mateinfo.roANDREI OCTAVIAN DOBRE20 ani20ANI Contact

Rezolvare Olimpiada de Matematică etapa națională 2022 clasa a VI-a – explicată pas cu pas

Mai jos găsești rezolvarea completă a subiectelor de la Olimpiada de Matematică, etapa națională 2022, clasa a VI-a. Rezolvările sunt explicate pas cu pas de un profesor de matematică și urmează baremul oficial.

Încearcă întâi să rezolvi singur problemele (timp de lucru: 2 ore, plus 30 de minute pentru întrebări), apoi verifică-te aici.

Problema 1 (P(n) = S(n) = 8)

Produsul cifrelor este 8, deci nicio cifră nu este 0, iar cifrele diferite de 1 au produsul 8: fie o cifră 8, fie cifrele 4 și 2, fie trei cifre 2. Completăm cu cifre 1 până când suma devine 8.

  • Numărul 8: suma este deja 8 – 1 număr.
  • 4, 2 și două cifre 1 (\(4 + 2 + 1 + 1 = 8\)): cifra 4 are 4 poziții posibile, apoi cifra 2 are 3 poziții – \(4 \cdot 3 = 12\) numere.
  • 2, 2, 2 și două cifre 1 (\(6 + 2 = 8\)): alegem pozițiile celor două cifre 1 dintre cele 5: 10 moduri – 10 numere (12122, 21212 etc.).

Răspuns: \(1 + 12 + 10 = 23\) de numere.

Problema 2 (mulțimi speciale)

a) Aplicăm regulile pornind de la 12: 12, 6, 3, 10, 5, 16, 8, 4, 2, 1 (fiecare număr se obține din precedentul). Deci \(M\) conține aceste 10 numere distincte – cel puțin 10 elemente.

b) Pentru \(n \in \mathbb{N}^*\), \(2^{2n} = 4^n = M_3 + 1\), deci \(x_n\) \(= \dfrac{4^n – 1}{3}\) \(= 1 + 4 + \ldots + 4^{n-1}\) este natural și impar (1 plus numere pare).

Pentru \(n \gt 1\), mulțimea \(M = \{x_n, 2^{2n}, 2^{2n-1}, \ldots, 2, 1\}\) este specială:

  • \(3x_n + 1\) \(= 4^n\) \(= 2^{2n} \in M\);
  • fiecare putere pară a lui 2 are jumătatea în \(M\);
  • \(3 \cdot 1 + 1 = 4 = 2^2 \in M\).

Elementele impare sunt exact \(x_n\) și 1. Pentru valori diferite ale lui \(n\) obținem mulțimi diferite, deci o infinitate.

Problema 3 (monedele lui Ana)

a) Moneda 1 este într-o grupă cu o monedă \(2^n\), \(n \ge 1\); suma \(1 + 2^n\) este impară. \(D\) o divide, deci \(D\) este impar.

b) Răspunsul este \(D_{\max} = 1 + 2^{100}\).

Se poate obține: grupele \(\{2^n, 2^{n+100}\}\), \(0 \le n \le 99\), au sumele \(2^n(1 + 2^{100})\), al căror cmmdc este \(1 + 2^{100}\).

Nu se poate mai mult: fie \(2^n\) perechea monedei \(2^{100}\).

  • dacă \(n \gt 100\): \(D \mid 2^{100}(1 + 2^{n-100})\) și, fiind impar, \(D \mid 1 + 2^{n-100}\); cum \(n \le 199\), \(D \le 1 + 2^{99}\);
  • dacă \(n \lt 100\): \(D \mid 2^n(1 + 2^{100-n})\), deci \(D \mid 1 + 2^{100-n}\) și \(D \le 1 + 2^{100}\).

Problema 4 (împărțirea triunghiurilor)

a) Orice triunghi \(ABC\) are cel puțin două unghiuri ascuțite, de exemplu \(B\) și \(C\). Înălțimea \(AD\) îl împarte în triunghiurile dreptunghice \(ABD\) și \(ACD\).

Medianele \(DE\) în \(\triangle ABD\) și \(DF\) în \(\triangle ACD\) (corespunzătoare ipotenuzelor) dau triunghiurile isoscele \(ADE\), \(BDE\), \(ADF\), \(CDF\) (mediana pe ipotenuză este jumătate din ipotenuză).

Dacă unul dintre aceste triunghiuri isoscele este ascuțitunghic, de exemplu \(\triangle ADE\), împărțirea în \(\triangle ADE\) (ascuțitunghic), \(\triangle BDE\) (isoscel) și \(\triangle ACD\) (dreptunghic) convine; celelalte cazuri sunt analoage. Altfel, toate unghiurile din \(E\) și \(F\) sunt drepte, deci \(DE \perp AB\), \(DF \perp AC\), iar \(\triangle ABC\) este dreptunghic isoscel. În acest caz alegem \(G\) pe \(BC\) cu \(m(\sphericalangle CAG) \gt 45^\circ\) și \(H\) pe \(AB\) cu \(GH \perp AB\): \(\triangle ACG\) este ascuțitunghic, \(\triangle BGH\) isoscel (dreptunghic cu un unghi de 45°) și \(\triangle AGH\) dreptunghic.

b) Fie \(m(\sphericalangle A) \gt m(\sphericalangle B) \gt m(\sphericalangle C)\) (triunghiul nu e isoscel). Atunci \(m(\sphericalangle A) \gt 60^\circ\); luăm \(D \in BC\) cu \(m(\sphericalangle CAD) = 60^\circ\).

\(m(\sphericalangle ADC) \gt m(\sphericalangle B) \gt m(\sphericalangle C)\) (unghi exterior al \(\triangle ABD\)), deci în \(\triangle ADC\), \(AC \gt AD\). Luăm \(E \in AC\) cu \(AE = AD\): \(\triangle ADE\) este isoscel cu un unghi de 60°, deci echilateral.

\(m(\sphericalangle DEC)\) \(= 180^\circ – 60^\circ\) \(= 120^\circ\), deci \(\triangle DCE\) este obtuzunghic. Apoi, conform punctului a), \(\triangle ABD\) se împarte într-un triunghi dreptunghic, unul isoscel și unul ascuțitunghic. În total: cinci triunghiuri, de tipurile cerute.

Ce urmărește baremul

  • Problema 1: identificarea celor trei tipuri de numere (3p + 3p + 1p).
  • Problema 2: lanțul de 10 elemente; la b), familia \(x_n = \frac{4^n – 1}{3}\).
  • Problema 3: exemplul care dă \(1 + 2^{100}\) și argumentul că nu se poate mai mult.
  • Problema 4: înălțimea și medianele pe ipotenuză; la b), triunghiul echilateral \(ADE\).