mateinfo.roANDREI OCTAVIAN DOBRE20 ani20ANI Contact

Rezolvare Olimpiada de Matematică etapa națională 2017 clasa a VIII-a – explicată pas cu pas

Mai jos găsești rezolvarea completă a subiectelor de la Olimpiada de Matematică, etapa națională 2017, clasa a VIII-a. Rezolvările sunt explicate pas cu pas de un profesor de matematică și urmează baremul oficial.

Încearcă întâi să rezolvi singur problemele, apoi verifică-te aici.

Problema 1 (prisma și dreptele perpendiculare)

a) Fie \(O\) punctul comun. Planul dreptelor \(B’N\), \(C’P\) taie planele paralele \((ABC)\), \((A’B’C’)\) după drepte paralele: \(NP \parallel B’C’ \parallel BC\). Analog \(MP \parallel AC\), \(MN \parallel AB\). Atunci \(PNCM\) și \(PNMB\) sunt paralelograme, deci \(M\) este mijlocul lui \(BC\); la fel \(N\), \(P\) sunt mijloacele lui \(AC\), \(AB\).

\(C’P\) este perpendiculară pe \(A’M\) și pe \(B’N\), deci pe planul lor, care conține \(A’B’\): \(C’P \perp A’B’ \parallel AB\). Cum și \(CC’ \perp AB\), \(AB \perp (PCC’)\), deci \(AB \perp PC\). Mediana \(CP\) este și înălțime: \(AC = BC\). Analog \(AB = AC\), deci triunghiul \(ABC\) este echilateral și prisma este regulată.

b) Luăm \(M, N, P\) mijloacele laturilor. \(A’B’MN\) este trapez (\(MN \parallel A’B’\), \(MN = \frac12 A’B’\)), cu diagonalele tăiate în \(O\) în raportul \(\frac{A’O}{OM} = \frac{B’O}{ON} = 2\); analog pentru trapezul \(A’C’MP\), deci cele trei drepte sunt concurente în \(O\).

Cu \(AA’ = h\), \(AB = \ell\): \(A’M^2\) \(= B’N^2\) \(= h^2 + \frac{3\ell^2}{4}\) și \(A’O^2\) \(= B’O^2\) \(= \frac49 A’M^2\) \(= \frac{4h^2}{9} + \frac{\ell^2}{3}\). Atunci

\[A’O \perp B’O \Leftrightarrow A’O^2 + B’O^2 = \ell^2 \Leftrightarrow \frac{8h^2}{9} + \frac{2\ell^2}{3} = \ell^2 \Leftrightarrow \frac h\ell = \frac{\sqrt6}{4}.\]

Din simetrie, și celelalte perechi sunt perpendiculare.

Problema 2 (sume de inverse egale cu 1)

Telescopic:

\[\frac{1}{1 \cdot 2} + \frac{1}{2 \cdot 3} + \ldots + \frac{1}{(n – 1)n} + \frac1n = \left(1 – \frac1n\right) + \frac1n = 1.\]

Dacă \(n\) nu este de forma \(k(k + 1)\), numerele \(2, 2 \cdot 3, \ldots, (n – 1)n, n\) sunt distincte și conțin 2 și \(n\).

Dacă \(n = k(k + 1)\) (cel mai mic: \(n = 6\)), pornim de la scrierea cu \(n – 1\) termeni (până la \(\frac{1}{(n – 2)(n – 1)} + \frac{1}{n – 1}\)) și înlocuim \(\frac1m\), unde \(m = (n – 2)(n – 1)\), cu \(\frac{1}{m + 1} + \frac{1}{m(m + 1)}\). Numerele \(2, 6, \ldots, (n – 3)(n – 2)\), apoi \(m + 1\), \(m(m + 1)\) și \(n – 1\) sunt distincte, iar \(n = k(k + 1)\) se află printre produsele \(j(j + 1)\) cu \(j \le n – 3\) (deoarece \(n \le (n – 3)(n – 2)\) pentru \(n \ge 6\)).

Problema 3 (cea mai mare valoare a lui c)

Fie \(y_1 = x_1\), \(y_{k+1}\) \(= x_{k+1} – x_k \ge 0\); atunci \(x_k = y_1 + \ldots + y_k\), iar inegalitatea devine

\[\sum_{k=1}^{n}\left[(a_k + \ldots + a_n) – c(b_k + \ldots + b_n)\right] y_k \ge 0. \quad (*)\]

Pentru \(y_1 = 1\), \(y_2 = \ldots = y_n = 0\) obținem condiția necesară \(c \le \dfrac{a_1 + \ldots + a_n}{b_1 + \ldots + b_n}\).

Ea este și suficientă: din \(\dfrac{a_k}{b_k} \le \dfrac{a_j}{b_j}\) pentru \(j \gt k\) rezultă \(\dfrac{a_k + \ldots + a_n}{b_k + \ldots + b_n} \le \dfrac{a_{k+1} + \ldots + a_n}{b_{k+1} + \ldots + b_n}\), deci toate coeficienții din (*) sunt nenegativi.

Răspuns: \(c_{\max}\) \(= \dfrac{a_1 + a_2 + \ldots + a_n}{b_1 + b_2 + \ldots + b_n}\).

Problema 4 (inegalitate pe [0, 1])

Fie \(x = abcd \in [0, 1]\). Cum \(b \ge abcd\) etc., fiecare fracție se mărește înlocuind numitorul cu \(1 + x\):

\[\text{membrul stâng} \le \frac{a + b + c + d}{1 + x} + x.\]

Din \(u + v \le 1 + uv\) pentru \(u, v \in [0, 1]\) (echivalent cu \((1 – u)(1 – v) \ge 0\)): \(a + b \le 1 + ab\), \(c + d \le 1 + cd\) și \(ab + cd \le 1 + abcd\), deci \(a + b + c + d \le 3 + x\). Deci membrul stâng este cel mult \(\dfrac{3 + x}{1 + x} + x\) \(= 1 + \dfrac{2}{1 + x} + x\), iar \(1 + \dfrac{2}{1 + x} + x \le 3 \Leftrightarrow x^2 \le x\), adevărat pentru \(x \in [0, 1]\).

Ce urmărește baremul

  • Problema 1: la a), \(M, N, P\) sunt mijloace și \(AB \perp PC\); la b), raportul 2 și condiția de perpendicularitate.
  • Problema 2: suma telescopică și tratarea separată a cazului \(n = k(k + 1)\).
  • Problema 3: substituția \(y_k\), condiția necesară și monotonia rapoartelor.
  • Problema 4: majorarea numitorilor și inegalitatea \(u + v \le 1 + uv\).