mateinfo.roANDREI OCTAVIAN DOBRE20 ani20ANI Contact

Rezolvare varianta de subiect online Politehnica București 2025 (matematică) – explicată pas cu pas

Mai jos găsești rezolvarea completă a subiectului de matematică de la varianta de subiect online Politehnica București 2025 (matematică): pentru fiecare problemă, enunțul, rezolvarea explicată pas cu pas de un profesor de matematică și varianta corectă de răspuns.

Încearcă întâi să rezolvi singur testul, apoi verifică-te aici.

Problema 1

Enunț. Calculați integrala \(\displaystyle\int_0^{\pi/10} \cos x\,dx\).

A) \(\frac{\sqrt5 – 1}{4}\); B) \(\frac{\sqrt5 + 1}{4}\); C) \(\frac{-1 – \sqrt5}{4}\); D) \(\frac{\sqrt5}{2} – 1\); E) \(\frac{\sqrt3}{2}\); F) 0.

Rezolvare. \(\int_0^{\pi/10} \cos x\,dx\) \(= \sin\frac{\pi}{10}\) \(= \sin 18^\circ\) \(= \frac{\sqrt5 – 1}{4}\).

Răspuns: A

Problema 2

Enunț. Se consideră ecuația \(x^4 – \alpha x^3 – \alpha x + 1 = 0\), cu \(\alpha \in \mathbb{R}\), \(|\alpha| \lt 1\), și rădăcinile \(x_1, x_2, x_3, x_4\). Atunci:

A) toate rădăcinile sunt complexe și \(|x_1|\) \(= |x_2|\) \(= |x_3|\) \(= |x_4|\) \(= 1\); B) toate rădăcinile sunt reale și \(x_1 + x_2\) \(= x_3 + x_4\); C) două rădăcini reale, două complexe conjugate și \(x_1 + x_2\) \(= x_3 + x_4\); D) patru rădăcini complexe, \(|x_1| = |x_2| \lt 1\), \(|x_3| = |x_4| \gt 1\); E) patru rădăcini reale și \(x_1x_2 = x_3x_4\); F) două reale, două complexe conjugate și \(x_1x_2 = x_3x_4\).

Rezolvare. Ecuația este reciprocă. Împărțind la \(x^2\) și notând \(t = x + \frac1x\): \(t^2 – \alpha t – 2 = 0\), cu \(t_{1,2} = \frac{\alpha \pm \sqrt{\alpha^2 + 8}}{2}\). Pentru \(|\alpha| \lt 1\), \(\sqrt{\alpha^2 + 8} \in (2\sqrt2, 3)\), deci \(|t_{1,2}| \lt 2\). Ecuația \(x + \frac1x = t\), cu \(|t| \lt 2\), are rădăcini complexe nereale conjugate cu produsul 1, deci de modul 1.

Răspuns: A

Problema 3

Enunț. Valoarea numărului \(n = \sqrt[3]{45 + 29\sqrt2} + \sqrt[3]{45 – 29\sqrt2}\) este:

A) 2; B) 3; C) 4; D) 5; E) 6; F) \(\frac52\).

Rezolvare. \((3 + \sqrt2)^3\) \(= 27 + 27\sqrt2 + 18 + 2\sqrt2\) \(= 45 + 29\sqrt2\) și analog \((3 – \sqrt2)^3 = 45 – 29\sqrt2\). Deci \(n = (3 + \sqrt2) + (3 – \sqrt2)\) \(= 6\).

Răspuns: E) n = 6

Problema 4

Enunț. Pentru \(x \in (-\pi, \pi)\), calculați \(\displaystyle\int \frac{dx}{2\sin x – \cos x + 5}\).

Variantele conțin funcții de tipul \(\frac{1}{\sqrt5}\operatorname{arctg}\frac{3\operatorname{tg}\frac x2 + 1}{\sqrt5} + C\) (B), \(\frac{1}{\sqrt7}\operatorname{arctg}\frac{3\operatorname{tg}x + 1}{\sqrt7} + C\) (C), \(\operatorname{arctg}\frac{3\operatorname{tg}\frac x2 + 2}{\sqrt{10}} + C\) (E) și expresii cu logaritmi (A, D, F).

Rezolvare. Substituția \(t = \operatorname{tg}\frac x2\): \(\sin x = \frac{2t}{1 + t^2}\), \(\cos x = \frac{1 – t^2}{1 + t^2}\), \(dx = \frac{2\,dt}{1 + t^2}\). Numitorul devine \(\frac{6t^2 + 4t + 4}{1 + t^2}\), deci \[\int \frac{2\,dt}{6t^2 + 4t + 4} = \int \frac{dt}{3\left(\left(t + \frac13\right)^2 + \frac59\right)} = \frac{1}{\sqrt5}\operatorname{arctg}\frac{3t + 1}{\sqrt5} + C.\]

Răspuns: B

Problema 5

Enunț. Pe \(\mathbb{C}\) se definește legea \(z_1 \star z_2\) \(= z_1 + z_2 – z_1z_2\). Elementul simetric al lui \(i\) față de această lege este:

A) \(1 + i\); B) \(1 – i\); C) \(\frac{1 – i}{2}\); D) \(\frac{1 + i}{2}\); E) \(\frac{2 – i}{2}\); F) \(\frac{2 + i}{2}\).

Rezolvare. Elementul neutru: \(z + e – ze = z\) pentru orice \(z\), deci \(e = 0\). Simetricul \(w\) al lui \(i\): \(i + w – iw = 0\), adică \(w(1 – i) = -i\), \(w = \frac{-i}{1 – i}\) \(= \frac{-i(1 + i)}{2}\) \(= \frac{1 – i}{2}\).

Răspuns: C

Problema 6

Enunț. Limita șirului \(a_n = \dfrac{1 + 2 + \ldots + n}{n^2}\) este:

A) \(\frac23\); B) \(\frac13\); C) 1; D) \(\frac12\); E) 0; F) \(\infty\).

Rezolvare. \(a_n\) \(= \frac{n(n + 1)}{2n^2} \to \frac12\).

Răspuns: D

Problema 7

Enunț. Dacă \(\omega \ne 1\) este o rădăcină cubică a unității, calculați \(\begin{vmatrix} 1 & \omega & \omega^2 & \omega^3 \\ \omega & \omega^2 & \omega^3 & 1 \\ \omega^2 & \omega^3 & 1 & \omega \\ \omega^3 & 1 & \omega & \omega^2 \end{vmatrix}\).

A) 1; B) \(1 – \omega\); C) \(1 + \omega\); D) \(3(\omega^2 – 1)\); E) \(2\omega(\omega + 1)\); F) \(3\omega(1 – \omega)\).

Rezolvare. Cu \(\omega^3 = 1\), fiecare linie este permutarea circulară spre stânga a precedentei, pornind de la \((1, \omega, \omega^2, 1)\). Schimbând liniile 2 și 4, obținem un determinant circulant (semnul se schimbă), egal cu \(\prod_{k=0}^{3} f(i^k)\), unde \(f(z)\) \(= 1 + \omega z + \omega^2z^2 + z^3\). Folosind \(1 + \omega + \omega^2 = 0\): \(f(1) = 1\), \(f(-1) = \omega^2 – \omega\), \(f(i)f(-i)\) \(= (1 – \omega^2)^2 + (\omega – 1)^2\) \(= 2 – \omega – \omega^2\) \(= 3\). Deci determinantul este \(-3(\omega^2 – \omega) = 3\omega(1 – \omega)\).

Răspuns: F

Problema 8

Enunț. Fie \((b_n)_{n \ge 1}\) o progresie geometrică cu \(b_n = 384\), \(q = 2\) și \(b_1 = 3\). Atunci:

A) \(n = 6\); B) 7; C) 8; D) 9; E) 10; F) 11.

Rezolvare. \(b_n = 3 \cdot 2^{n-1} = 384\), deci \(2^{n-1} = 128 = 2^7\) și \(n = 8\).

Răspuns: C) n = 8

Problema 9

Enunț. Coeficientul lui \(x^2\) în dezvoltarea

\[(1 + x)^3 + (1 + x)^4 + \ldots + (1 + x)^{n+2}\]

este:

A) \(\frac{n^3 + 5n^2 + 11n}{6}\); B) \(\frac{n^3 + 6n^2 + 11n}{6}\); C) \(\frac{n^3 + 6n^2 + 12n}{4}\); D) \(\frac{n^2 + n}{6}\); E) \(\frac{n^2 + 11n + 2}{12}\); F) \(\frac{n^2 + 11n + 2}{6}\).

Rezolvare. Coeficientul este \(\sum_{k=3}^{n+2} C_k^2\) \(= C_{n+3}^3 – C_3^3\) (identitatea „crosei de hochei”), adică \[\frac{(n + 1)(n + 2)(n + 3)}{6} – 1 = \frac{n^3 + 6n^2 + 11n}{6}.\]

Răspuns: B

Problema 10

Enunț. Rangul matricei \(A = \begin{pmatrix} 2 & \alpha & -2 & 2 \\ 4 & -1 & 2\alpha & 5 \\ 2 & 10 & -12 & 1 \end{pmatrix}\) (\(\alpha \in \mathbb{R}\)) este 3 dacă și numai dacă:

A) \(\alpha \in (-\infty, 3)\); B) \(\alpha \in (3, \infty)\); C) \(\alpha \in \mathbb{R} \setminus \{3\}\); D) \(\alpha \in (-3, 3)\); E) \(\alpha \in \{3\}\); F) \(\alpha \in \{-3, 3\}\).

Rezolvare. \(L_2 – 2L_1\) \(= (0, -1 – 2\alpha, 2\alpha + 4, 1)\), \(L_3 – L_1\) \(= (0, 10 – \alpha, -10, -1)\). Rangul este 3 dacă aceste două linii nu sunt proporționale. Proporționalitatea (cu factorul \(-1\), impus de ultima coloană) cere \(-1 – 2\alpha = \alpha – 10\) și \(2\alpha + 4 = 10\), adică \(\alpha = 3\). Deci rangul este 3 pentru \(\alpha \ne 3\).

Răspuns: C