Rezolvare simulare Evaluare Națională 2026 Bistrița-Năsăud matematică – explicată pas cu pas
Mai jos găsești rezolvarea completă a simulării de Evaluare Națională 2026 la matematică din Bistrița-Năsăud. Rezolvările sunt explicate de un profesor evaluator la Evaluarea Națională și urmează baremul publicat.
Încearcă întâi să rezolvi singur subiectul, în 2 ore, apoi verifică-te aici.
Răspunsurile corecte pe scurt
| Item | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 |
|---|---|---|---|---|---|---|
| Subiectul I | d | d | a | a | a | b |
| Subiectul al II-lea | c | b | a | b | b | d |
Subiectul I – rezolvări
1. d) \(4^{2026} = (2^2)^{2026} = 2^{4052}\), deci \(4^{2026} : 2 = 2^{4051}\).
2. d) Din \(\dfrac{x+1}{4} = \dfrac52\) obținem \(x + 1 = 10\), deci \(x = 9\).
3. a) \(|x| \lt 5\) înseamnă \(-5 \lt x \lt 5\). Numerele întregi sunt \(-4, -3, \ldots, 3, 4\), iar suma lor este 0 (opusele se reduc).
4. a) Numerele prime până la 20 sunt 2, 3, 5, 7, 11, 13, 17, 19, adică 8 numere. \(P = \dfrac{8}{20} = \dfrac25\).
5. a) Numerele impare mai mici decât 100 sunt 1, 3, …, 99, adică 50 de numere. Suma lor este \(50^2 = 2500\) (sau \(\dfrac{(1 + 99) \cdot 50}{2}\)), deci a răspuns corect Nicolae.
6. b) \(\sqrt8 = 2\sqrt2\) și \(\sqrt{32} = 4\sqrt2\), deci media aritmetică este \(3\sqrt2\). Media geometrică este \(\sqrt{\sqrt2 \cdot \sqrt{32}}\) \(= \sqrt8 = 2\sqrt2\). Cum \(3\sqrt2 \gt 2\sqrt2\), afirmația este falsă.
Subiectul al II-lea – rezolvări
1. c) Fie \(AB = BC = t\). Atunci \(AC = 2t\) și \(CD = AC = 2t\) (simetria), deci \(BD = t + 2t = 3t = 6\) cm. Rezultă \(t = 2\) cm și \(AD = 4t = 8\) cm.
2. b) \(m(\sphericalangle BOC)\) \(= 4 \cdot 15^\circ = 60^\circ\), deci \(m(\sphericalangle AOB) = 30^\circ\) și \(m(\sphericalangle NOB) = 15^\circ\). Atunci \(m(\sphericalangle MOB)\) \(= 60^\circ – 15^\circ = 45^\circ\) și \(m(\sphericalangle MON)\) \(= 45^\circ + 15^\circ = 60^\circ\).
3. a) \(\dfrac{\ell^2\sqrt3}{4} = 9\sqrt3\), deci \(\ell^2 = 36\) și \(\ell = BC = 6\) cm. Perimetrul pătratului este \(4 \cdot 6 = 24\) cm.
4. b) Fie \(m(\sphericalangle DAC)\) \(= m(\sphericalangle DCA) = x\) (diagonala rombului este bisectoare). Atunci \(m(\sphericalangle ECD) = \dfrac x2\) și \(m(\sphericalangle ADC) = 180^\circ – 2x\). În triunghiul \(DEC\): \(180^\circ – 2x + 42^\circ + \dfrac x2 = 180^\circ\), deci \(x = 28^\circ\) și \(m(\sphericalangle DAB)\) \(= 2x = 56^\circ\).
5. b) Raza este perpendiculară pe tangentă: \(OA = \sqrt{13^2 – 12^2} = 5\) cm. Lungimea cercului este \(2\pi \cdot 5 = 10\pi\) cm.
6. d) \(AC = 16\sqrt2\) cm, deci \(AO = 8\sqrt2\) cm \(= VO\). Triunghiul \(VOA\) este dreptunghic isoscel, \(m(\sphericalangle AVO) = 45^\circ\), deci \(m(\sphericalangle AVC) = 90^\circ\).
Subiectul al III-lea – rezolvări complete
Problema 1 (cărțile Mariei)
a) \(128 = 14 \cdot 9 + 2\) \(= 18 \cdot 7 + 2 = 42 \cdot 3 + 2\), deci da, Maria poate avea 128 de cărți.
b) Dacă \(x\) este numărul cărților, \(x – 2\) se divide cu 14, 18 și 42, deci cu \([14, 18, 42] = 126\). Atunci \(x \in \{128, 254, 380, \ldots\}\), iar singurul număr între 200 și 300 este \(x = 254\).
Problema 2 (numerele A și B)
a) \((x + y)^2 = 9\), adică \(x^2 + 2xy + y^2 = 9\). Atunci \(A = x^2 + y^2\) \(= 9 – 2 \cdot 3 = 3\).
b) Grupăm ultimii doi radicali și folosim \((m – n)(m + n) = m^2 – n^2\):
\[\sqrt{5 + \sqrt{5 + \sqrt3}} \cdot \sqrt{5 – \sqrt{5 + \sqrt3}} = \sqrt{25 – (5 + \sqrt3)} = \sqrt{20 – \sqrt3}.\]
Apoi \(\sqrt{20 + \sqrt3} \cdot \sqrt{20 – \sqrt3}\) \(= \sqrt{400 – 3} = \sqrt{397}\), deci \(B\) \(= \sqrt{397} \cdot \sqrt{397} = 397\).
\(A + B = 3 + 397 = 400 = 20^2\), pătrat perfect.
Problema 3 (expresia E(x))
a) Folosim diferența de pătrate:
\[E(x) = (x – 4 – x – 1)(x – 4 + x + 1) = -5(2x – 3).\]
b) \(-5(2x – 3) \gt 5\) \(\Rightarrow -10x + 15\) \(\gt 5 \Rightarrow -10x \gt -10\). Împărțind la un număr negativ, sensul inegalității se schimbă: \(x \lt 1\), deci \(x \in (-\infty, 1)\).
Problema 4 (trapezul dreptunghic ABCD)
a) \(BC = 48 – (18 + 12 + 8) = 10\) cm. \(BCDE\) este paralelogram (\(DE \parallel BC\), \(DC \parallel EB\)), deci \(DE = 10\) cm și \(EB = 12\) cm, de unde \(AE = 6\) cm. \(P_{ADE} = 8 + 10 + 6 = 24\) cm.
b) \(AP\) și \(BM\) sunt mediane în triunghiul \(ABC\), deci \(G\) este centrul de greutate: \(\dfrac{BG}{BM} = \dfrac23\). Totodată \(\dfrac{BE}{BA}\) \(= \dfrac{12}{18} = \dfrac23\). Din reciproca teoremei lui Thales în triunghiul \(ABM\), \(EG \parallel AM\), adică \(EG \parallel AC\).
Problema 5 (triunghiurile ABC și CMD)
a) \(\dfrac{AB \cdot AC}{2} = 54\), deci \(AC = 12\) cm, iar \(BC = \sqrt{81 + 144} = 15\) cm.
b) \(AM\) este mediana corespunzătoare ipotenuzei, deci \(AM = BM = MC\), iar \(MD = MC\) (triunghiul \(CMD\) este isoscel). Deci \(A\), \(B\), \(C\), \(D\) sunt pe cercul de centru \(M\). Cum \(MD \perp BC\), \(D\) este pe mediatoarea lui \(BC\) și \(DB = DC\), deci arcele \(DB\) și \(DC\) sunt egale. Unghiurile înscrise \(CAD\) și \(BCD\) cuprind aceste arce, deci \(\sphericalangle CAD \equiv \sphericalangle BCD\).
Problema 6 (cubul ABCDA′B′C′D′)
a) \(V = \ell^3 = 8^3 = 512\ \text{cm}^3\).
b) \(MN\) este linie mijlocie în triunghiul \(A’B’B\), deci \(MN \parallel A’B\). În cub, \(A’B \parallel D’C\) (\(A’BCD’\) este dreptunghi), deci \(D’C \parallel MN\). Cum \(MN\) este în planul \((MND)\), iar \(D’C\) nu este în acest plan, \(D’C \parallel (MND)\).
Capcanele acestui subiect
- I.1: \(4^{2026} : 2\) nu este \(2^{2026}\); se trece mai întâi la baza 2.
- I.4: 1 nu este număr prim.
- III.1 b): se lucrează cu cel mai mic multiplu comun al numerelor 14, 18 și 42, nu cu produsul lor.
- III.3 b): la împărțirea cu un număr negativ se schimbă sensul inegalității.
- III.6 b): pentru paralelismul cu un plan e suficientă o dreaptă paralelă din acel plan.