mateinfo.roANDREI OCTAVIAN DOBRE20 ani20ANI Contact

Rezolvare model Evaluare Națională 2027 matematică – explicată pas cu pas

Mai jos găsești rezolvarea completă a modelului oficial de Evaluare Națională 2027 la matematică, publicat de Ministerul Educației pe 1 noiembrie 2026. Rezolvările sunt explicate de un profesor evaluator la Evaluarea Națională și urmează baremul oficial.

Încearcă întâi să rezolvi singur subiectul, în 2 ore, apoi verifică-te aici.

Cum arată subiectul în 2027

  • Subiectul I (30 de puncte): 6 itemi cu variante de răspuns, câte 5 puncte. Se punctează doar răspunsul.
  • Subiectul al II-lea (30 de puncte): 6 itemi de geometrie cu variante de răspuns, câte 5 puncte.
  • Subiectul al III-lea (30 de puncte): 6 probleme cu rezolvare completă, fiecare cu a) de 2 puncte și b) de 3 puncte.
  • Se acordă 10 puncte din oficiu. Timpul de lucru este de 2 ore.

Răspunsurile corecte pe scurt

Item 1 2 3 4 5 6
Subiectul I B C B C C A
Subiectul al II-lea D C B C B A

Subiectul I – rezolvări

1. B. Înmulțirea se face înaintea adunării: \(16 + 6 \cdot 2 = 16 + 12 = 28\).

2. C. Un kilogram costă \(18 : 6 = 3\) lei, deci 2 kg costă \(2 \cdot 3 = 6\) lei.

3. B. Din \(2 – x = 8\) obținem \(x = 2 – 8 = -6\).

4. C. Scriem numerele cu mai multe zecimale: \(3{,}51\), \(3{,}5(1) = 3{,}51111\ldots\), \(3{,}(51) = 3{,}515151\ldots\), \(3{,}511\). Comparăm a treia zecimală: cea mai mare este la \(3{,}(51)\). Atenție: perioada se repetă, nu se scrie o singură dată.

5. C. Media geometrică este \(\sqrt{a \cdot b} = \sqrt{10\sqrt5 \cdot \dfrac{10}{\sqrt5}} = \sqrt{100} = 10\), deci rezultatul corect l-a obținut Andrei.

6. A. Din diagramă, în februarie s-au vândut 2000 de cărți, iar în martie 500. Cum \(2000 : 4 = 500\), enunțul este adevărat.

Subiectul al II-lea – rezolvări

1. D. Punctele sunt la distanțe egale: dacă \(MN = 1\) unitate, atunci \(MP = 2\) unități. Simetricul lui \(M\) față de \(P\) se află tot la 2 unități de \(P\), de partea cealaltă, adică în punctul \(R\). Greșeala frecventă este alegerea punctului \(Q\).

2. C. Cum \(AB \parallel CD\) și \(B\), \(C\) sunt de o parte și de alta a dreptei \(DA\), unghiurile \(BAD\) și \(ADC\) sunt alterne interne, deci \(m(\sphericalangle BAD) = 35^\circ\). Atunci \(m(\sphericalangle CAB) = m(\sphericalangle CAD) + m(\sphericalangle DAB) = 90^\circ + 35^\circ = 125^\circ\).

3. B. \(AB + AC = 32 – 12 = 20\) cm și \(AB = AC\), deci \(AB = 10\) cm.

4. C. \(\mathcal{A} = AB \cdot AD \cdot \sin(\sphericalangle BAD) = 20 \cdot 10 \cdot \dfrac{\sqrt2}{2} = 100\sqrt2\ \text{cm}^2\).

5. B. Cele trei arce sunt egale, deci fiecare are \(360^\circ : 3 = 120^\circ\). Unghiul \(ABC\) este înscris în cerc și cuprinde arcul \(AC\), deci \(m(\sphericalangle ABC) = 120^\circ : 2 = 60^\circ\).

6. A. Muchia \(DD’\) este perpendiculară pe planul bazei \((ABC)\), iar \(AC\) este în acest plan. Deci \(DD’ \perp AC\), iar unghiul dreptelor este de \(90^\circ\).

Subiectul al III-lea – rezolvări complete

Problema 1 (pixurile)

a) Împărțind 26 la 5 obținem câtul 5 și restul 1 (\(26 = 5 \cdot 5 + 1\)). Ar rămâne 1 pix, nu 4, deci nu este posibil să fie exact 26 de pixuri.

b) Fie \(x\) numărul de pixuri. Avem \(x = 5a + 4\) și \(x = 6b + 5\), deci \(x + 1 = 5(a+1)\) și \(x + 1 = 6(b+1)\). Așadar \(x + 1\) este multiplu comun al lui 5 și 6, adică multiplu de \([5, 6] = 30\). Cum \(80 \lt x \lt 100\), avem \(81 \lt x + 1 \lt 101\), deci \(x + 1 = 90\) și \(x = 89\) de pixuri.

Problema 2 (expresia E(x))

a) Aducem la același numitor, folosind \(x^3 – x = x(x-1)(x+1)\):

\[\frac{x}{x^3 – x} – \frac{1}{x-1} = \frac{1}{(x-1)(x+1)} – \frac{1}{x-1} = \frac{1 – (x+1)}{(x-1)(x+1)}\]

\[= \frac{-x}{(x-1)(x+1)} = \frac{x}{(1-x)(x+1)}.\]

b) Folosind a): \[E(x) = \frac{x}{(1-x)(x+1)} \cdot \frac{(x+1)^2}{x} = \frac{x+1}{1-x}.\] Atunci

\[A = E(2)\cdot E(3)\cdot E(4)\cdot E(5) = \frac{3}{-1}\cdot\frac{4}{-2}\cdot\frac{5}{-3}\cdot\frac{6}{-4}\]

\[= \frac{3\cdot4\cdot5\cdot6}{1\cdot2\cdot3\cdot4} = \frac{360}{24} = 15,\]

care este număr natural (cele patru semne „minus” se anulează).

Problema 3 (funcția f(x) = x − 2)

a) \(f(0) = -2\) și \(f(2) = 0\), deci \(f(0) + f(2) = -2\).

b) Graficul intersectează \(Ox\) când \(f(x) = 0\), deci \(A(2, 0)\), și \(Oy\) în \(B(0, -2)\). Punctele \(A\), \(B\), \(C\) fiind coliniare, \(C\) se află pe grafic: \(f(2a) = a – 3\), adică \(2a – 2 = a – 3\), deci \(a = -1\) și \(C(-2, -4)\).

\(\mathcal{A}_{AOB} = \dfrac{OA \cdot OB}{2} = \dfrac{2 \cdot 2}{2} = 2\), iar \(\mathcal{A}_{AOC} = \dfrac{OA \cdot d(C, Ox)}{2} = \dfrac{2 \cdot 4}{2} = 4 = 2 \cdot \mathcal{A}_{AOB}\).

Problema 4 (dreptunghiul ABCD)

a) În triunghiul \(ADC\), \(AM\) și \(CP\) sunt mediane (\(M\) și \(P\) sunt mijloace), deci \(G\) este centrul de greutate. Mediana din \(D\) trece prin \(O\), mijlocul lui \(AC\), adică prin centrul dreptunghiului, care se află pe \(BD\). Deci \(D\), \(G\), \(O\) sunt coliniare și \(G \in BD\).

b) Ducem \(GQ \perp BC\), \(Q \in BC\). Cum \(DG = \dfrac{2}{3} DO = \dfrac{1}{3} BD\), avem \(BG = \dfrac{2}{3} BD\). Din \(\triangle BGQ \sim \triangle BDC\): \(GQ = \dfrac{2}{3} \cdot 9 = 6\) cm și \(BQ = \dfrac{2}{3} \cdot 6 = 4\) cm. \(N\) este mijlocul lui \(BC\), deci \(BN = 3\) cm și \(NQ = 1\) cm. În triunghiul dreptunghic \(NGQ\): \(GN = \sqrt{6^2 + 1^2} = \sqrt{37}\) cm.

Problema 5 (trapezul ABCD)

a) Triunghiul \(DAM\) este dreptunghic în \(D\), deci \(\cos(\sphericalangle DAM) = \dfrac{AD}{AM} = \dfrac{6}{12} = \dfrac12\), de unde \(m(\sphericalangle DAB) = 60^\circ\).

b) Înălțimea trapezului: \(DN \perp AB\), \(DN = AD \cdot \sin 60^\circ = 6 \cdot \dfrac{\sqrt3}{2} = 3\sqrt3\) cm. Din \(\dfrac{(AB + 4) \cdot 3\sqrt3}{2} = \dfrac{57\sqrt3}{2}\) obținem \(AB + 4 = 19\), deci \(AB = 15\) cm și \(BM = AB – AM = 15 – 12 = 3\) cm.

Problema 6 (piramida cu baza romb)

a) În rombul \(ABCD\), \(AD = DC\) și \(m(\sphericalangle ADC) = 60^\circ\), deci triunghiul \(ADC\) este echilateral cu latura 12 cm. \(DO\) este înălțime în acest triunghi: \(DO = \dfrac{12\sqrt3}{2} = 6\sqrt3\) cm.

b) În triunghiul \(VOD\), dreptunghic în \(O\): \(VD = \sqrt{6^2 + (6\sqrt3)^2} = \sqrt{144} = 12\) cm, deci \(VN = 8\) cm și \(\dfrac{VN}{VD} = \dfrac{2}{3}\). Cum \(\dfrac{VM}{VA} = \dfrac{VN}{VD} = \dfrac{VP}{VO} = \dfrac{2}{3}\), avem \(MN \parallel AD\) și \(MP \parallel AO\), deci \((MNP) \parallel (ABC)\). Cum \(VO \perp (ABC)\), distanța dintre plane este \(PO = \dfrac{1}{3} \cdot VO = 2\) cm.

Capcanele acestui model

  • I.4: la numerele periodice se compară zecimalele scrise de mai multe ori, nu doar cifrele din paranteză.
  • II.1: simetricul față de un punct se află la aceeași distanță, de partea cealaltă: aici \(R\), nu \(Q\).
  • II.2: unghiul cerut este obtuz (\(125^\circ\)). Cine se oprește la \(55^\circ\) a calculat alt unghi.
  • III.1 b): ideea-cheie este că \(x + 1\) se împarte exact și la 5, și la 6.
  • III.6 b): toate cele trei rapoarte sunt \(\frac23\), de aceea planele sunt paralele. Distanța este \(PO\), nu \(VP\).