mateinfo.roANDREI OCTAVIAN DOBRE20 ani20ANI Contact

Rezolvare simulare Evaluare Națională 2026 Buzău matematică – explicată pas cu pas

Mai jos găsești rezolvarea completă a simulării de Evaluare Națională 2026 la matematică din Buzău. Rezolvările sunt explicate de un profesor evaluator la Evaluarea Națională și urmează baremul publicat.

Încearcă întâi să rezolvi singur subiectul, în 2 ore, apoi verifică-te aici.

Răspunsurile corecte pe scurt

Item 1 2 3 4 5 6
Subiectul I c d d c a a
Subiectul al II-lea a c b a b c

Subiectul I – rezolvări

1. c) Împărțirea înaintea scăderii: \(32 – 24 : 8 = 32 – 3 = 29\).

2. d) Din \(\dfrac6a = \dfrac23\) obținem \(2a = 18\), deci \(a = 9\) și \(\dfrac{2a}{3} = 6\).

3. d) \(a = -6\), deci \(b – a = 4 – (-6) = 10\).

4. c) \(4x – 3 \le 5\) \(\Rightarrow 4x \le 8\) \(\Rightarrow x \le 2\), deci \(x \in (-\infty, 2]\).

5. a) \(a = \sqrt{225 – 144}\) \(= \sqrt{81} = 9\) și \(b\) \(= \sqrt{16 \cdot \frac14} = 2\). Media geometrică este \(\sqrt{18} = 3\sqrt2\): a răspuns corect Teodor.

6. a) După prima zi și noapte melcul este la 1 m. În a doua zi urcă 2 m și ajunge la 3 m, adică în vârf. Afirmația este adevărată.

Subiectul al II-lea – rezolvări

1. \(AB = BC = 2\) cm, \(AD = 8\) cm, iar \(E\) este simetricul lui \(A\) față de \(D\), deci \(AE = 16\) cm. \(BD = 2 + 4 = 6\) cm, deci \(\dfrac{BD}{AE}\) \(= \dfrac{6}{16} = \dfrac38\), adică varianta a).

Observație: baremul publicat indică varianta c) \(\left(\frac78\right)\), care ar corespunde raportului \(\frac{BE}{AE}\). Pentru raportul cerut în enunț, \(\frac{BD}{AE}\), calculul dă \(\frac38\).

2. c) \(m(\sphericalangle AOD)\) \(= 180^\circ – 100^\circ = 80^\circ\), deci \(m(\sphericalangle AOC) = 160^\circ\) și \(m(\sphericalangle BOC) = 20^\circ\).

3. b) Din \(AD = BD\) și \(m(\sphericalangle ADB) = 120^\circ\), \(m(\sphericalangle B) = 30^\circ\), deci și \(m(\sphericalangle C) = 30^\circ\). \(m(\sphericalangle ADC) = 60^\circ\), deci în triunghiul \(ADC\) unghiul \(DAC\) este drept și \(DC = 2 \cdot AD\) (cateta opusă unghiului de \(30^\circ\)). Atunci \(BC = AD + 2AD = 3AD = 12\) cm și \(AD = 4\) cm.

4. a) \(BD^2 = AB^2 + BC^2\): \(9BC^2 = 144 + BC^2\), deci \(BC^2 = 18\), \(BC = 3\sqrt2\) cm și \(\mathcal{A}\) \(= 12 \cdot 3\sqrt2 = 36\sqrt2\ \text{cm}^2\).

5. b) Triunghiul \(ABC\) este isoscel, deci \(m(\sphericalangle ABC) = 30^\circ\) și \(m(\sphericalangle BAC) = 120^\circ\). Arcul \(BC\) care nu conține \(A\) are \(240^\circ\), deci arcul \(BC\) care conține \(A\) are \(120^\circ\). Unghiul înscris \(CDB\) cuprinde acest arc: \(m(\sphericalangle CDB) = 60^\circ\).

6. c) \(B’A = B’C\) \(= \sqrt{36 + 14} = 5\sqrt2\) cm și \(AC = 6\sqrt2\) cm, deci perimetrul este \(16\sqrt2\) cm.

Subiectul al III-lea – rezolvări complete

Problema 1 (merele din coș)

a) Fie \(n\) numărul inițial de mere, iar \(a\) și \(b\) merele puse de Ana și Bogdan. Costel ia \(20\%\) din \(a + b\), iar la final sunt \(2n\) mere: \(n + \dfrac45(a + b) = 2n\), adică \(\dfrac45(a + b) = n\). Pentru \(n = 15\): \(a + b = \dfrac{75}{4}\), care nu este număr natural. Deci nu este posibil.

b) Pentru \(n = 16\): \(a + b = 20\), iar \(a = b – 6\). Atunci \(2b – 6 = 20\), deci Bogdan a pus \(b = 13\) mere.

Problema 2 (mulțimile A și B)

a) Înmulțim cu 2 și apoi „desfacem” pe rând:

\[\frac12(x – 1) + 1 \ge -4 \;\Rightarrow\; \frac12(x – 1) \ge -5 \;\Rightarrow\; x – 1 \ge -10,\]

deci \(x \ge -9\) și \(A = [-9, +\infty)\).

b) \(|x + 5| \lt 20\) \(\Leftrightarrow -25\) \(\lt x \lt 15\), deci \(B = \{-24, -23, \ldots, 14\}\). Atunci \(A \cap B = \{-9, -8, \ldots, 14\}\), care are \(14 – (-9) + 1 = 24\) de elemente.

Problema 3 (numerele a și b)

a) Dăm factor comun \(3^{244}\): \(a\) \(= 3^{244}(27 + 3 – 1) : 29 = 3^{244}\), deci \(\sqrt a = 3^{122} = 9^{61}\).

b) \(\sqrt{27} = 3\sqrt3\) și \(\sqrt{75} = 5\sqrt3\), deci

\[b = \left(\frac{4}{\sqrt3} + \frac{2}{\sqrt3} – \frac{3}{\sqrt3}\right) \cdot \sqrt3 = 3.\]

\(n = 3^{122} – 3 = 3(3^{121} – 1)\). \(3^{121} – 1\) este par (diferența a două numere impare), deci \(n\) se divide cu \(3 \cdot 2 = 6\).

Problema 4 (pătratul ABCD)

a) \(AE = 2 \cdot BE\) și \(AB = 18\) cm, deci \(BE = 6\) cm. În triunghiul dreptunghic \(EBC\): \(EC = \sqrt{36 + 324} = 6\sqrt{10}\) cm.

b) Scădem din aria pătratului ariile triunghiurilor \(EBC\) și \(DFC\):

\(\mathcal{A}_{EBC}\) \(= \dfrac{6 \cdot 18}{2} = 54\ \text{cm}^2\). Triunghiul \(DEC\) are aria \(\dfrac{18 \cdot 18}{2} = 162\ \text{cm}^2\), iar \(FC = \dfrac13 EC\), deci \(\mathcal{A}_{DFC}\) \(= \dfrac13 \cdot 162 = 54\ \text{cm}^2\) (aceeași înălțime din \(D\)).

\[\mathcal{A}_{AEFD} = 324 – 54 – 54 = 216\ \text{cm}^2.\]

Problema 5 (cercul cu raza 12 cm)

a) \(AC\) este diametru, deci \(m(\sphericalangle ABC) = 90^\circ\). Triunghiul \(AOB\) este echilateral, deci \(AB = 12\) cm, iar \(BC = \sqrt{24^2 – 12^2} = 12\sqrt3\) cm.

b) \(AD\) este tangentă, deci \(AD \perp AC\). \(m(\sphericalangle BAC) = 60^\circ\), deci \(m(\sphericalangle ACD) = 30^\circ\). În triunghiul dreptunghic \(DAC\): \(CD = 2 \cdot AD\) și \(AD = \dfrac{AC}{\sqrt3} = 8\sqrt3\) cm, \(CD = 16\sqrt3\) cm.

\[P_{ADC} = 24 + 8\sqrt3 + 16\sqrt3 = 24(\sqrt3 + 1)\ \text{cm}.\]

\(24(\sqrt3 + 1) \lt 72\) \(\Leftrightarrow \sqrt3 \lt 2\), adevărat.

Problema 6 (piramida patrulateră regulată VABCD)

a) \(AC = 12\sqrt2\) cm, deci \(AC^2 = 288\) \(= 144 + 144\) \(= VA^2 + VC^2\). Din reciproca teoremei lui Pitagora, \(VA \perp VC\).

b) Fie \(O\) centrul bazei. În triunghiul \(ABD\), \(AO\) și \(BE\) sunt mediane, deci \(F\) este centrul de greutate: \(AF = \dfrac23 AO = \dfrac{AC}{3}\) și \(CF = \dfrac23 AC\).

Fie \(FP \perp VC\), \(P \in VC\). Cum \(VA \perp VC\), \(FP \parallel VA\), deci \(\triangle CPF \sim \triangle CVA\):

\[\frac{PF}{VA} = \frac{CF}{CA} = \frac23 \;\Rightarrow\; PF = \frac23 \cdot 12 = 8\ \text{cm}.\]

Capcanele acestui subiect

  • I.6: în a doua zi melcul ajunge în vârf înainte să alunece noaptea.
  • II.1: atenție la ce segmente se cer; baremul indică alt răspuns decât calculul pentru \(\frac{BD}{AE}\).
  • III.2 b): inegalitatea este strictă, deci 15 nu aparține lui \(B\).
  • III.4 b): aria se obține cel mai repede prin scădere din aria pătratului.