mateinfo.roANDREI OCTAVIAN DOBRE20 ani20ANI Contact

Rezolvare Olimpiada de Matematică etapa națională 2022 clasa a VIII-a – explicată pas cu pas

Mai jos găsești rezolvarea completă a subiectelor de la Olimpiada de Matematică, etapa națională 2022, clasa a VIII-a. Rezolvările sunt explicate pas cu pas de un profesor de matematică și urmează baremul oficial.

Încearcă întâi să rezolvi singur problemele (timp de lucru: 2 ore, plus 30 de minute pentru întrebări), apoi verifică-te aici.

Problema 1 (inegalități)

a) Aducând la același numitor și făcând calculele, inegalitatea

\[\frac{1}{1 + a^2} + \frac{1}{1 + b^2} \ge \frac{2}{1 + ab}\]

este echivalentă cu \((a – b)^2(ab – 1) \ge 0\), adevărată pentru \(a, b \ge 1\) (atunci \(ab \ge 1\)).

b) Relația dată se scrie

\[(x + 1)(y + 1) + (y + 1)(z + 1) + (z + 1)(x + 1) = 12.\]

Cu \(a = x + 1\), \(b = y + 1\), \(c = z + 1\) (deci \(a, b, c \ge 1\), \(ab + bc + ca = 12\)) și \(x^2 + 2x + 2 = 1 + a^2\), avem de arătat

\[\frac{1}{1 + a^2} + \frac{1}{1 + b^2} + \frac{1}{1 + c^2} \ge \frac35. \quad (1)\]

Aplicăm a) pentru perechile \((a, b)\), \((b, c)\), \((c, a)\) și adunăm:

\[\frac{1}{1 + a^2} + \frac{1}{1 + b^2} + \frac{1}{1 + c^2} \ge \frac{1}{1 + ab} + \frac{1}{1 + bc} + \frac{1}{1 + ca}. \quad (2)\]

Din inegalitatea mediilor (aritmetică ≥ armonică):

\[\frac{1}{1 + ab} + \frac{1}{1 + bc} + \frac{1}{1 + ca} \ge \frac{9}{3 + ab + bc + ca} = \frac{9}{15} = \frac35.\]

Împreună cu (2), rezultă (1).

Problema 2 (|ax + b| ≤ 1 pe [−1, 1])

a) Pentru \(x = 0\): \(|b| \le 1\). Pentru \(x = \pm1\): \(|a + b| \le 1\) și \(|a – b| \le 1\), deci \(|2a| \le |a + b| + |a – b| \le 2\), adică \(|a| \le 1\).

Atunci \(\dfrac{a + b}{2} \in [-1, 1]\) și, aplicând ipoteza pentru \(x = \dfrac{a + b}{2}\):

\[a \cdot \frac{a + b}{2} + b \le 1 \Leftrightarrow a^2 + ab + 2b \le 2.\]

b) Pentru \(a = 0\), egalitatea devine \(2b = 2\), deci \(b = 1\); perechea \((0, 1)\) verifică ipoteza.

Pentru \(a \ne 0\), fie \(f(x) = ax + b\). Egalitatea înseamnă \(f\left(\dfrac{a + b}{2}\right) = 1\). Funcția de gradul întâi \(f\), cu \(|f| \le 1\) pe \([-1, 1]\), poate lua valoarea 1 doar într-un capăt al intervalului, deci \(\dfrac{a + b}{2} = \pm 1\), adică \(a + b = \pm 2\). Cu \(|a|, |b| \le 1\) rezultă \(a = b = 1\) sau \(a = b = -1\). Dar atunci ipoteza devine \(|x + 1| \le 1\) pe \([-1, 1]\), falsă pentru \(x = 1\). Deci nu există soluții cu \(a \ne 0\).

Răspuns: \(a = 0\), \(b = 1\).

Observație: baremul oficial dă și perechea \((0, -1)\), dar aceasta nu verifică egalitatea (\(0 + 0 – 2 = -2 \ne 2\)); singura soluție este \((0, 1)\).

Problema 3 (piramida SABCD în cub)

Fie \(a\) latura cubului.

a) Planul prin \(S\) paralel cu \((AA’D’D)\) taie cubul după pătratul \(UU’V’V\), cu \(U \in AB\), \(V \in CD\) (mijloacele, prin simetrie). Unghiul planelor \((SA’B’)\) și \((SC’D’)\) este unghiul dreptelor \(U’S\) și \(V’S\), deci \(m(\sphericalangle U’SV’) \in \{30^\circ, 150^\circ\}\).

\(S\) este în interiorul pătratului, deci în interiorul cercului circumscris, iar unghiul \(U’SV’\) este mai mare decât unghiul înscris care subîntinde latura \(U’V’\), adică \(45^\circ\). Deci \(m(\sphericalangle U’SV’) = 150^\circ\).

Fie \(S’\) în interiorul pătratului cu \(\triangle UVS’\) echilateral; atunci \(\triangle S’UU’\) și \(\triangle S’VV’\) sunt isoscele cu unghiul din vârf de 30°, de unde \(m(\sphericalangle U’S’V’) = 150^\circ\); pe axa de simetrie a pătratului, unghiul \(U’SV’\) crește strict când \(S\) coboară, deci \(S = S’\). Astfel \(\triangle USV\) este echilateral, iar \(SU\) este apotema piramidei:

\[m(\sphericalangle(SU, (ABC))) = m(\sphericalangle SUV) = 60^\circ.\]

b) \(\triangle MA’A \equiv \triangle MA’B’\) (C.C.: \(MA’\) comună, \(AA’ = A’B’\)), deci \(m(\sphericalangle MAA’) = 30^\circ\) și \(m(\sphericalangle MAD) = 60^\circ\). Dreptele \(MA\) și \(SU\) sunt în plane paralele cu \((ADD’A’)\) și fac același unghi de 60° cu planul bazei, deci \(SU \parallel MA\) și \(SU \parallel (MAB’)\). Prin urmare \((MAB’) \cap (SAB)\) este paralela prin \(A\) la \(SU\), adică dreapta \(MA\).

Fie \(T \in AM\) cu \(B’T \perp AM\). \(AB \subset (SAB)\) și \(AB \perp AM\) (căci \(AB \perp (ADD’A’)\)), deci unghiul planelor este unghiul dintre \(B’T\) și \(AB\), egal (\(A’B’ \parallel AB\)) cu \(\sphericalangle A’B’T\).

\(\triangle MAB’\) este isoscel, cu \(MA = MB’ = \dfrac{2a}{\sqrt3}\) și \(AB’ = a\sqrt2\); scriind aria în două moduri obținem \(B’T = \dfrac{a\sqrt5}{2}\). \(A’B’ \perp (ADD’A’)\), deci \(\triangle TA’B’\) este dreptunghic în \(A’\): \(A’T\) \(= \sqrt{\dfrac{5a^2}{4} – a^2}\) \(= \dfrac a2\) și

\[\operatorname{tg} \sphericalangle A’B’T = \frac{A’T}{A’B’} = \frac12.\]

Problema 4 (numere speciale)

a) Presupunem \(n^2 – 2n\) special. Pentru scrierea \(n = 1 + (n – 1)\) există \(a \lt b\) naturale cu \(n^2 – 2n\) \(= a + b(n – 1)\). Atunci \(n^2 – 2n \lt b + b(n – 1)\) \(= bn\), deci \(b \gt n – 2\), adică \(b \ge n – 1\), și

\[n^2 – 2n = a + b(n – 1) \ge (n – 1)^2 = n^2 – 2n + 1,\]

fals.

b) Condiții necesare. Pentru scrierea \(n = n\) (\(k = 1\)), \(S = a \cdot n\), deci \(S = tn\), \(t \in \mathbb{N}\). Pentru \(n = 1 + (n – 1)\): \(tn = a_1 + a_2(n – 1) \lt a_2 n\), deci \(a_2 \ge t + 1\), iar \(tn \ge (t + 1)(n – 1)\) dă \(t \ge n – 1\).

Sunt suficiente. Fie \(n = n_1 + \ldots + n_k\), \(n_1 \le \ldots \le n_k\). Atunci

\[n^2 – n = (n_1 + \ldots + n_k)^2 – (n_1 + \ldots + n_k) = \sum_{i=1}^{k} a_i n_i,\]

cu \(a_i\) \(= 2(n_1 + \ldots + n_{i-1}) + n_i – 1\). Avem \(a_1 = n_1 – 1 \ge 0\) și \(a_{i+1} – a_i\) \(= n_i + n_{i+1} \gt 0\), deci \(a_1 \lt a_2 \lt \ldots \lt a_k\): \(n(n – 1)\) este special.

Pentru \(p \ge n – 1\), cum \(n = n_1 + \ldots + n_k\):

\[\begin{aligned}pn &= n(n – 1) + (p – n + 1)\,n \\ &= \sum_{i=1}^{k} (a_i + p – n + 1)\, n_i,\end{aligned}\]

cu coeficienții tot naturali și strict crescători.

Răspuns: numerele speciale sunt \(S = pn\), cu \(p \in \mathbb{N}\), \(p \ge n – 1\).

Ce urmărește baremul

  • Problema 1: forma \((a – b)^2(ab – 1) \ge 0\) și substituția \(a = x + 1\) etc.
  • Problema 2: alegerea \(x = \frac{a + b}{2}\) la a); la b), argumentul că o funcție de gradul întâi își atinge extremele în capete.
  • Problema 3: unghiul de 150° (nu 30°), triunghiul echilateral \(USV\) și \(SU \parallel MA\).
  • Problema 4: descompunerea scrierii \(n = 1 + (n – 1)\) și construcția coeficienților \(a_i\).