mateinfo.roANDREI OCTAVIAN DOBRE20 ani20ANI Contact

Rezolvare simulare Evaluare Națională 2026 Constanța matematică – explicată pas cu pas

Mai jos găsești rezolvarea completă a simulării județene de Evaluare Națională 2026 la matematică din Constanța (decembrie 2025). Rezolvările sunt explicate de un profesor evaluator la Evaluarea Națională și urmează baremul publicat.

Încearcă întâi să rezolvi singur subiectul, în 2 ore, apoi verifică-te aici.

Răspunsurile corecte pe scurt

Item 1 2 3 4 5 6
Subiectul I b c c a d a
Subiectul al II-lea b d a c c b

Subiectul I – rezolvări

1. b) \(\dfrac12 \cdot \dfrac23 + \dfrac83\) \(= \dfrac13 + \dfrac83\) \(= \dfrac93 = 3\).

2. c) Fetele sunt \(40\%\) din 30, adică 12, deci băieții sunt \(30 – 12 = 18\).

3. c) \(3\sqrt2 = \sqrt{18}\), iar \(4 \lt \sqrt{18} \lt 5\), deci \(-5 \lt -3\sqrt2 \lt -4\). Intervalul este deschis, iar cel mai mic număr întreg din el este \(-4\).

4. a) \(a = \dfrac{20}{3}\) și \(b = \dfrac{33}{2}\), deci \(\dfrac ab\) \(= \dfrac{20}{3} \cdot \dfrac{2}{33}\) \(= \dfrac{40}{99} = 0{,}(40)\).

5. d) \(a = \sqrt{64} = 8 = 2^3\) și \(b = 2^{99}(2 – 1) = 2^{99}\). Media geometrică este \(\sqrt{2^3 \cdot 2^{99}}\) \(= \sqrt{2^{102}} = 2^{51}\): a răspuns corect Cristi.

6. a) \([-9; 6) \cap [-1; 7] = [-1; 6)\), iar numerele întregi din acest interval sunt \(-1, 0, 1, 2, 3, 4, 5\), adică 7 elemente. Afirmația este adevărată.

Subiectul al II-lea – rezolvări

1. b) Dacă \(PM = 4k\) și \(MQ = 5k\), atunci \(PQ = 9k\) și \(\dfrac{PM}{PQ} = \dfrac49\).

2. d) \(m(\sphericalangle BOC)\) \(= 2 \cdot 55^\circ = 110^\circ\). Unghiurile din jurul unui punct însumează \(360^\circ\): \(m(\sphericalangle AOB)\) \(= 360^\circ – 90^\circ – 110^\circ = 160^\circ\).

3. a) \(AM = 3\) cm. Fie \(BT\) înălțimea din \(B\): \(AT = 6\) cm, \(BT = 6\sqrt3\) cm, deci \(MT = 3\) cm și \(BM = \sqrt{108 + 9}\) \(= \sqrt{117} = 3\sqrt{13}\) cm.

4. c) \(\mathcal{A}_{ABC}\) \(= \dfrac{20 \cdot 20 \cdot \sin 120^\circ}{2} = 100\sqrt3\ \text{cm}^2\) (jumătate din romb). \(MN\) este linie mijlocie în triunghiul \(ABD\), deci \(P\) este mijlocul lui \(AO\) și \(AP = \dfrac{AC}{4}\). Atunci

\[\mathcal{A}_{AMP} = \frac12 \cdot \frac14 \cdot 100\sqrt3 = \frac{25\sqrt3}{2}, \quad \mathcal{A}_{CPMB} = 100\sqrt3 – \frac{25\sqrt3}{2} = \frac{175\sqrt3}{2}\ \text{cm}^2.\]

5. c) Triunghiul \(AOB\) este isoscel: \(m(\sphericalangle AOB)\) \(= 180^\circ – 2 \cdot 40^\circ = 100^\circ\), deci arcul \(AB\) are \(100^\circ\).

6. b) Fețele sunt 4 triunghiuri echilaterale: \(4 \cdot \dfrac{\ell^2\sqrt3}{4}\) \(= \ell^2\sqrt3 = 64\sqrt3\), deci \(\ell = BC = 8\) cm.

Subiectul al III-lea – rezolvări complete

Problema 1 (trandafirii din florărie)

a) Dacă ar fi 43 de trandafiri, în vaze ar intra \(43 – 3 = 40\), dar 40 nu se împarte exact la 3. Deci nu este posibil.

b) Fie \(x\) numărul vazelor: \(3x + 3 = 5(x – 5)\), deci \(2x = 28\) și \(x = 14\) vaze. Trandafiri: \(3 \cdot 14 + 3 = 45\).

Problema 2 (mulțimea A)

a) Înmulțim cu 3: \(-6 \le 2x – 3 \lt 3\), apoi \(-3 \le 2x \lt 6\), deci \(-\dfrac32 \le x \lt 3\) și \(A = \left[-\dfrac32; 3\right)\).

b)

\[x = \sqrt2 \cdot \sqrt2 + \frac{5}{\sqrt2} \cdot \sqrt2 – \left(\sqrt3 \cdot \sqrt3 + \frac{1}{\sqrt3} \cdot \sqrt3\right)\]

\[= 2 + 5 – 3 – 1 = 3.\]

\(\sqrt{180} = 6\sqrt5\), deci \(y\) \(= \dfrac{1}{2\sqrt5} \cdot 6\sqrt5 – \dfrac{1}{3\sqrt5} \cdot 6\sqrt5\) \(= 3 – 2 = 1\).

\(\sqrt{x + y} = \sqrt4 = 2\), iar \(-\dfrac32 \le 2 \lt 3\), deci \(\sqrt{x + y} \in A\).

Problema 3 (expresia E(x))

a) Desfacem parantezele:

\[E(x) = 4x^2 – 4x + 1 – 2(x^2 – x – 2) – (x^2 + 2x + 1)\]

\[= x^2 – 4x + 4.\]

b) \(E(2n + 1) = 4n^2 – 4n + 1\) și \(E(2n – 1) = 4n^2 – 12n + 9\), deci

\[N = 8n – 8 = 8(n – 1),\]

divizibil cu 8.

Problema 4 (grădina)

a) \(\dfrac{AB^2}{2} = 72\), deci \(AB = AC = 12\) m și \(BC = 12\sqrt2\) m \(= CD\). Atunci \(BD = 24\) m \(= DE\) și \(BE = 24\sqrt2\) m. Gardul are lungimea

\[AB + AC + CD + DE + BE = 48 + 36\sqrt2\ \text{m}.\]

\(48 + 36\sqrt2 \lt 99\) \(\Leftrightarrow 12\sqrt2\) \(\lt 17\) \(\Leftrightarrow \sqrt{288} \lt \sqrt{289}\), adevărat.

b) \(m(\sphericalangle ABC)\) \(= m(\sphericalangle CBD) = 45^\circ\), deci \(AB \perp BD\). Cum și \(DE \perp BD\), \(AB \parallel DF\), iar \(DF = \dfrac{DE}{2} = 12\) m \(= AB\). Deci \(ABFD\) este paralelogram, iar diagonalele lui se înjumătățesc: fie \(T\) mijlocul lui \(BD\), atunci \(T\) este și mijlocul lui \(AF\). În triunghiul dreptunghic \(ABT\): \(AT = \sqrt{144 + 144} = 12\sqrt2\) m, deci \(AF = 24\sqrt2\) m.

Problema 5 (trapezul isoscel ABCD)

a) \(AB \parallel CD\), deci \(\triangle AOB \sim \triangle COD\) și \(\dfrac{OB}{OD}\) \(= \dfrac{AB}{CD} = \dfrac12\). Atunci \(BO = \dfrac13 BD = 4\) cm.

b) \(OD = 8\) cm și, în trapezul isoscel, \(OC = OD = 8\) cm \(= CD\), deci triunghiul \(OCD\) este echilateral. \(CE\) este mediană, deci și înălțime: \(CE = 4\sqrt3\) cm. \(EB = EO + OB = 8\) cm, iar în triunghiul dreptunghic \(CEB\): \(BC = \sqrt{48 + 64} = 4\sqrt7\) cm.

În triunghiul \(CEB\), \(EF\) și \(CO\) sunt mediane (\(O\) este mijlocul lui \(EB\)), deci \(G\) este centrul de greutate. \(EF\) este mediana ipotenuzei: \(EF = 2\sqrt7\) cm, iar

\[GF = \frac13 EF = \frac{2\sqrt7}{3}\ \text{cm}.\]

Problema 6 (prisma dreaptă ABCDEF)

a) \(PF = 2 \cdot BP\), deci \(BP = 2\sqrt7\) cm și \(BF = 6\sqrt7\) cm. În triunghiul dreptunghic \(BCF\):

\[CF = \sqrt{(6\sqrt7)^2 – 12^2} = \sqrt{252 – 144} = 6\sqrt3\ \text{cm}.\]

b) \(O\) este centrul de greutate al triunghiului \(DEF\), deci \(\dfrac{FO}{OM} = 2 = \dfrac{FP}{PB}\). Din reciproca teoremei lui Thales în triunghiul \(FMB\), \(OP \parallel MB\), deci unghiul cerut este \(\sphericalangle AMB\).

\(DM = 6\) cm și \(AD = CF = 6\sqrt3\) cm, deci \(AM = \sqrt{108 + 36} = 12\) cm; la fel \(BM = 12\) cm. Triunghiul \(AMB\) are toate laturile de 12 cm, deci este echilateral și unghiul are \(60^\circ\).

Capcanele acestui subiect

  • I.3: \(-3\sqrt2 \approx -4{,}24\), deci cel mai mic întreg mai mare este \(-4\), nu \(-5\).
  • I.5: \(2^{100} – 2^{99} = 2^{99}\) (factor comun), nu \(2^1\).
  • III.2 b): se cere \(\sqrt{x + y}\), nu \(x + y\) (care ar fi 4 și nu aparține lui \(A\)).
  • III.6 b): dreptele \(AM\) și \(OP\) nu sunt coplanare; se înlocuiește \(OP\) cu paralela \(MB\).