mateinfo.roANDREI OCTAVIAN DOBRE20 ani20ANI Contact

Rezolvare subiect de rezervă Evaluare Națională 2026 matematică – explicată pas cu pas

Mai jos găsești rezolvarea completă a subiectului de rezervă de la Evaluarea Națională 2026 la matematică (Varianta 5, 24 iunie 2026). Rezolvările sunt explicate de un profesor evaluator la Evaluarea Națională și urmează baremul oficial.

Încearcă întâi să rezolvi singur subiectul, în 2 ore, apoi verifică-te aici.

Răspunsurile corecte pe scurt

Item 1 2 3 4 5 6
Subiectul I a d c d b a
Subiectul al II-lea a d b c b b

Subiectul I – rezolvări

1. a) Împărțirea înaintea scăderii: \(27 – 24 : 3 = 27 – 8 = 19\).

2. d) Din \(\dfrac a3 = \dfrac b4 = 5\) obținem \(a = 15\) și \(b = 20\), deci \(a + b = 35\).

3. c) \(5 – x = 5 \Rightarrow x = 0\).

4. d) Inversul lui \(\dfrac59\) este \(\dfrac95\), pentru că \(\dfrac59 \cdot \dfrac95 = 1\).

5. b) Folosim formula \((m – n)(m + n) = m^2 – n^2\):

\[ab = (5 – 2\sqrt6)(5 + 2\sqrt6) = 25 – 24 = 1,\]

deci rezultatul corect l-a obținut Cristina.

6. a) \(20\%\) din 1000 înseamnă 200 de lei, deci noul preț este \(1000 + 200 = 1200\) de lei. Afirmația este adevărată.

Subiectul al II-lea – rezolvări

1. a) \(CD = 2 \cdot AB = 4\) cm, deci \(BC = AD – AB – CD = 9 – 2 – 4 = 3\) cm.

2. d) Cele trei unghiuri congruente au fiecare \(360^\circ : 3 = 120^\circ\). \(m(\sphericalangle DOB) = 60^\circ\), deci \(m(\sphericalangle EOB) = 30^\circ\) și \(m(\sphericalangle EOC) = 30^\circ + 120^\circ = 150^\circ\).

3. b) Cateta opusă unghiului de \(30^\circ\) este jumătate din ipotenuză: \(AB = 2\) cm. \(AM\) este mediana corespunzătoare ipotenuzei, deci \(AM = BM = 2\) cm, iar perimetrul triunghiului \(ABM\) este \(6\) cm (triunghiul este echilateral).

4. c) Din \(AD = DC\), triunghiul \(ADC\) este isoscel: \(m(\sphericalangle DCA) = 20^\circ\). Din \(AB \parallel CD\), \(m(\sphericalangle CAB) = m(\sphericalangle DCA) = 20^\circ\) (alterne interne), deci \(m(\sphericalangle DAB) = 40^\circ\). Trapezul este isoscel (\(AD = BC\)), deci \(m(\sphericalangle ABC) = 40^\circ\).

5. b) Triunghiul \(AOB\) este isoscel (\(OA = OB\)), deci \(m(\sphericalangle AOB) = 180^\circ – 2 \cdot 30^\circ = 120^\circ\). Unghiul înscris \(ACB\) este jumătate din unghiul la centru: \(60^\circ\).

6. b) \(C’D’ \parallel CD\), deci unghiul cerut este unghiul dintre \(AC\) și \(CD\), adică \(m(\sphericalangle ACD) = 45^\circ\) (diagonala pătratului face \(45^\circ\) cu latura).

Subiectul al III-lea – rezolvări complete

Problema 1 (Maria și banii)

a) Fie \(x\) suma inițială. În prima zi cheltuiește \(\dfrac x4\), iar în a doua zi un sfert din ce a rămas: \(\dfrac14 \cdot \dfrac{3x}{4} = \dfrac{3x}{16}\). Cum \(\dfrac{3x}{16} \lt \dfrac{4x}{16} = \dfrac x4\), Maria nu a cheltuit în a doua zi mai mult decât în prima zi.

b) Cheltuielile plus ce i-a rămas formează toată suma:

\[\frac x4 + \frac{3x}{16} + 45 + \frac x4 = x \;\Rightarrow\; \frac{11x}{16} + 45 = x,\]

deci \(\dfrac{5x}{16} = 45\) și \(x = 144\) de lei.

Problema 2 (expresia E(x))

a) Numitorul comun este \(x^2 – 4 = (x-2)(x+2)\):

\[\frac{7}{x^2-4} + \frac{2}{x-2} + \frac{3}{x+2} = \frac{7 + 2(x+2) + 3(x-2)}{(x-2)(x+2)}\]

\[= \frac{5x + 5}{(x-2)(x+2)} = \frac{5(x+1)}{(x-2)(x+2)}.\]

b) Împărțim la \(\dfrac{5(x+1)^2}{x-2}\), adică înmulțim cu inversa ei:

\[E(x) = \frac{5(x+1)}{(x-2)(x+2)} \cdot \frac{x-2}{5(x+1)^2} = \frac{1}{(x+1)(x+2)}.\]

Din \(E(n) = \dfrac16\) obținem \((n+1)(n+2) = 6 = 2 \cdot 3\), deci \(n = 1\).

Problema 3 (funcția f(x) = 3x/2 + 3)

a) \(f(-1) = -\dfrac32 + 3 = \dfrac32\) și \(f(1) = \dfrac32 + 3 = \dfrac92\), deci \(f(-1) + f(1) = \dfrac{12}{2} = 6\).

b) \(f(x) = 0 \Rightarrow x = -2\), deci \(A(-2, 0)\); \(f(0) = 3\), deci \(B(0, 3)\). \(AB = \sqrt{2^2 + 3^2} = \sqrt{13}\).

Punctele \(B(0,3)\) și \(C(2,3)\) au aceeași ordonată, deci \(BC = 2\), iar distanța de la \(A\) la dreapta \(BC\) este 3. Scriem aria triunghiului \(ABC\) în două feluri:

\[\frac{BC \cdot 3}{2} = \frac{AB \cdot d(C, AB)}{2} \;\Rightarrow\; d(C, AB) = \frac{6}{\sqrt{13}} = \frac{6\sqrt{13}}{13}.\]

Problema 4 (triunghiul dreptunghic isoscel ABC)

a) \(AO\) este mediana corespunzătoare ipotenuzei în triunghiul dreptunghic \(ABC\), deci \(AO = \dfrac{BC}{2}\). În triunghiul dreptunghic \(DBC\), \(m(\sphericalangle DBC) = 90^\circ – 60^\circ = 30^\circ\), deci \(CD = \dfrac{BC}{2}\) (cateta opusă unghiului de \(30^\circ\)). Rezultă \(AO = CD\).

b) \(m(\sphericalangle ECD) = 60^\circ – 15^\circ = 45^\circ\), deci triunghiul \(CDE\) este dreptunghic isoscel (\(DE = CD\)). Triunghiul \(AOB\) este și el dreptunghic isoscel (\(AO \perp BC\), \(AO = BO\)). Cum \(AO = CD\), triunghiurile \(AOB\) și \(CDE\) sunt congruente (C.C.), deci ipotenuzele lor sunt egale: \(AB = CE\).

Problema 5 (dreptunghiul ABCD)

a) \(AM \parallel DC\), deci triunghiurile \(APM\) și \(CPD\) sunt asemenea: \(\dfrac{AP}{CP} = \dfrac{AM}{CD} = \dfrac36 = \dfrac12\), adică \(CP = 2 \cdot AP\).

b) \(AC = \sqrt{6^2 + 3^2} = 3\sqrt5\) cm, deci \(CP = \dfrac23 AC = 2\sqrt5\) cm. Triunghiurile \(AMD\) și \(BMC\) sunt dreptunghice isoscele (\(AM = AD = MB = BC = 3\) cm), deci \(m(\sphericalangle AMD) = m(\sphericalangle BMC) = 45^\circ\) și \(m(\sphericalangle PMC) = 90^\circ\). În triunghiul dreptunghic \(PMC\), \(MT\) este mediana corespunzătoare ipotenuzei:

\[MT = \frac{CP}{2} = \sqrt5\ \text{cm}.\]

Problema 6 (piramida regulată VABCD)

a) Fie \(O\) centrul bazei. \(AO = \dfrac{AC}{2} = 6\sqrt2\) cm, iar în triunghiul dreptunghic \(VOA\): \(VO = \sqrt{144 – 72} = 6\sqrt2\) cm. Atunci

\[V = \frac{12^2 \cdot 6\sqrt2}{3} = 288\sqrt2\ \text{cm}^3.\]

b) \(MN \parallel VO\), iar \(N\) este mijlocul lui \(AO\), deci \(MN = \dfrac{VO}{2} = 3\sqrt2\) cm. Fie \(NQ \perp AD\), \(Q \in AD\): \(NQ\) este jumătate din distanța de la \(O\) la \(AD\), deci \(NQ = 3\) cm. Cum \(AD \perp MN\) și \(AD \perp NQ\), avem \(AD \perp (MNQ)\).

Fie \(NT \perp MQ\), \(T \in MQ\). \(NT\) este perpendiculară și pe \(AD\), deci \(NT \perp (VAD)\), iar proiecția lui \(MN\) pe planul \((VAD)\) este \(MT\). Unghiul cerut este \(\sphericalangle NMQ\):

\[\operatorname{tg}(\sphericalangle NMQ) = \frac{NQ}{MN} = \frac{3}{3\sqrt2} = \frac{\sqrt2}{2}.\]

Capcanele acestui subiect

  • I.4: se cere inversul (\(\frac95\)), nu opusul (\(-\frac59\)).
  • II.2: unghiurile congruente din jurul unui punct au câte \(120^\circ\), nu \(90^\circ\).
  • II.6: dreptele \(AC\) și \(C’D’\) nu se intersectează; se înlocuiește \(C’D’\) cu paralela \(CD\).
  • III.1 b): în a doua zi se cheltuiește un sfert din suma rămasă, nu din suma inițială.
  • III.6 b): unghiul dintre dreaptă și plan se ia între dreaptă și proiecția ei pe plan.