Rezolvare simulare Evaluare Națională 2026 Botoșani 1 matematică – explicată pas cu pas
Mai jos găsești rezolvarea completă a simulării de Evaluare Națională 2026 la matematică din Botoșani (varianta 1), evaluarea inițială propusă de ISJ Botoșani. Rezolvările sunt explicate de un profesor evaluator la Evaluarea Națională și urmează baremul publicat.
Încearcă întâi să rezolvi singur subiectul, în 2 ore, apoi verifică-te aici.
Răspunsurile corecte pe scurt
| Item | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 |
|---|---|---|---|---|---|---|
| Subiectul I | c | c | a | b | a | b |
| Subiectul al II-lea | d | d | b | a | b | d |
Subiectul I – rezolvări
1. c) Împărțirea înaintea scăderii: \(20 – 20 : 10 = 20 – 2 = 18\).
2. c) Din \(\dfrac xy = \dfrac23\) obținem \(3x = 2y\), deci \(2y – 3x = 0\).
3. a) \(25\%\) din 200 înseamnă 50 de lei, deci noul preț este \(200 – 50 = 150\) de lei.
4. b) \(2\sqrt3 = \sqrt{12}\), iar \(\sqrt9 \lt \sqrt{12} \lt \sqrt{16}\), deci \(3 \lt 2\sqrt3 \lt 4\). Cel mai mic număr întreg mai mare decât \(2\sqrt3\) este 4.
5. a) \(a\) \(= 2\sqrt2 + 4\sqrt2 – 5\sqrt2 = \sqrt2\) și \(b\) \(= 3\sqrt2 + 5\sqrt2 – 6\sqrt2 = 2\sqrt2\), deci \(\dfrac ab = \dfrac12 = 0{,}5\): a răspuns corect Andrei.
6. b) Introducem factorii sub radical: \(2\sqrt3 = \sqrt{12}\), \(5\sqrt2 = \sqrt{50}\), \(7\sqrt3 = \sqrt{147}\), \(2\sqrt{11} = \sqrt{44}\). Cel mai mare este \(7\sqrt3\), deci afirmația este falsă.
Subiectul al II-lea – rezolvări
1. d) Fie \(AB = t\). \(C\) este simetricul lui \(A\) față de \(B\), deci \(AC = 2t\), iar \(D\) este simetricul lui \(A\) față de \(C\), deci \(AD = 4t\). \(\dfrac{AB}{AD}\) \(= \dfrac14 = 0{,}25\).
2. d) \(m(\sphericalangle BOC)\) \(= 2 \cdot 40^\circ = 80^\circ\), iar unghiurile sunt complementare: \(m(\sphericalangle AOB)\) \(= 90^\circ – 80^\circ = 10^\circ\).
3. b) Ducem prin \(M\) paralela la dreptele \(a\) și \(b\). Ea împarte unghiul \(AMB\) în două unghiuri alterne interne cu \(\sphericalangle EAM\) și \(\sphericalangle CBM\): \(m(\sphericalangle AMB)\) \(= 40^\circ + 80^\circ = 120^\circ\).
4. a) \(CM\) este mediană în triunghiul \(ABC\), deci \(\mathcal{A}_{ABC}\) \(= 2 \cdot 20 = 40\ \text{cm}^2\), iar diagonala \(AC\) împarte paralelogramul în două triunghiuri egale: \(\mathcal{A}_{ABCD} = 80\ \text{cm}^2\).
5. b) \(AC\) este diametru, deci \(m(\sphericalangle ABC) = 90^\circ\). Cateta opusă unghiului de \(30^\circ\) este jumătate din ipotenuză: \(BC = \dfrac{AC}{2}\) \(= \dfrac{16}{2} = 8\) cm.
6. d) Fie \(m(\sphericalangle DAC) = x\). Din \(AD = DC\), \(m(\sphericalangle DCA) = x\), iar din \(AB \parallel CD\), \(m(\sphericalangle CAB) = x\). Trapezul este isoscel, deci \(m(\sphericalangle ABC)\) \(= m(\sphericalangle BAD) = 2x\). Triunghiul \(ABC\) este isoscel (\(AB = AC\)), deci și \(m(\sphericalangle ACB) = 2x\). Atunci \(x + 2x + 2x = 180^\circ\), \(x = 36^\circ\) și \(m(\sphericalangle ABC) = 72^\circ\).
Subiectul al III-lea – rezolvări complete
Problema 1 (cheltuielile lui Mihai)
a) Fie \(x\) suma totală. După prima zi rămân \(80\%\) din \(x\), iar în a doua zi cheltuiește \(30\%\) din această sumă:
\[\frac{30}{100} \cdot \frac{80}{100}x = \frac{24}{100}x \ne \frac{25}{100}x,\]
deci nu a cheltuit un sfert din întreaga sumă.
b) \(\dfrac x5 + \dfrac{6x}{25} + \left(\dfrac{6x}{25} + 20\right) + 44 = x\), adică \(\dfrac{17x}{25} + 64 = x\). Atunci \(\dfrac{8x}{25} = 64\) și \(x = 200\) de lei.
Problema 2 (mulțimile A și B)
a) \(2\sqrt2 = \sqrt8\), iar \(2 \lt \sqrt8 \lt 3\). Numerele întregi dintre \(-\sqrt8\) și \(\sqrt8\) sunt: \(A = \{-2, -1, 0, 1, 2\}\).
b) \(2x + 1\) trebuie să fie divizor al lui 12. Fiind impar, \(2x + 1 \in \{-3, -1, 1, 3\}\), deci \(B = \{-2, -1, 0, 1\}\) și \(A \cap B = \{-2, -1, 0, 1\}\).
Problema 3 (numerele a și b)
a) \(\dfrac{10}{\sqrt{10}} = \sqrt{10}\), deci \(a\) \(= \sqrt{10} \cdot 2\sqrt5\) \(= 2\sqrt{50} = 10\sqrt2\).
b) \(\sqrt{27} = 3\sqrt3\), \(\sqrt{12} = 2\sqrt3\), \(\sqrt{108} = 6\sqrt3\). Aducem la numitorul \(6\sqrt3\):
\[\frac{10 + 3 – 7}{6\sqrt3} = \frac{1}{\sqrt3}, \quad b = \frac{\sqrt{15}}{\sqrt3} = \sqrt5.\]
\(x\) \(= 10\sqrt2 \cdot \sqrt2 + \sqrt5 \cdot \sqrt5\) \(= 20 + 5 = 25 = 5^2\), pătrat perfect.
Problema 4 (dreptunghiul ABCD)
a) \(MB = 3\) cm, \(BN = NC = 4\) cm. Scădem din aria dreptunghiului ariile triunghiurilor dreptunghice din jur:
\[\mathcal{A}_{DMN} = 144 – \frac{15 \cdot 8}{2} – \frac{3 \cdot 4}{2} – \frac{18 \cdot 4}{2}\]
\[= 144 – 60 – 6 – 36 = 42\ \text{cm}^2.\]
b) \(DM = \sqrt{15^2 + 8^2} = 17\) cm și \(MN = \sqrt{3^2 + 4^2} = 5\) cm. Folosim formula ariei cu sinusul unghiului dintre două laturi:
\[42 = \frac{17 \cdot 5 \cdot \sin(\sphericalangle DMN)}{2} \;\Rightarrow\; \sin(\sphericalangle DMN) = \frac{84}{85}.\]
Problema 5 (trapezul dreptunghic ABCD)
a) Din \(AB \parallel CD\), \(\sphericalangle CDB \equiv \sphericalangle DBA\), iar \(BD\) este bisectoare, deci \(\sphericalangle DBA \equiv \sphericalangle DBC\). Triunghiul \(DCB\) este isoscel: \(BC = DC = 5\) cm. Fie \(CE \perp AB\): \(EB = 8 – 5 = 3\) cm, deci \(CE = \sqrt{25 – 9} = 4\) cm. Atunci
\[\mathcal{A}_{ABCD} = \frac{(8 + 5) \cdot 4}{2} = 26\ \text{cm}^2.\]
b) \(\mathcal{A}_{ABC}\) \(= \dfrac{AB \cdot CE}{2} = 16\ \text{cm}^2\), dar și \(\mathcal{A}_{ABC} = \dfrac{BC \cdot d(A, BC)}{2}\), deci \(d(A, BC) = \dfrac{32}{5} = 6{,}4\) cm.
Problema 6 (triunghiul isoscel ABC)
a) În triunghiul dreptunghic \(ADC\): \(m(\sphericalangle DAC) + m(\sphericalangle ACB) = 90^\circ\). În triunghiul dreptunghic \(BEC\): \(m(\sphericalangle EBC) + m(\sphericalangle ACB) = 90^\circ\). Deci \(\sphericalangle DAC \equiv \sphericalangle EBC\).
b) Triunghiurile \(BHD\) și \(ACD\) sunt dreptunghice în \(D\) și au \(\sphericalangle HBD \equiv \sphericalangle CAD\) (punctul a), deci sunt asemenea: \(\dfrac{HD}{CD} = \dfrac{BD}{AD}\). Cum \(AD\) este și mediană, \(BD = CD = \dfrac{BC}{2} = \dfrac{AD}{2}\), deci
\[HD = \frac{BD \cdot CD}{AD} = \frac{AD}{4}, \quad AH = AD – HD = \frac{3AD}{4} = 3 \cdot HD.\]
Capcanele acestui subiect
- II.3: unghiul se calculează ducând prin \(M\) o paralelă la cele două drepte.
- III.1 a): \(30\%\) din suma rămasă nu este \(30\%\) din suma inițială.
- III.2 b): \(2x + 1\) este impar, deci divizorii pari ai lui 12 nu convin.
- III.4 b): sinusul unui unghi care nu este într-un triunghi dreptunghic se află cu formula ariei.