Rezolvare Olimpiada de Matematică etapa județeană 2024 clasa a VII-a – explicată pas cu pas
Mai jos găsești rezolvarea completă a subiectelor de la Olimpiada de Matematică, etapa județeană 2024, clasa a VII-a. Rezolvările sunt explicate pas cu pas de un profesor de matematică și urmează baremul oficial.
Încearcă întâi să rezolvi singur problemele (timp de lucru: 3 ore), apoi verifică-te aici.
Problema 1 (pătratul ABCD)
Notăm cu \(F\) intersecția dreptelor \(CP\) și \(AB\) și cu \(E\) piciorul perpendicularei din \(A\) pe \(BM\).
a) \(CB = BA\) și \(\sphericalangle FCB \equiv \sphericalangle MBA\) (ambele sunt complementul lui \(\sphericalangle CBM\)), deci triunghiurile dreptunghice \(CBF\) și \(BAM\) sunt congruente: \(FB = MA = \dfrac{AB}{2}\), adică \(F\) este mijlocul lui \(AB\).
\(FP \parallel AE\) (ambele perpendiculare pe \(BM\)) și \(F\) este mijlocul lui \(AB\), deci \(FP\) este linie mijlocie în \(\triangle AEB\): \(BP = PE\). Din congruența triunghiurilor dreptunghice \(CPB\) și \(BEA\) (ipotenuze egale, unghiuri ascuțite congruente): \(PB = AE\) și \(CP = BE\).
Atunci \(AE = PB = PE\), deci \(\triangle AEP\) este dreptunghic isoscel și \(m(\sphericalangle APE) = 45^\circ\). Rezultă că și \(\triangle APQ\) (dreptunghic în \(A\)) este isoscel, deci \(m(\sphericalangle APQ) = 45^\circ\), iar înălțimea \(AE\) este și mediană: \(QE = EP\).
Atunci \(QP = 2EP = EB = PC\), deci \(\triangle PCQ\) (dreptunghic în \(P\)) este isoscel și \(m(\sphericalangle PCQ) = 45^\circ\).
b) Am văzut că \(PQ = PC\). Rămâne \(QT = PQ\), adică \(Q\) este mijlocul lui \(PT\). Facem un calcul de lungimi. Fie \(AB = 2a\); atunci \(AM = a\) și \(BM = a\sqrt5\).
- \(\triangle MAB \equiv \triangle MDT\) (C.U.), deci \(MT = MB\) și \(BT = 2a\sqrt5 = \dfrac{10a}{\sqrt5}\);
- teorema catetei în \(\triangle ABM\): \(BE = \dfrac{AB^2}{BM} = \dfrac{4a}{\sqrt5}\), deci \(BP = PE = EQ = \dfrac{2a}{\sqrt5}\);
- \(BQ = 3 \cdot \dfrac{2a}{\sqrt5} = \dfrac{6a}{\sqrt5}\), deci \(QT = BT – BQ = \dfrac{4a}{\sqrt5}\), iar \(PQ = \dfrac{4a}{\sqrt5}\).
Deci \(PQ = QT = PC\) \(\left(= \dfrac{4a}{\sqrt5}\right)\).
Soluția sintetică din barem: \(\triangle DPC \equiv \triangle CEB\) dă \(DP = CE = CB = DA\) (\(CE = CB\) deoarece \(CP\) este mediatoarea lui \(BE\)); din \(\triangle DEA \equiv \triangle DEP\) (LLL), \(DE \perp AP\), deci \(DE \perp CQ\). \(CQ\) este mediatoarea lui \(DE\), deci \(QD = QE = \dfrac{PC}{2}\), iar \(DQ\) este linie mijlocie în \(\triangle TPC\).
Problema 2 (mulțimile A și B)
Proprietățile: (a) \(0 \in A\); (b) \(1 + x \in A \Rightarrow \sqrt{1 + x + x^2} \in B\); (c) \(\sqrt{x^2 – x + 1} \in B \Rightarrow 2 + x \in A\).
- \(0 = 1 + (-1) \in A\), deci, din (b) cu \(x = -1\): \(\sqrt{1 – 1 + 1} = 1 \in B\).
- \(1 = \sqrt{0^2 – 0 + 1} \in B\), deci, din (c) cu \(x = 0\): \(2 \in A\).
- \(2 = 1 + 1 \in A\), din (b) cu \(x = 1\): \(\sqrt3 \in B\).
- \(\sqrt3 = \sqrt{2^2 – 2 + 1} \in B\), din (c): \(4 \in A\); apoi din (b) cu \(x = 3\): \(\sqrt{13} \in B\).
- \(\sqrt{13} = \sqrt{4^2 – 4 + 1}\), din (c): \(6 \in A\); din (b) cu \(x = 5\): \(\sqrt{31} \in B\).
Pentru 2024: \(1 + x + x^2\) \(= (x + 1)^2 – (x + 1) + 1\). Deci dacă \(1 + x \in A\), atunci \(\sqrt{(x + 1)^2 – (x + 1) + 1} \in B\) și, din (c), \((x + 1) + 2 \in A\). Așadar, din \(t \in A\) rezultă \(t + 2 \in A\). Pornind de la \(0 \in A\), toate numerele pare naturale sunt în \(A\), în particular \(2024 \in A\).
Problema 3 (numere speciale)
a) \(1 + 1 + 1 + 3 + 3\) \(= 9\) \(= 1 \cdot 1 \cdot 1 \cdot 3 \cdot 3\), deci 5 este special.
b) Fie \(n\) special, cu numerele impare \(a_1, \ldots, a_n\). Dintre ele, \(k\) sunt de forma \(M_4 + 3\), iar \(n – k\) de forma \(M_4 + 1\).
- Suma: \(M_4 + 3k + (n – k)\) \(= M_4 + n + 2k\). (1)
- Produsul: produsul a două numere impare este \(M_4 + 1\) dacă dau același rest la 4 și \(M_4 + 3\) altfel; deci produsul este \(M_4 + 1\) pentru \(k\) par și \(M_4 + 3\) pentru \(k\) impar. (2)
Dacă \(k\) este par, \(2k = M_4\) și (1) = (2) dă \(n = M_4 + 1\). Dacă \(k\) este impar, \(2k = M_4 + 2\) și \(n + 2 = M_4 + 3\), deci tot \(n = M_4 + 1\).
Reciproc, pentru \(n = 4t + 1\), luăm \(n – 2\) numere egale cu 1, apoi \(3\) și \(2t + 1\): suma este \((4t – 1) + 3 + (2t + 1)\) \(= 6t + 3\), iar produsul \(3(2t + 1) = 6t + 3\). Deci orice număr de forma \(M_4 + 1\) este special.
În \(\{2, 3, \ldots, 2024\}\), numerele de forma \(4t + 1\) sunt \(5, 9, \ldots, 2021\): \(\dfrac{2021 – 5}{4} + 1 = 505\).
Răspuns: 505 numere speciale.
Problema 4 (paralelogramul ABCD)
Ducem prin \(N\) paralela la \(AB\), care taie \(BE\) în \(P\).
Teorema fundamentală a asemănării în \(\triangle EAB\): \(\dfrac{NP}{AB} = \dfrac{EN}{EA} = \dfrac{CM}{CD}\). Cum \(AB = CD\), \(NP = CM\). În plus \(NP \parallel AB \parallel MC\), deci \(MNPC\) este paralelogram și \(MN \parallel CP\).
Din ipoteză \(MN \perp NB\), deci \(CP \perp NB\).
În triunghiul \(BNC\), \(BE \perp NC\) și \(CP \perp NB\) sunt înălțimi, deci \(P\) este ortocentrul. Atunci \(NP \perp BC\), iar \(NP \parallel CD\), deci \(BC \perp CD\): paralelogramul \(ABCD\) are un unghi drept, adică este dreptunghi.
Ce urmărește baremul
- Problema 1: \(F\) mijlocul lui \(AB\) și congruențele \(CPB \equiv BEA\); la b) se acceptă orice metodă corectă (sintetică sau prin calcul de lungimi).
- Problema 2: lanțul de deducții (b)–(c) și observația \(t \in A \Rightarrow t + 2 \in A\) (3p).
- Problema 3: resturile la împărțirea cu 4 (condiția necesară) și construcția generală (condiția suficientă).
- Problema 4: paralelogramul \(MNPC\) și identificarea ortocentrului \(P\).