Rezolvare simulare Evaluare Națională 2026 Brăila matematică – explicată pas cu pas
Mai jos găsești rezolvarea completă a simulării de Evaluare Națională 2026 la matematică din Brăila (9 decembrie 2025). Rezolvările sunt explicate de un profesor evaluator la Evaluarea Națională și urmează baremul publicat.
Încearcă întâi să rezolvi singur subiectul, în 2 ore, apoi verifică-te aici.
Răspunsurile corecte pe scurt
| Item | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 |
|---|---|---|---|---|---|---|
| Subiectul I | d | c | c | d | a | b |
| Subiectul al II-lea | a | d | c | d | b | b |
Subiectul I – rezolvări
1. d) Împărțirea înaintea scăderii: \(16 : (-4) = -4\), deci \(-4 – (-4) = 0\).
2. c) Din \(\dfrac{2a}{3} = \dfrac{30}{b}\) obținem \(2ab = 90\), deci \(ab = 45\) și \(ab – 35 = 10\).
3. c) Mărimile sunt invers proporționale: \(30 \cdot 6 = 20 \cdot t\), deci \(t = 9\) ore.
4. d) Numerele prime din \((0, 9]\) sunt 2, 3, 5, 7, iar suma lor este 17.
5. a) \(\sqrt{27} = 3\sqrt3\), deci \(ab\) \(= (6 + 3\sqrt3)(6 – 3\sqrt3)\) \(= 36 – 27 = 9\) și media geometrică este \(\sqrt9 = 3\): a răspuns corect Ingrid.
6. b) \(-3\sqrt2 = -\sqrt{18} \approx -4{,}24\) și \(\sqrt5 \approx 2{,}24\). Numerele întregi negative din interval sunt \(-4, -3, -2, -1\), adică 4, nu 7. Afirmația este falsă.
Subiectul al II-lea – rezolvări
1. a) \(AM = \dfrac49 \cdot 36 = 16\) cm și \(AP = \dfrac29 \cdot 36 = 8\) cm, deci \(PM = 16 – 8 = 8\) cm.
2. d) \(m(\sphericalangle DOB) = 60^\circ\), deci \(m(\sphericalangle DOC)\) \(= 60^\circ + 30^\circ = 90^\circ\) și \(m(\sphericalangle DOF) = 45^\circ\). Atunci \(m(\sphericalangle FOB)\) \(= 60^\circ – 45^\circ = 15^\circ\).
3. c) \(BD = 16\) cm este diametru, deci triunghiul \(BAD\) este dreptunghic în \(A\) și \(AD = \sqrt{256 – 192} = 8\) cm \(= \dfrac{BD}{2}\). Rezultă \(m(\sphericalangle ABD) = 30^\circ\), deci \(m(\sphericalangle DBC)\) \(= 80^\circ – 30^\circ = 50^\circ\). Unghiul înscris \(DBC\) cuprinde arcul \(DC\): acesta are \(100^\circ\).
4. d) \(AB = AD = BD = 6\) cm, deci triunghiul \(ABD\) este echilateral și \(AC\) \(= 2 \cdot \dfrac{6\sqrt3}{2} = 6\sqrt3\) cm. \(MNPQ\) are laturile egale cu jumătățile diagonalelor (linii mijlocii), adică 3 cm și \(3\sqrt3\) cm, deci perimetrul este \(6 + 6\sqrt3 = 6(\sqrt3 + 1)\) cm.
5. b) \(AB \parallel CD\), deci \(m(\sphericalangle BCD)\) \(= 180^\circ – 135^\circ = 45^\circ\). Distanța de la \(D\) la \(BC\) este cateta opusă unghiului de \(45^\circ\): \(DC \cdot \sin 45^\circ\) \(= 4 \cdot \dfrac{\sqrt2}{2} = 2\sqrt2\) cm.
6. b) Secțiunea axială este un dreptunghi cu diagonala 10 cm și o latură de 8 cm, deci diametrul bazei este \(\sqrt{100 – 64} = 6\) cm. Lungimea cercului este \(6\pi\) cm.
Subiectul al III-lea – rezolvări complete
Problema 1 (numărul ab)
a) \(57 = 4 \cdot 12 + 9\) (suma cifrelor este 12), deci restul este 9, nu 6. Numărul nu poate fi 57.
b) \(10a + b = 4(a + b) + 6\), cu restul mai mic decât împărțitorul: \(a + b \gt 6\). Obținem \(6a = 3b + 6\), adică \(b = 2a – 2\). Încercăm: \(a = 3, b = 4\) (suma 7); \(a = 4, b = 6\) (suma 10); \(a = 5, b = 8\) (suma 13). Pentru \(a \le 2\) suma cifrelor este prea mică, iar pentru \(a \ge 6\), \(b \ge 10\). Numerele sunt 34, 46 și 58.
Problema 2 (numerele a și b)
a) \(3\sqrt{32} = 12\sqrt2\), \(2\sqrt{50} = 10\sqrt2\), \(\sqrt{18} = 3\sqrt2\) și \(\dfrac{12}{\sqrt2} = 6\sqrt2\). Paranteza devine
\[\frac{5\sqrt2}{2} + 6\sqrt2 = \frac{17\sqrt2}{2},\]
iar \(\dfrac{17\sqrt2}{2} : \dfrac{17}{\sqrt2}\) \(= \dfrac{17\sqrt2}{2} \cdot \dfrac{\sqrt2}{17} = 1\). Cu \(2025^0 = 1\), obținem \(a = 2\).
b) \(2\sqrt5 = \sqrt{20} \gt 3\), deci \(\sqrt{(3 – 2\sqrt5)^2} = 2\sqrt5 – 3\). Apoi \((\sqrt{16} – 3)^2 = 1\) și \(-2\sqrt5\left(1 – \dfrac{4}{\sqrt5}\right) = -2\sqrt5 + 8\). Deci
\[b = 2\sqrt5 – 3 + 1 – 2\sqrt5 + 8 + 1 = 7.\]
\((2\sqrt2)^{60} = 8^{30} = 64^{15}\) și \((3\sqrt7)^{30} = 63^{15}\). Cum \(64 \gt 63\), \(64^{15} \gt 63^{15}\), deci \((2\sqrt a)^{60} \gt (3\sqrt b)^{30}\).
Problema 3 (expresia E(x))
a) Desfacem parantezele:
\[E(x) = 9x^2 – 6x + 1 – (x^2 – 4) – 2(4x^2 – 12x + 9) – 10x + 15\]
\[= 8x + 2.\]
b) \(\dfrac{E(n) – 5 – 6n}{n + 3}\) \(= \dfrac{2n – 3}{n + 3}\) \(= \dfrac{2(n + 3) – 9}{n + 3} = 2 – \dfrac{9}{n + 3}\). Trebuie ca \(n + 3\) să fie divizor al lui 9: \(n + 3 \in \{\pm1, \pm3, \pm9\}\), deci \(n \in \{-12, -6, -4, -2, 0, 6\}\).
Problema 4 (pătratul ABCD)
a) \(AB^2 = 288\), deci \(AB = \sqrt{288} = 12\sqrt2\) cm.
b) \(AC\) \(= 12\sqrt2 \cdot \sqrt2 = 24\) cm, deci \(AO = DO = 12\) cm. În triunghiul \(ABD\), \(AO\) și \(DM\) sunt mediane, deci \(N\) este centrul de greutate: \(AN = \dfrac23 AO = 8\) cm și \(NO = 4\) cm. Triunghiul \(DON\) este dreptunghic în \(O\) (diagonalele sunt perpendiculare): \(DN = \sqrt{144 + 16} = 4\sqrt{10}\) cm. Unghiurile \(ANM\) și \(DNO\) sunt opuse la vârf:
\[\sin(\sphericalangle ANM) = \frac{DO}{DN} = \frac{12}{4\sqrt{10}} = \frac{3\sqrt{10}}{10}.\]
Problema 5 (paralelogramul ABCD)
a) Fie \(O\) intersecția diagonalelor. În triunghiul \(ADC\), \(DO\) și \(AE\) sunt mediane, deci \(M\) este centrul de greutate și \(\dfrac{EM}{MA} = \dfrac12\). La fel, în triunghiul \(BCD\), \(N\) este centrul de greutate și \(\dfrac{EN}{NB} = \dfrac12\). Din reciproca teoremei lui Thales în triunghiul \(EAB\), \(MN \parallel AB\).
b) \(\triangle EMN \sim \triangle EAB\), cu raportul \(\dfrac{EM}{EA} = \dfrac13\). \(\mathcal{A}_{EAB}\) \(= \dfrac{324}{2} = 162\ \text{cm}^2\) (aceeași bază și înălțime cu paralelogramul), deci
\[\mathcal{A}_{EMN} = \left(\frac13\right)^2 \cdot 162 = 18\ \text{cm}^2.\]
Problema 6 (tetraedrul regulat ABCD)
a) \(AE\) și \(DE\) sunt înălțimi în triunghiuri echilaterale: \(AE = ED = 3\sqrt3\) cm. Triunghiul \(AED\) este isoscel, deci mediana \(EF\) este și înălțime. Din triunghiul \(EFD\): \(EF = \sqrt{27 – 9} = 3\sqrt2\) cm.
b) Fie \(M\) mijlocul lui \(BD\). \(EM \parallel CD\) și \(MF \parallel AB\) (linii mijlocii), cu \(EM = MF = 3\) cm. Unghiul cerut este \(\sphericalangle EMF\). Cum \(EM^2 + MF^2 = 9 + 9 = 18 = EF^2\), din reciproca teoremei lui Pitagora \(m(\sphericalangle EMF) = 90^\circ\): dreptele \(AB\) și \(CD\) sunt perpendiculare.
Capcanele acestui subiect
- I.3: mai puține robinete umplu bazinul în mai mult timp (proporționalitate inversă).
- III.1 b): restul trebuie să fie mai mic decât împărțitorul, deci suma cifrelor trebuie să fie mai mare decât 6.
- III.2 b): puterile se compară după ce aduci la același exponent (aici 15).
- III.3 b): se scoate partea întreagă din fracție, apoi se caută divizorii lui 9, inclusiv cei negativi.