Rezolvare Evaluare Națională clasa a VI-a 2026 – matematică, biologie și fizică
Mai jos găsești rezolvarea completă a testului de la Evaluarea Națională 2026, clasa a VI-a – Matematică și Științe ale naturii: toate cele 20 de cerințe, de matematică, biologie și fizică, explicate pas cu pas de un profesor evaluator la Evaluarea Națională.
Încearcă întâi să rezolvi singur testul, apoi verifică-te aici. La fiecare cerință scrie și disciplina: M = matematică, B = biologie, F = fizică.
Răspunsurile corecte pe scurt
| Cerința | 1 | 2 | 3 | 5 | 6 | 8 | 14 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 |
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Răspuns | D | A | A | C | B | A | D | C | C | D | A | D |
Cerințe cu răspuns construit: 4. 400 m · 7. \(PD = 100\) m · 9. 1–d, 2–c, 3–b · 11. 3600 de puieți · 10, 12, 13, 15 – vezi mai jos.
Cerințele 1–5 (rezervațiile din Parcul Național Munții Rodnei)
1. D) 334 m (M) Altitudinea maximă la Ineu-Lala este 2279 m, iar la Piatra Rea 1945 m: \(2279 – 1945 = 334\) m.
2. A) 1% (M) Aria totală este \(3300 + 2590 + 60 + 50 = 6000\) ha. Izvoarele Mihăiesei are 60 ha, iar \(\dfrac{60}{6000} = \dfrac{1}{100} = 1\%\).
3. A) hectarul (M) În tabel aria este scrisă în ha, adică hectare (\(1\ \text{ha} = 10\,000\ \text{m}^2\)). Hectometrul este unitate de lungime, nu de arie.
4. 400 m (F) Transformăm timpul în ore: \(8\ \text{min} = \dfrac{8}{60}\ \text{h} = \dfrac{2}{15}\ \text{h}\). Distanța parcursă este
\[d = v \cdot t = 3\ \dfrac{\text{km}}{\text{h}} \cdot \dfrac{2}{15}\ \text{h} = 0{,}4\ \text{km} = 400\ \text{m}.\]
Altfel: \(3\ \text{km/h} = \dfrac{3000\ \text{m}}{60\ \text{min}} = 50\ \text{m/min}\), deci în 8 minute: \(50 \cdot 8 = 400\) m.
5. C) mătasea-broaștei (B) Mătasea-broaștei este o algă verde, formată din filamente subțiri, care trăiește în ape dulci. Lintița, nufărul și papura sunt plante cu flori, nu alge.
Cerințele 6–10 (drumeția spre Cascada Cailor)
6. B) 610 m (M) Scara 1:10 000 înseamnă că 1 cm pe schiță reprezintă 10 000 cm pe teren. Atunci \(6{,}1 \cdot 10\,000 = 61\,000\) cm \(= 610\) m.
7. \(PD = 100\) m (M)
- \(AM = MN = AN = 400\) m, deci triunghiul \(AMN\) este echilateral și toate unghiurile lui au \(60^\circ\).
- \(MC \parallel BN\) și \(BN \perp AN\), deci \(MC \perp AN\). În triunghiul echilateral, înălțimea \(MC\) este și mediană, așa că \(C\) este mijlocul lui \(AN\): \(CN = 200\) m. Atunci \(NP = CN = 200\) m și \(BP = NP = 200\) m.
- Punctele \(M, N, P, D\) sunt coliniare, deci \(m(\sphericalangle BND) = 180^\circ – m(\sphericalangle ANM) – m(\sphericalangle ANB) = 180^\circ – 60^\circ – 90^\circ = 30^\circ\).
- Triunghiul \(NPB\) este isoscel (\(NP = PB\)), deci \(m(\sphericalangle PBN) = m(\sphericalangle PNB) = 30^\circ\), iar unghiul exterior \(BPD\) are \(30^\circ + 30^\circ = 60^\circ\).
- În triunghiul \(BPD\), dreptunghic în \(D\), \(m(\sphericalangle PBD) = 90^\circ – 60^\circ = 30^\circ\). Cateta opusă unghiului de \(30^\circ\) este jumătate din ipotenuză: \(PD = \dfrac{BP}{2} = 100\) m.
8. A) 2°C (M) Din diagramă: în 2024 temperatura medie a fost \(9{,}5^\circ\text{C}\), iar în 1994 a fost \(7{,}5^\circ\text{C}\). Diferența este \(9{,}5 – 7{,}5 = 2^\circ\text{C}\).
9. 1–d, 2–c, 3–b (B)
- Broasca de lac adultă respiră prin plămâni, dar și prin piele (pielea subțire și umedă): respirație pulmo-cutanată.
- Bufnița, ca toate păsările, are respirație pulmonară.
- Păstrăvul este pește: respiră oxigenul dizolvat în apă, prin branhii – respirație branhială.
- Respirația anaerobă (fără oxigen) nu se potrivește cu niciunul dintre aceste animale.
10. (B) a) O gimnospermă răspândită în zona de munte: molidul (alte exemple corecte: bradul, pinul, zâmbrul, jneapănul). b) Argument: semințele lui sunt „golașe” – nu sunt închise într-un fruct, ci stau descoperite pe solzii conurilor. (Se acceptă și: are frunze aciculare, florile sunt grupate în conuri.)
Cerințele 11–15 (activitățile echipelor)
11. 3600 de puieți (M) Notăm cu \(S\) suprafața destinată plantării.
- Prima echipă: \(50\%\) din \(S\), adică \(\dfrac{S}{2}\). Rămâne \(\dfrac{S}{2}\).
- A doua echipă: \(\dfrac34\) din rest, adică \(\dfrac34 \cdot \dfrac{S}{2} = \dfrac{3S}{8}\).
- A treia echipă: \(\dfrac{S}{2} – \dfrac{3S}{8} = \dfrac{S}{8} = 50\ \text{m}^2\), deci \(S = 400\ \text{m}^2\).
Pe fiecare metru pătrat s-au plantat 9 puieți: \(400 \cdot 9 = 3600\) de puieți.
12. (F) Cele trei becuri se leagă în paralel la bornele bateriei, iar fiecare întrerupător se leagă în serie cu becul lui, pe aceeași ramură. Așa, închiderea sau deschiderea unui întrerupător aprinde sau stinge doar becul de pe ramura lui; celelalte două ramuri rămân legate la sursă.
13. (B) Recomandare: turiștii să nu arunce deșeurile în natură, ci să le ia cu ei și să le pună în coșuri sau în containere de colectare selectivă. Consecință a nerespectării: deșeurile de plastic și metal se descompun foarte greu (zeci sau sute de ani) și poluează solul și apa; animalele le pot înghiți sau se pot răni și pot muri.
14. D) (F) Sticla rece răcește aerul din jurul ei. Vaporii de apă din aer, ajunși pe suprafața rece, trec din starea gazoasă în starea lichidă – condensează – și formează picăturile. Apa nu trece prin sticlă, iar sticla nu se topește.
15. (B) Două motive posibile: vreau să ajut la păstrarea curată a naturii, ca plantele și animalele să aibă un mediu de viață sănătos; voluntariatul mă învață să lucrez în echipă și să fiu responsabil (se acceptă orice două motive argumentate, legate de protecția mediului).
Cerințele 16–20 (activitatea de pe parcela de studiu)
16. C) 560 de lei (M) Transportul a costat \(30\%\) din 800 lei: \(\dfrac{30}{100} \cdot 800 = 240\) lei. Au rămas \(800 – 240 = 560\) de lei.
17. C) 90 m (M) \(P = 2 \cdot (L + \ell) = 2 \cdot (30 + 15) = 90\) m.
18. D) fotosinteză (B) Fotosinteza este procesul prin care plantele verzi produc substanțe organice (de exemplu amidon) din apă și dioxid de carbon, folosind energia luminii, în cloroplaste.
19. A) (F) Ca să compare pietrele, elevul trebuie să vadă legătura dintre masă și volum, adică densitatea \(\rho = \dfrac{m}{V}\). Graficul A reprezintă fiecare piatră ca punct cu coordonatele (volum, masă): dacă punctele stau pe aceeași dreaptă care trece prin origine, pietrele au aceeași densitate. Într-adevăr:
\[\rho_1 = \frac{68}{25} = 2{,}72\ \tfrac{\text{g}}{\text{cm}^3},\quad \rho_2 = \frac{53}{20} = 2{,}65\ \tfrac{\text{g}}{\text{cm}^3},\quad \rho_3 = \frac{79}{29} \approx 2{,}72\ \tfrac{\text{g}}{\text{cm}^3}.\]
Celelalte variante nu sunt potrivite: B leagă printr-o linie pietre diferite (nu este o mărime care variază), C amestecă masele cu volumele în același rând, iar D înlocuiește volumele măsurate cu aprecieri („mic”, „mare”).
20. D) 48 (M) Un număr divizibil și cu 2, și cu 3 este divizibil cu 6. Între 43 și 50, singurul multiplu al lui 6 este 48 (42 este prea mic, 54 prea mare).
Capcanele acestui test
- Cerința 3: hectometrul (hm) este unitate de lungime; în tabel apare hectarul (ha), unitate de arie.
- Cerința 4: viteza e în km/h, iar timpul în minute – întâi aduci la aceleași unități, apoi răspunsul se cere în metri.
- Cerința 6: la scară, rezultatul iese în centimetri; 61 000 cm înseamnă 610 m, nu 61 000 m.
- Cerința 11: a doua echipă plantează trei sferturi din suprafața rămasă, nu din toată suprafața.
- Cerința 12: dacă becurile sunt legate în serie, un singur întrerupător deschis le stinge pe toate.