) \lt 9\), adică \(4x_1x_2 + 2(x_1 + x_2) + 1 \lt 9\), de unde \(x_1 + x_2 + 2x_1x_2 \lt 4\). Contradicție cu a), deci nu există un astfel de \(m\).

2.a)

Enunț. Dreptunghiul \(ABCD\) are \(AB = 5\sqrt3\) cm, \(BC = 5\) cm, \(O = AC \cap BD\). Perpendiculara în \(O\) pe \(BD\) intersectează \(AB\) și \(AD\) în \(E\), respectiv \(F\). Arătați că aria patrulaterului \(AFBC\) este \(25\sqrt3\) cm².

Rezolvare. \(\operatorname{tg}\angle ADB = \frac{AB}{AD} = \sqrt3\), deci \(\angle ADB = 60^\circ\). \(FO\) este mediatoarea lui \([BD]\), deci \(FD = FB\) și triunghiul \(DFB\) este isoscel cu un unghi de \(60^\circ\), adică echilateral.

\(BA \perp DF\), deci \(BA\) este și mediană: \(A\) este mijlocul lui \([DF]\) și \(AF = AD = 5\) cm. Cum \(AF \parallel BC\) și \(AF = BC\), \(AFBC\) este paralelogram, cu aria \(AF \cdot AB = 5 \cdot 5\sqrt3 = 25\sqrt3\) cm².

2.b)

Enunț. Determinați măsura unghiului format de dreptele \(AC\) și \(DE\).

Rezolvare. \(AFBC\) paralelogram, deci \(AC \parallel FB\). În triunghiul \(DFB\), \(BA \perp DF\) și \(FO \perp BD\) sunt înălțimi, deci \(E = BA \cap FO\) este ortocentrul. Atunci \(DE \perp FB\), deci \(DE \perp AC\): unghiul are \(90^\circ\).

3.a)

Enunț. Fie \(x_1, x_2, x_3\) rădăcinile lui \(f = X^3 + X^2 + aX + 1\), \(a \in \mathbb{R}\). Arătați că, pentru \(a \ne 0\),

\[\frac{1}{x_1^3 + x_1^2 + 1} + \frac{1}{x_2^3 + x_2^2 + 1} + \frac{1}{x_3^3 + x_3^2 + 1} = 1.\]

Rezolvare. Din \(f(x_i) = 0\): \(x_i^3 + x_i^2 + 1 = -ax_i\) (iar \(x_i \ne 0\), pentru că \(f(0) = 1\)). Cu Viète, \(x_1x_2 + x_1x_3 + x_2x_3 = a\), \(x_1x_2x_3 = -1\):

\[\sum \frac{1}{-ax_i} = -\frac1a \cdot \frac{x_1x_2 + x_1x_3 + x_2x_3}{x_1x_2x_3} = -\frac1a \cdot \frac{a}{-1} = 1.\]

3.b)

Enunț. Determinați numerele întregi \(a\) pentru care \(f\) are o rădăcină întreagă.

Rezolvare. Dacă \(a \in \mathbb{Z}\), o rădăcină întreagă divide termenul liber 1, deci este \(-1\) sau \(1\). \(f(-1) = 1 – a = 0 \Rightarrow a = 1\); \(f(1) = 3 + a = 0 \Rightarrow a = -3\). Deci \(a \in \{-3, 1\}\).

4.a)

Enunț. Fie \(f : (-3, +\infty) \to \mathbb{R}\), \(f(x) = \ln\frac{x + 5}{x + 3}\). Arătați că

\[\lim_{n \to \infty}\left(2\ln n – f(1) – \dots – f(n)\right) = \ln 20.\]

Rezolvare. Suma se telescopează:

\[f(1) + \dots + f(n) = \ln\left(\frac64 \cdot \frac75 \cdot \frac86 \cdots \frac{n + 5}{n + 3}\right) = \ln\frac{(n + 4)(n + 5)}{20}.\]

Deci expresia este \(\ln\frac{20n^2}{(n + 4)(n + 5)} \to \ln 20\).

4.b)

Enunț. Determinați numerele întregi \(p, q, r\) pentru care aria suprafeței delimitate de graficul lui \(f\), axa \(Ox\) și dreptele \(x = 0\), \(x = 1\) este \(p\ln2 + q\ln3 + r\ln5\).

Rezolvare. Pe \([0, 1]\), \(f(x) \gt 0\). O primitivă a lui \(\ln(x + k)\) este \((x + k)\ln(x + k) – x\), deci:

\[\mathcal{A} = \int_0^1 \left(\ln(x + 5) – \ln(x + 3)\right)dx = (6\ln6 – 5\ln5) – (4\ln4 – 3\ln3)\]

adică \(\mathcal{A} = -2\ln2 + 9\ln3 – 5\ln5\). Din \(2^p3^q5^r = 2^{-2}3^95^{-5}\) și unicitatea descompunerii în factori primi: \(p = -2\), \(q = 9\), \(r = -5\).

Subiectul al II-lea (didactica matematicii)

Cerința. Pentru o evaluare la finalul unității „Ecuații și sisteme de ecuații liniare” (clasa a VII-a), folosind secvența din programă, elaborați trei itemi: cu răspuns scurt, de tip alegere multiplă și de tip întrebare structurată, cu competența specifică, activitatea de învățare, formatul corect, răspunsul așteptat (barem) și corectitudinea științifică.

Punctaj (barem): 10 puncte pe item: 1p competența, 1p activitatea, 2p formatul, 3p baremul, 3p corectitudinea științifică. Model de răspuns:

Item cu răspuns scurt

  • Competența: 4.2. Redactarea rezolvării ecuațiilor și sistemelor de ecuații liniare.
  • Activitatea: rezolvarea unor ecuații de forma \(ax + b = 0\), \(a, b \in \mathbb{R}\).
  • Itemul: Scrieți soluția reală a ecuației \(3x – 12 = 0\).
  • Răspuns așteptat (barem): \(x = 4\) (3p).

Item de tip alegere multiplă

  • Competența: 2.2. Utilizarea regulilor de calcul cu numere reale pentru verificarea soluțiilor unor ecuații sau sisteme de ecuații liniare.
  • Activitatea: verificarea, prin calcul, a soluției unui sistem de ecuații liniare.
  • Itemul: Încercuiți litera corespunzătoare răspunsului corect. Soluția sistemului \(x + y = 7\), \(x – y = 1\) este perechea: A. \((3, 4)\); B. \((4, 3)\); C. \((5, 2)\); D. \((6, 1)\).
  • Răspuns așteptat (barem): B. Distractorii verifică doar una dintre ecuații (A, C, D verifică prima ecuație, dar nu și pe a doua).

Item de tip întrebare structurată

  • Competențe: 1.2. Identificarea unei situații date rezolvabile prin ecuații sau sisteme de ecuații liniare; 6.2. Transpunerea matematică a unor situații date, utilizând ecuații și/sau sisteme de ecuații liniare.
  • Activitatea: identificarea și notarea datelor cunoscute și necunoscute; rezolvarea unor probleme cu conținut practic folosind sisteme de ecuații liniare.
  • Itemul: Într-o curte sunt găini și iepuri, în total 20 de capete și 56 de picioare.
    a) Notați cu \(g\) numărul găinilor și cu \(i\) numărul iepurilor și scrieți sistemul care modelează problema.
    b) Rezolvați sistemul.
    c) Verificați soluția găsită.
  • Răspuns așteptat (barem): a) \(g + i = 20\), \(2g + 4i = 56\) (1p); b) \(i = 8\), \(g = 12\) (1p); c) \(12 + 8 = 20\), \(24 + 32 = 56\) (1p).