Rezolvare simulare Evaluare Națională 2025 Olt matematică – explicată pas cu pas
Mai jos găsești rezolvarea completă a simulării de Evaluare Națională 2025 la matematică din Olt (ianuarie 2025). Rezolvările sunt explicate de un profesor evaluator la Evaluarea Națională și urmează baremul publicat.
Încearcă întâi să rezolvi singur subiectul, în 2 ore, apoi verifică-te aici.
Răspunsurile corecte pe scurt
| Item | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 |
|---|---|---|---|---|---|---|
| Subiectul I | c | c | d | a | a | a |
| Subiectul al II-lea | c | a | c | d | d | a |
Subiectul I – rezolvări
1. c) Împărțirea înaintea adunării: \(10 + 10 : 10 = 10 + 1 = 11\).
2. c) \(\dfrac x3 = \dfrac5y\), deci \(xy = 15\) și \(xy – 5 = 10\).
3. d) Numerele naturale din \((-6, 6]\) sunt 0, 1, …, 6, cu suma 21.
4. a) Opusul lui 5 este \(-5\), iar inversul lui \(\dfrac15\) este 5: \(-5 – 5 = -10\).
5. a) \(\dfrac{2\sqrt3 + 3\sqrt2 + 2\sqrt3 – 3\sqrt2}{2}\) \(= \dfrac{4\sqrt3}{2} = 2\sqrt3\), rezultat obținut de Mihai.
6. a) Radu are de 5 ori mai mult decât Nicoleta, iar Ștefan de 3 ori mai mult decât ea. Nicoleta are cea mai mică sumă: afirmația este adevărată.
Subiectul al II-lea – rezolvări
1. c) \(BC = 9 – 3 = 6\) cm, deci \(MC = 3\) cm. \(D\) este simetricul lui \(A\) față de \(C\), deci \(CD = AC = 9\) cm și \(MD = 3 + 9 = 12\) cm.
2. a) Din \(a \parallel b\), unghiul de \(117^\circ\) se regăsește ca unghi exterior al triunghiului format, iar unghiul exterior este egal cu suma celor două unghiuri interioare neadiacente: \(x + 50^\circ = 117^\circ\), deci \(x = 67^\circ\).
3. c) \(\mathcal{A}_{ABCD}\) \(= \dfrac{(120 + 40) \cdot 60}{2} = 4800\), \(\mathcal{A}_{AMB}\) \(= \dfrac{30 \cdot 120}{2} = 1800\), \(\mathcal{A}_{DMC}\) \(= \dfrac{30 \cdot 40}{2} = 600\), deci \(\mathcal{A}_{BMC}\) \(= 4800 – 1800 – 600 = 2400\ \text{cm}^2\).
4. d) \(m(\sphericalangle C) = 30^\circ\), deci \(BC = 2 \cdot AB = 24\) cm. Mediana din \(A\) este jumătate din ipotenuză, 12 cm, iar \(AG = \dfrac23 \cdot 12 = 8\) cm.
5. d) Din \(AB \parallel CD\), \(m(\sphericalangle BAC)\) \(= m(\sphericalangle ACD) = 50^\circ\) (alterne interne). Unghiul la centru \(BOC\) este dublul unghiului înscris \(BAC\): \(100^\circ\).
6. a) \(AC = \sqrt2 \cdot \sqrt2 = 2\) cm, deci muchiile laterale au 2 cm. Apotema unei fețe: \(\sqrt{4 – \frac12} = \sqrt{\frac72}\) cm, iar aria unei fețe \(\dfrac{\sqrt2 \cdot \sqrt{\frac72}}{2} = \dfrac{\sqrt7}{2}\ \text{cm}^2\). Suma celor 4 fețe: \(2\sqrt7\ \text{cm}^2\).
Subiectul al III-lea – rezolvări complete
Problema 1 (cadoul pentru mama)
a) Pentru 100 de lei, Ana ar avea 75 de lei și Bogdan 60 de lei, adică împreună 135, nu 270. Deci nu.
b) Fie \(c\) prețul cadoului: \(\dfrac{75}{100}c + \dfrac{60}{100}c = 270\), deci \(\dfrac{135}{100}c = 270\) și \(c = 200\) de lei. Ana are 150 de lei, iar Bogdan 120 de lei.
Problema 2 (numerele a și b)
a) \(\dfrac23 – \dfrac{1}{\sqrt3} = \dfrac{2 – \sqrt3}{3}\) și \(\sqrt{27} = 3\sqrt3\), deci
\[b = \frac{2 – \sqrt3}{3} \cdot \frac{3\sqrt3}{2 – \sqrt3} + 4 – \sqrt3 = \sqrt3 + 4 – \sqrt3 = 4 \in \mathbb{N}.\]
b) \(\dfrac{1}{\sqrt2} – \dfrac12 = \dfrac{\sqrt2 – 1}{2}\), iar împărțit la \(\dfrac{\sqrt2 – 1}{2\sqrt2}\) dă \(\sqrt2\). Deci \(a = \sqrt2 – 1 + \sqrt2 = 2\sqrt2 – 1\), iar
\[a + b = 3 + 2\sqrt2 = 1 + 2\sqrt2 + 2 = (1 + \sqrt2)^2.\]
Problema 3 (expresia E(x))
a) \((1 – x\sqrt3)(1 + x\sqrt3) = 1 – 3x^2\), deci
\[E(x) = 4x^2 – 4x + 1 + 1 – 3x^2 + 2 = x^2 – 4x + 4 = (x – 2)^2.\]
b) \(E(t\sqrt3) \le E(\sqrt3)\) înseamnă \((t\sqrt3 – 2)^2 \le (\sqrt3 – 2)^2\), adică \(|t\sqrt3 – 2| \le 2 – \sqrt3\). Atunci \(\sqrt3 \le t\sqrt3 \le 4 – \sqrt3\), deci \(1 \le t \le \dfrac{4\sqrt3 – 3}{3} \approx 1{,}3\). Singurul număr natural este \(t = 1\).
Problema 4 (dreptunghiul ABCD)
a) \(BD = \sqrt{64 + 36} = 10\) cm, deci \(P_{ABD} = 8 + 6 + 10 = 24\) cm.
b) Triunghiurile dreptunghice \(NMD\) și \(CBD\) au unghiul \(D\) comun, deci sunt asemenea: \(\dfrac{NM}{BC}\) \(= \dfrac{DM}{DB} = \dfrac{DN}{DC}\). Cu \(DM = 4\) cm: \(NM = 2{,}4\) cm și \(DN = 3{,}2\) cm. \(\mathcal{A}_{NMD}\) \(= \dfrac{3{,}2 \cdot 2{,}4}{2} = 3{,}84\ \text{cm}^2\); \(NM\) este mediană în triunghiul \(DNC\), deci \(\mathcal{A}_{DNC} = 7{,}68\ \text{cm}^2\). Atunci
\[\mathcal{A}_{BNC} = \mathcal{A}_{BCD} – \mathcal{A}_{DNC} = 24 – 7{,}68 = 16{,}32\ \text{cm}^2.\]
Problema 5 (cercul circumscris triunghiului ABC)
a) Unghiul înscris \(ACB\) are \(60^\circ\), deci arcul \(AB\) are \(120^\circ\). \(AD\) este diametru, deci arcul \(BD\) are \(180^\circ – 120^\circ = 60^\circ\) și \(m(\sphericalangle BAD) = 30^\circ\).
b) \(m(\sphericalangle ABD) = 90^\circ\) (unghi înscris în semicerc), iar \(BD = \dfrac{AD}{2} = R\). Din \(AB = R\sqrt3 = 12\) obținem \(R = 4\sqrt3\) cm, iar lungimea cercului este \(2\pi R = 8\sqrt3\pi\) cm.
Problema 6 (cubul ABCDA′B′C′D′)
a) \(BC \parallel A’D’\), iar \(A’D’\) este în planul \((A’D’O)\) și \(BC\) nu este, deci \(BC \parallel (A’D’O)\).
b) Triunghiurile \(A’B’O\) și \(D’C’O\) sunt congruente, deci \(A’O = D’O\) și triunghiul \(A’OD’\) este isoscel. Bisectoarea din \(O\) este și înălțime și mediană: ajunge în mijlocul \(M\) al lui \(A’D’\). \(M\) și \(O\) sunt la distanța de o muchie pe orizontală (6 cm) și la jumătate de muchie pe verticală (3 cm), deci
\[OM = \sqrt{36 + 9} = 3\sqrt5\ \text{cm}.\]
Capcanele acestui subiect
- I.4: opusul lui 5 este \(-5\), iar inversul lui \(\frac15\) este 5.
- II.4: \(AG\) este \(\frac23\) din mediană, nu jumătate.
- III.3 b): inegalitatea dintre pătrate se transformă în inegalitate între module.
- III.6 b): în triunghiul isoscel, bisectoarea din vârf este și mediană.