Rezolvare simulare admitere Politehnica București 2024 – algebră și analiză matematică – explicată pas cu pas
Mai jos găsești rezolvarea completă a subiectului de matematică de la simularea admiterii la Politehnica București 2024 (17 martie 2024), algebră și elemente de analiză matematică, varianta C: pentru fiecare problemă, enunțul, rezolvarea explicată pas cu pas de un profesor de matematică și varianta corectă de răspuns.
Încearcă întâi să rezolvi singur testul, apoi verifică-te aici.
Problema 1
Enunț. Comparați numerele \(a = 2024^{\sqrt{2022}}\), \(b = 2023^{\sqrt{2023}}\) și \(c = 2022^{\sqrt{2024}}\).
a) \(c \lt b \lt a\); b) \(b \lt c \lt a\); c) \(c \lt a \lt b\); d) \(a \lt b \lt c\); e) \(a \lt c \lt b\); f) \(b \lt a \lt c\).
Rezolvare. Logaritmând: \(\ln a = F(2022)\), \(\ln b = F(2023)\), \(\ln c = F(2024)\), unde \(F(x) = \sqrt{x}\,\ln(4046 – x)\). Avem \(F'(x) = \dfrac{\ln(4046 – x)}{2\sqrt x} – \dfrac{\sqrt x}{4046 – x}\); pe \([2022, 2024]\) primul termen este aproximativ \(\frac{7{,}6}{90} \approx 0{,}085\), iar al doilea aproximativ \(\frac{45}{2023} \approx 0{,}022\), deci \(F’ \gt 0\) și \(F\) este crescătoare. Rezultă \(a \lt b \lt c\).
Răspuns: d) a < b < c
Problema 2
Enunț. Fie \(f : \mathbb{R} \to \mathbb{R}\), \(f(x) = x^3 + 2x^2 – 1\). Atunci \(f'(1)\) este:
a) 5; b) 0; c) 2; d) 7; e) 4; f) 8.
Rezolvare. \(f'(x) = 3x^2 + 4x\), \(f'(1) = 7\).
Răspuns: d) 7
Problema 3
Enunț. Să se rezolve ecuația \(\left(\sqrt[3]{2 + \sqrt3}\right)^x + \left(\sqrt[3]{2 – \sqrt3}\right)^x = 4\).
a) \(\{-3, 1\}\); b) \(\{-3, 3\}\); c) \(\{-2, 4\}\); d) \(\{1, 2\}\); e) \(\{0, 3\}\); f) \(\{2, 3\}\).
Rezolvare. Cum \((2 + \sqrt3)(2 – \sqrt3) = 1\), notând \(t = \left(\sqrt[3]{2 + \sqrt3}\right)^x \gt 0\) ecuația devine \(t + \frac1t = 4\), deci \(t = 2 \pm \sqrt3\). Din \(\left(\sqrt[3]{2 + \sqrt3}\right)^x = (2 + \sqrt3)^{\pm1}\) obținem \(\frac x3 = \pm1\), adică \(x = \pm3\).
Răspuns: b) {−3, 3}
Problema 4
Enunț. Să se determine suma soluțiilor reale ale ecuației \(x^2 + 6x + \sqrt{x^2 + 6x} = 20\).
a) 2; b) \(-8\); c) 0; d) 4; e) \(-6\); f) \(-5\).
Rezolvare. Cu \(t = \sqrt{x^2 + 6x} \ge 0\): \(t^2 + t – 20 = 0\), deci \(t = 4\). Atunci \(x^2 + 6x – 16 = 0\) (\(x = 2\) sau \(x = -8\)), cu suma \(-6\).
Răspuns: e) −6
Problema 5
Enunț. Să se afle \(m \in \mathbb{R}\) astfel încât ecuația \(x + 1 = m \cdot e^{|1 – x|}\) să aibă două soluții reale distincte.
a) \((0, 2)\); b) \(\left(-\frac{1}{e^3}, 2\right)\); c) \(\left(-\frac{1}{e^2}, 0\right) \cup (0, 1)\); d) \((-e^3, 1) \cup (1, 2)\); e) \(\left(-\frac{1}{e^3}, 0\right) \cup (0, 2)\); f) \((0, 1)\).
Rezolvare. Ecuația este \(m = g(x) = (x + 1)e^{-|1 – x|}\).
- Pentru \(x \ge 1\): \(g(x) = (x + 1)e^{1 – x}\), \(g'(x) = -xe^{1 – x} \lt 0\); \(g\) scade de la \(g(1) = 2\) la 0 (fără a-l atinge).
- Pentru \(x \lt 1\): \(g(x) = (x + 1)e^{x – 1}\), \(g'(x) = (x + 2)e^{x – 1}\); \(g\) scade pe \((-\infty, -2]\) de la 0 (limită) la \(g(-2) = -\frac{1}{e^3}\), apoi crește până la 2.
Din tabelul de variație: pentru \(m \in \left(-\frac{1}{e^3}, 0\right)\) există două soluții (în \((-\infty, -2)\) și în \((-2, -1)\)), pentru \(m \in (0, 2)\) două soluții (în \((-1, 1)\) și în \((1, \infty)\)), iar pentru \(m = 0\) doar \(x = -1\).
Răspuns: e)
Problema 6
Enunț. Să se determine \(m \in \mathbb{R}\) astfel încât sistemul \(\begin{cases} x + y + mz = 1 \\ x – y + z = 2 \\ x + my + z = 3 \end{cases}\) să admită soluție unică.
a) \(\{-1\}\); b) \(\{1, 2\}\); c) \(\{0\}\); d) \(\mathbb{R} \setminus \{1\}\); e) \(\mathbb{R} \setminus \{-1, 1\}\); f) \(\mathbb{R} \setminus \{2\}\).
Rezolvare. Determinantul sistemului: \(\begin{vmatrix} 1 & 1 & m \\ 1 & -1 & 1 \\ 1 & m & 1 \end{vmatrix}\) \(= (-1 – m) – 0 + m(m + 1)\) \(= m^2 – 1\). Soluție unică dacă \(m^2 \ne 1\).
Răspuns: e) ℝ \ {−1, 1}
Problema 7
Enunț. Fie ecuația \(x^2 + x – 6 = 0\). Suma pătratelor soluțiilor este:
a) 9; b) 14; c) 10; d) 13; e) 12; f) 8.
Rezolvare. \(x_1^2 + x_2^2\) \(= (x_1 + x_2)^2 – 2x_1x_2\) \(= 1 + 12\) \(= 13\).
Răspuns: d) 13
Problema 8
Enunț. Fie \(f : \mathbb{R} \to \mathbb{R}\) continuă astfel încât \(f(3x) = 9f(x)\) pentru orice \(x \in \mathbb{R}\). Știind că \(\int_0^1 f(x)\,dx = 1\), să se calculeze \(\int_1^3 f(x)\,dx\).
a) 28; b) 18; c) 26; d) 20; e) 24; f) 15.
Rezolvare. Cu \(x = 3t\): \(\int_0^3 f(x)\,dx\) \(= 3\int_0^1 f(3t)\,dt\) \(= 27\int_0^1 f(t)\,dt\) \(= 27\). Deci \(\int_1^3 f(x)\,dx = 27 – 1 = 26\). (În scanare limitele celei de-a doua integrale sunt greu lizibile; am considerat \(\int_1^3\), variantă confirmată de răspunsul 26 din listă.)
Răspuns: c) 26
Problema 9
Enunț. Dacă \(a, b, c\) sunt numere reale nenule astfel încât \(a + b + c = 2\) și \(\frac1a + \frac1b + \frac1c = \frac12\), să se calculeze \(a^3 + b^3 + c^3\).
a) 8; b) 6; c) 14; d) 25; e) 19; f) 27.
Rezolvare. Avem \(\frac1a + \frac1b + \frac1c = \frac{1}{a + b + c}\), adică \((a + b + c)(ab + bc + ca) = abc\), echivalent cu \((a + b)(b + c)(c + a) = 0\). Dacă, de exemplu, \(a + b = 0\), atunci \(c = 2\) și \(a^3 + b^3 + c^3 = 0 + 8 = 8\) (analog în celelalte cazuri).
Răspuns: a) 8
Problema 10
Enunț. Să se afle \(x \in \mathbb{R}\) știind că numerele \(x\), \(3x\), \(2x + 9\) sunt (în această ordine) în progresie aritmetică.
a) \(-3\); b) 3; c) \(-2\); d) 2; e) 4; f) 1.
Rezolvare. \(2 \cdot 3x = x + 2x + 9\), deci \(3x = 9\), \(x = 3\).
Răspuns: b) x = 3