Rezolvare Olimpiada de Matematică etapa județeană 2014 clasa a VII-a – explicată pas cu pas
Mai jos găsești rezolvarea completă a subiectelor de la Olimpiada de Matematică, etapa județeană 2014, clasa a VII-a. Rezolvările sunt explicate pas cu pas de un profesor de matematică și urmează baremul oficial.
Încearcă întâi să rezolvi singur problemele (timp de lucru: 4 ore), apoi verifică-te aici.
Problema 1 (inegalitate și ecuație)
a) Desfăcând parantezele și trecând totul într-un membru, inegalitatea devine
\[(ab – 6)^2 + (a – 2)^2 + (b – 3)^2 \ge 0,\]
evident adevărată.
b) Analog, ecuația devine \((np – 6)^2 + (n – 2)^2 + (p – 3)^2\) \(= 5\). Suma a trei pătrate perfecte egală cu 5 se obține doar ca \(4 + 1 + 0\), deci pătratele sunt 0, 1, 4 în ordine oarecare.
- \(n = 2\): \((2p – 6)^2 + (p – 3)^2\) \(= 5(p – 3)^2\) \(= 5\), \(p \in \{2, 4\}\).
- \(n \in \{1, 3\}\) (\((n – 2)^2 = 1\)): ar trebui \((np – 6)^2\) și \((p – 3)^2\) să fie 0 și 4 – nu se obține pentru niciun \(p\) natural.
- \(n \in \{0, 4\}\) (\((n – 2)^2 = 4\)): \(n = 0\) dă \((np – 6)^2 = 36\); \(n = 4\) cere \((4p – 6)^2 \le 1\), imposibil.
Răspuns: \((n, p) \in \{(2, 2), (2, 4)\}\).
Problema 2 (unul dintre numere este suma celorlalte)
Ridicând la pătrat: \((a – b)^2 \ge c^2\), adică \((a – b – c)(a – b + c) \ge 0\), și analoagele. Înmulțind cele trei inegalități (toți factorii apar perechi, cu semn schimbat):
\[-(a + b – c)^2(b + c – a)^2(c + a – b)^2 \ge 0,\]
deci produsul pătratelor este 0: unul dintre numerele \(a + b – c\), \(b + c – a\), \(c + a – b\) este 0, adică unul dintre \(a, b, c\) este suma celorlalte două.
Soluție alternativă (barem): cu \(a \ge b \ge c\): \(a – b \ge |c|\) și \(b – c \ge |a|\); adunând, \(a – c \ge |a| + |c| \ge a – c\), deci egalitate: \(a \ge 0 \ge c\), iar relațiile devin \(a – b \ge -c\) și \(b – c \ge a\), de unde \(b = a + c\).
Problema 3 (măsura unghiului BED)
\(m(\sphericalangle DAB) = 90^\circ\), \(m(\sphericalangle DAC) = 45^\circ\). Fie \(I \in (BE)\) astfel încât \(AI\) este bisectoarea unghiului \(DAB\); \(I\) este centrul cercului înscris în \(\triangle ABD\), deci \(DI\) este bisectoarea unghiului \(ADB\).
\(m(\sphericalangle ADB) + m(\sphericalangle ABD) = 90^\circ\), deci \(m(\sphericalangle IDB) + m(\sphericalangle IBD) = 45^\circ\) și \(m(\sphericalangle DIB) = 135^\circ = m(\sphericalangle BAE)\).
\(\triangle ABE \sim \triangle IBD\) (unghi comun \(\frac{B}{2}\) și unghiul de 135°), deci \(\dfrac{AB}{IB} = \dfrac{BE}{BD}\), adică \(\dfrac{AB}{EB} = \dfrac{BI}{BD}\). Cu unghiul comun, \(\triangle ABI \sim \triangle EBD\) (LUL), deci \(m(\sphericalangle BED) = m(\sphericalangle BAI) = 45^\circ\).
Răspuns: \(45^\circ\).
Problema 4 (AL ⊥ DK)
\(KL = LM\) și \(\sphericalangle BKL \equiv \sphericalangle CLM\) (complemente ale lui \(\sphericalangle BLK\)), deci \(\triangle KLB \equiv \triangle LMC\) (I.U.) și \(KB = LC\). Cum \(AB = BC\), \(AK = BL\).
\(\triangle AKD \equiv \triangle BLA\) (C.C.: \(AK = BL\), \(AD = BA\)), deci \(\sphericalangle ADK \equiv \sphericalangle BAL\). Unghiul dintre \(DK\) și \(AL\): \(m(\sphericalangle BAL) + m(\sphericalangle AKD)\) \(= m(\sphericalangle ADK) + m(\sphericalangle AKD)\) \(= 90^\circ\), deci \(AL \perp DK\).
Ce urmărește baremul
- Problema 1: scrierea ca sumă de pătrate (3p) și discutarea cazurilor.
- Problema 2: produsul celor trei inegalități sau soluția cu ordonarea numerelor.
- Problema 3: punctul auxiliar \(I\) și cele două asemănări.
- Problema 4: congruențele \(\triangle KLB \equiv \triangle LMC\) și \(\triangle AKD \equiv \triangle BLA\).