Rezolvare Evaluare Națională clasa a VI-a 2025 – matematică, biologie și fizică
Mai jos găsești rezolvarea completă a testului de la Evaluarea Națională 2025, clasa a VI-a – Matematică și Științe ale naturii: toate cele 15 cerințe, de matematică, biologie și fizică, explicate pas cu pas de un profesor evaluator la Evaluarea Națională.
Încearcă întâi să rezolvi singur testul, apoi verifică-te aici. La fiecare cerință scrie și disciplina: M = matematică, B = biologie, F = fizică.
Răspunsurile corecte pe scurt
| Cerința | 1 | 2 | 3 | 5 | 8 |
|---|---|---|---|---|---|
| Răspuns | B | A | C | B | A |
Cerințe cu răspuns construit: 4. 2000 m · 6. \(60^\circ\) · 7. \(AF = 100\) m · 9. 1–c, 2–b, 3–d · 11. 120 de fotografii · 14. 1,8 t · 10, 12, 13, 15 – vezi mai jos.
Cerințele 1–5 (lacurile din Delta Dunării)
1. B) 230 cm (M) Din tabel, pe coloana „Lacul Puiu”, rândul „adâncimea maximă (cm)”: 230 cm.
2. A) 352 ha (M) Lacul Puiu are 860 ha, iar lacul Uzlina 508 ha: \(860 – 508 = 352\) ha.
3. C) hectarul (M) Aria este scrisă în ha, adică hectare (\(1\ \text{ha} = 10\,000\ \text{m}^2\)). Hectometrul și centimetrul sunt unități de lungime.
4. 2000 m (F) \(24\ \text{min} = \dfrac{24}{60}\ \text{h} = 0{,}4\ \text{h}\). Distanța este
\[d = v \cdot t = 5\ \dfrac{\text{km}}{\text{h}} \cdot 0{,}4\ \text{h} = 2\ \text{km} = 2000\ \text{m}.\]
5. B) morunul (B) Morunul este un sturion: un pește foarte mare care trăiește în Marea Neagră și urcă pe Dunăre ca să se reproducă. Sturionii sunt specii protejate, iar pescuitul lor este interzis prin lege. Carasul, scrumbia și somnul se pot pescui în perioadele permise.
Cerințele 6–10 (locurile de observare a păsărilor)
6. (M) Punctele \(A, B, C\) sunt coliniare, iar \(BD \parallel CE\). Unghiurile \(ABD\) și \(BCE\) sunt corespondente (dreptele paralele \(BD\) și \(CE\), tăiate de secanta \(AC\)), deci \(m(\sphericalangle BCE) = m(\sphericalangle ABD) = 30^\circ\). În triunghiul \(BCE\), dreptunghic în \(E\):
\[m(\sphericalangle EBC) = 90^\circ – m(\sphericalangle BCE) = 90^\circ – 30^\circ = 60^\circ.\]
7. \(AF = 100\) m (M)
- În triunghiul \(BCE\), dreptunghic în \(E\), cu \(m(\sphericalangle C) = 30^\circ\), cateta opusă unghiului de \(30^\circ\) este jumătate din ipotenuză: \(BE = \dfrac{BC}{2}\), deci \(BC = 2 \cdot 50 = 100\) m.
- \(AB = 2 \cdot BC = 200\) m.
- Triunghiul \(ABD\) este isoscel (\(AB = AD\)), iar \(F\) este mijlocul bazei \(BD\). Mediana \(AF\) este și înălțime: \(AF \perp BD\).
- În triunghiul \(ABF\), dreptunghic în \(F\), \(m(\sphericalangle ABF) = 30^\circ\), deci \(AF = \dfrac{AB}{2} = 100\) m.
8. A) 1,5°C (M) Din diagramă: în 2024 temperatura medie a fost \(14^\circ\text{C}\), iar în 1994 a fost \(12{,}5^\circ\text{C}\): \(14 – 12{,}5 = 1{,}5^\circ\text{C}\).
9. 1–c, 2–b, 3–d (B)
- Peștii (crapul) au inima bicamerală: un atriu și un ventricul.
- Amfibienii (broasca de lac) au inima tricamerală: două atrii și un ventricul.
- Păsările (pelicanul) au inima tetracamerală: două atrii și două ventricule.
- Albina este insectă: are o inimă în formă de tub, deci nu se potrivește cu niciun tip din coloana A.
10. (B) a) O pasăre din Delta Dunării: pelicanul (sau egreta, stârcul, cormoranul, lebăda). b) Argument: delta are hrană din belșug (pești, insecte, plante acvatice) și multe locuri ferite – stufărișuri, ostroave, sălcii – unde păsările își pot face cuibul în liniște, departe de prădători și de oameni.
Cerințele 11–15 (pensiunea ecologică)
11. 120 de fotografii (M) Notăm cu \(d\) lungimea traseului.
- Etapa 1: \(50\%\) din \(d\), adică \(\dfrac{d}{2}\). Rămâne \(\dfrac{d}{2}\).
- Etapa 2: o treime din rest: \(\dfrac13 \cdot \dfrac{d}{2} = \dfrac{d}{6}\).
- Etapa 3: \(\dfrac{d}{2} – \dfrac{d}{6} = \dfrac{d}{3} = 8\) km, deci \(d = 24\) km.
Câte 5 fotografii pe kilometru: \(24 \cdot 5 = 120\) de fotografii.
12. (F) Bateria, întrerupătorul și becul se leagă în serie, într-un singur circuit închis: când întrerupătorul este închis, curentul trece și becul se aprinde.
13. (B) a) O cale de poluare: aruncarea sticlelor, pungilor și ambalajelor de plastic direct în apă sau pe malul râurilor, de unde sunt luate de ape și ajung în Dunăre. b) O consecință: peștii și păsările înghit bucăți de plastic sau se încurcă în ele și pot muri; în timp, plasticul se fărâmițează în particule mici care otrăvesc apa și intră în hrana viețuitoarelor.
14. 1,8 t (F) Masa se află din densitate: \(\rho = \dfrac{m}{V}\), deci
\[m = \rho \cdot V = 120\ \tfrac{\text{kg}}{\text{m}^3} \cdot 15\ \text{m}^3 = 1800\ \text{kg} = 1{,}8\ \text{t}.\]
15. (B) Două reguli: să nu arunci deșeuri în apă sau pe mal, ci să le iei cu tine; să nu deranjezi păsările și să nu te apropii de cuiburi (nu faci zgomot, nu rupi plante, nu aprinzi focul decât în locurile amenajate). Pentru siguranță: porți vesta de salvare în barcă și mergi doar pe traseele marcate, cu ghid.
Capcanele acestui test
- Cerința 4: 24 de minute înseamnă 0,4 ore, nu 0,24 ore.
- Cerința 6: unghiurile \(ABD\) și \(BCE\) sunt corespondente – de aici vine unghiul de \(30^\circ\) din triunghiul \(BCE\).
- Cerința 11: a doua etapă este o treime din distanța rămasă, nu din tot traseul.
- Cerința 14: rezultatul se cere în tone: \(1800\ \text{kg} = 1{,}8\ \text{t}\).