Rezolvare titularizare matematică 2023 – explicată pas cu pas
Mai jos găsești rezolvarea completă a subiectului de la titularizarea la matematică 2023 (proba scrisă din 12 iulie 2023, varianta 3): pentru fiecare cerință, enunțul și rezolvarea explicată pas cu pas, iar pentru subiectul de didactică, un model de răspuns construit după barem.
Rezolvările urmează baremul oficial, dar sunt explicate mai pe larg. Același subiect a fost publicat și ca model pentru 2024. La subiectul al III-lea nu există un răspuns unic; modelul de mai jos arată cum se respectă cerințele baremului.
Subiectul I
I.1.a)
Enunț. Se consideră \(f : \mathbb{R} \to \mathbb{R}\), \(f(x) = x^2 + mx – 2\), unde \(m \in \mathbb{R}\). Arătați că ecuația \(f(x) = 0\) are două soluții reale distincte, pentru orice \(m\).
Rezolvare. \(\Delta = m^2 + 8 \gt 0\) pentru orice \(m \in \mathbb{R}\), deci ecuația are două soluții reale distincte.
I.1.b)
Enunț. Pentru \(m = 2\), parabola asociată lui \(f\) are vârful \(V\) și intersectează axa \(Ox\) în \(A\) și \(B\). Arătați că triunghiul \(VAB\) este echilateral.
Rezolvare. \(f(x) = x^2 + 2x – 2\) are rădăcinile \(-1 \pm \sqrt3\), deci \(A(-1 – \sqrt3, 0)\), \(B(-1 + \sqrt3, 0)\) și \(AB = 2\sqrt3\). Vârful este \(V(-1, -3)\), iar \(VA = VB = \sqrt{3 + 9} = 2\sqrt3\). Deci triunghiul \(VAB\) este echilateral.
I.1.c)
Enunț. Arătați că, pentru orice \(m \in \mathbb{R}\), mulțimea \(f^{-1}(\{x_1, x_2\})\) are 4 elemente, unde \(x_1, x_2\) sunt soluțiile ecuației \(f(x) = 0\) și \(f^{-1}(A) = \{x \in \mathbb{R} \mid f(x) \in A\}\).
Rezolvare. \(f^{-1}(\{x_1, x_2\})\) este reuniunea mulțimilor soluțiilor ecuațiilor \(f(x) = x_1\) și \(f(x) = x_2\), care nu au soluții comune (\(x_1 \ne x_2\)). Ecuația \(x^2 + mx – 2 – x_i = 0\) are discriminantul \(\Delta_i = \Delta + 4x_i\). Cu \(x_1 + x_2 = -m\) și \(x_1x_2 = -2\):
\[\Delta_1 + \Delta_2 = 2(m^2 + 8) – 4m = 2(m – 1)^2 + 14 \gt 0,\]
\[\Delta_1\Delta_2 = (m^2 + 8)^2 – 4m(m^2 + 8) – 32 = m^2(m – 2)^2 + 4(3m^2 – 8m + 8) \gt 0\]
(trinomul \(3m^2 – 8m + 8\) are discriminantul negativ). Deci \(\Delta_1, \Delta_2 \gt 0\): fiecare ecuație are două soluții reale distincte, iar mulțimea are 4 elemente.
I.2 (enunț)
Enunț. În triunghiul \(ABC\), cu \(AB \lt BC\), \(D\) și \(E\) sunt mijloacele lui \([AB]\), respectiv \([AC]\), iar \(M\) este un punct al segmentului \(DE\), diferit de \(D\) și \(E\). \(N\) și \(P\) sunt simetricele lui \(M\) față de \(D\), respectiv \(E\); \(Q = BM \cap CP\) și \(T = CM \cap BN\).
Rezolvare. Vom folosi faptul că un patrulater ale cărui diagonale au același mijloc este paralelogram.
I.2.a)
Enunț. Arătați că dreptele BN și CP sunt paralele.
Rezolvare. Segmentele \(AB\) și \(MN\) au același mijloc \(D\), deci \(ANBM\) este paralelogram și \(BN \parallel AM\), \(BN = AM\). Analog, \(AC\) și \(MP\) au același mijloc \(E\), deci \(AMCP\) este paralelogram și \(CP \parallel AM\), \(CP = AM\). Rezultă \(BN \parallel CP\).
I.2.b)
Enunț. Demonstrați că \(AM^2 = PQ \cdot NT\).
Rezolvare. Cum \(TN \parallel CP\) (ambele pe dreptele paralele \(BN\), \(CP\)), \(\triangle MTN \sim \triangle MCP\), deci \(\frac{TN}{CP} = \frac{MN}{MP}\). Cum \(BN \parallel QP\), \(\triangle MBN \sim \triangle MQP\), deci \(\frac{BN}{QP} = \frac{MN}{MP}\). Rezultă \(\frac{TN}{CP} = \frac{BN}{QP}\), adică \(TN \cdot QP = BN \cdot CP = AM^2\) (din a), \(BN = CP = AM\)).
I.2.c)
Enunț. Arătați că, dacă semidreapta \(BM\) este bisectoarea unghiului \(ABC\), atunci \(2EQ = BC – AB\).
Rezolvare. \(DE \parallel BC\), deci \(\angle DMB = \angle CBM = \angle MBD\), iar triunghiul \(BDM\) este isoscel: \(MD = BD\). Atunci \(MN = 2MD = 2BD = AB\), deci paralelogramul \(ANBM\) are diagonalele egale: este dreptunghi, iar \(BM \perp AM\). Cum \(CP \parallel AM\), \(BM \perp CP\), deci triunghiul \(MQP\) este dreptunghic în \(Q\), iar \(QE\) este mediana corespunzătoare ipotenuzei: \(EQ = \frac{MP}{2}\).
Pe de altă parte \(MP = NP – NM\); \(BCPN\) este paralelogram (\(BN \parallel CP\), \(BN = CP\)), deci \(NP = BC\), iar \(NM = AB\). Rezultă \(EQ = \frac{BC – AB}{2}\), adică \(2EQ = BC – AB\).
Subiectul al II-lea
II.1.a)
Enunț. Pe \(\mathbb{R}\) se definește legea \(x * y = xy + |xy| – |x| – |y| + 1\). Arătați că \(e = 1\) este elementul neutru.
Rezolvare. \(x * 1 = x + |x| – |x| – 1 + 1 = x\) și, legea fiind comutativă, \(1 * x = x\), pentru orice \(x\). Deci \(e = 1\) este elementul neutru.
II.1.b)
Enunț. Arătați că \(x * y \in [0, 1]\) pentru orice \(x, y \in [0, 1]\).
Rezolvare. Pentru \(x, y \in [0, 1]\):
\[x * y = 2xy – x – y + 1 = (1 – x)(1 – y) + xy \ge 0.\]
De asemenea, \(xy \le x\) și \(xy \le y\), deci \(2xy \le x + y\) și \(x * y \le 1\).
II.1.c)
Enunț. Fie mulțimea
\[A = \{(a, b) \in \mathbb{R}^2 \mid a * x = a,\ \forall x \in [b, +\infty)\}.\]
Determinați valoarea minimă a lui \(a + b\), unde \((a, b) \in A\).
Rezolvare. Pentru \(x \gt 0\) suficient de mare (\(x \ge b\)): \(a * x = x(a + |a| – 1) + 1 – |a|\). Ca aceasta să fie egală cu \(a\) pentru o infinitate de valori ale lui \(x\), trebuie \(a + |a| = 1\) și \(1 – |a| = a\), adică \(a = \frac12\).
Pentru \(a = \frac12\): dacă \(x \ge 0\), \(a * x = \frac12\); dacă \(x \lt 0\), \(a * x = x + \frac12 \ne \frac12\). Deci \(a * x = a\) pentru orice \(x \ge b\) dacă și numai dacă \(b \ge 0\). Valoarea minimă a lui \(a + b\) este \(\frac12 + 0 = \frac12\).
II.2.a)
Enunț. Fie \(f(x) = x – \sqrt{4x^2 + 1}\). Arătați că funcția \(f\) este concavă.
Rezolvare. \(f'(x) = 1 – \frac{4x}{\sqrt{4x^2 + 1}}\), \(f”(x) = -\frac{4}{(4x^2 + 1)\sqrt{4x^2 + 1}} \lt 0\) pentru orice \(x\), deci \(f\) este concavă.
II.2.b)
Enunț. Demonstrați că
\[\lim_{n \to +\infty}\left(n – \left(f’\left(\tfrac{1}{n^2}\right) + f’\left(\tfrac{2}{n^2}\right) + \ldots + f’\left(\tfrac{n}{n^2}\right)\right)\right) = 2.\]
Rezolvare. Expresia este \(S_n = \sum_{k=1}^n \dfrac{4k/n^2}{\sqrt{4k^2/n^4 + 1}}\). Pentru \(1 \le k \le n\), \(1 \le \sqrt{4k^2/n^4 + 1} \le \sqrt{1 + 4/n^2}\), deci
\[\frac{2(n + 1)}{n\sqrt{1 + 4/n^2}} \le S_n \le \frac{2(n + 1)}{n},\]
(am folosit \(\sum_{k=1}^n \frac{4k}{n^2} = \frac{2(n + 1)}{n}\)). Ambele margini tind la 2, deci \(\lim S_n = 2\).
II.2.c)
Enunț. Demonstrați că \(\displaystyle\int_{2/3}^{\sqrt2}\frac{x – f(x)}{x^3}\,dx = \frac98 + \ln2\).
Rezolvare. \(\frac{x – f(x)}{x^3} = \frac{\sqrt{4x^2 + 1}}{x^3}\). Cu \(t = \sqrt{4x^2 + 1}\): \(x^2 = \frac{t^2 – 1}{4}\), \(x\,dx = \frac{t\,dt}{4}\), iar limitele devin \(\frac53\) și \(3\). Atunci
\[\int\frac{t}{x^3}\,dx = \int\frac{t \cdot x\,dx}{x^4} = \int\frac{4t^2}{(t^2 – 1)^2}\,dt.\]
Descompunând,
\[\frac{4t^2}{(t^2 – 1)^2} = \frac{1}{(t – 1)^2} + \frac{1}{(t + 1)^2} + \frac{1}{t – 1} – \frac{1}{t + 1},\]
cu primitiva \(G(t) = -\frac{1}{t – 1} – \frac{1}{t + 1} + \ln\frac{t – 1}{t + 1}\). Avem \(G(3) = -\frac34 – \ln2\) și \(G\left(\frac53\right) = -\frac{15}{8} – 2\ln2\), deci integrala este \(\frac98 + \ln2\).
Subiectul al III-lea (didactica matematicii)
Cerința. Pe baza secvenței din programa de clasa a VIII-a (competențele 1.4–6.4, conținuturile „Elemente ale geometriei în spațiu”), elaborați o probă de evaluare la finalul unității „Elemente ale geometriei în spațiu. Perpendicularitate”, cu cinci itemi: completare, răspuns scurt, alegere multiplă, întrebare structurată, rezolvare de probleme. Pentru fiecare: competența, activitatea de învățare, un avantaj și un dezavantaj al tipului de item, formatul corect și corectitudinea științifică (inclusiv răspunsul așteptat).
Punctaj (barem): 6 puncte pe item, câte 1p pentru fiecare cerință. Model de răspuns:
Item de completare
- Competența: 1.4. Identificarea unor figuri plane sau a unor elemente caracteristice acestora în configurații spațiale date.
- Activitatea: identificarea pozițiilor relative ale unei drepte față de un plan în configurații spațiale simple.
- Itemul: Completați: În cubul \(ABCDA’B’C’D’\), dreapta \(AA’\) este …… pe planul \((ABC)\).
- Răspuns așteptat: perpendiculară.
- Avantaj: elaborare și corectare ușoare, obiective. Dezavantaj: evaluează cunoștințe punctuale, nu raționamentul.
Item cu răspuns scurt
- Competența: 3.4. Folosirea unor proprietăți de paralelism sau perpendicularitate pentru analizarea pozițiilor relative ale dreptelor și planelor.
- Activitatea: utilizarea distanțelor pentru stabilirea pozițiilor relative.
- Itemul: Paralelipipedul dreptunghic \(ABCDA’B’C’D’\) are \(AB = 4\) cm, \(BC = 3\) cm, \(AA’ = 12\) cm. Scrieți lungimea diagonalei \(AC’\).
- Răspuns așteptat: \(\sqrt{16 + 9 + 144} = 13\) cm.
- Avantaj: timp scurt de lucru, acoperă multe conținuturi. Dezavantaj: raționamentul nu este vizibil.
Item de tip alegere multiplă
- Competența: 4.4. Descrierea în limbaj matematic a elementelor unei configurații geometrice.
- Activitatea: verificarea validității unor afirmații despre pozițiile relative ale dreptelor și planelor prin exemple și contraexemple.
- Itemul: Încercuiți litera corespunzătoare afirmației adevărate: A. Două drepte perpendiculare pe aceeași dreaptă sunt paralele. B. O dreaptă perpendiculară pe două drepte concurente dintr-un plan este perpendiculară pe plan. C. Două plane perpendiculare pe același plan sunt paralele. D. O dreaptă perpendiculară pe o dreaptă dintr-un plan este perpendiculară pe plan.
- Răspuns așteptat: B (criteriul de perpendicularitate).
- Avantaj: distractorii surprind confuzii frecvente (A, C, D sunt false în spațiu). Dezavantaj: răspunsul poate fi ghicit.
Item de tip întrebare structurată
- Competențe: 3.4 și 5.4.
- Activitatea: calculul distanței de la un punct la o dreaptă folosind teorema celor trei perpendiculare.
- Itemul: Pe planul pătratului \(ABCD\), cu \(AB = 6\) cm, se ridică perpendiculara \(AM\), cu \(AM = 8\) cm. a) Arătați că \(MB \perp BC\). b) Calculați distanța de la \(M\) la dreapta \(BC\). c) Calculați distanța de la \(M\) la dreapta \(BD\).
- Răspuns așteptat: a) \(MA \perp (ABC)\), \(AB \perp BC\), deci, din teorema celor trei perpendiculare, \(MB \perp BC\); b) \(MB = \sqrt{36 + 64} = 10\) cm; c) fie \(O\) centrul pătratului: \(AO \perp BD\), deci \(MO \perp BD\) și \(MO = \sqrt{64 + 18} = \sqrt{82}\) cm.
- Avantaj: sarcini graduate, care ghidează elevul. Dezavantaj: o greșeală se poate propaga între subîntrebări.
Item de tip rezolvare de probleme
- Competența: 6.4. Modelarea unor situații practice în limbaj geometric, utilizând configurații spațiale.
- Activitatea: transpunerea unor situații date în limbajul geometriei și interpretarea rezultatelor.
- Itemul: Un stâlp vertical cu înălțimea de 9 m este susținut de un cablu fixat în vârful stâlpului și într-un punct de pe sol aflat la 12 m de baza stâlpului. Calculați lungimea cablului și verificați dacă un cablu de 16 m este suficient.
- Răspuns așteptat: stâlpul este perpendicular pe sol, deci cablul este ipotenuza unui triunghi dreptunghic: \(\sqrt{81 + 144} = 15\) m; un cablu de 16 m este suficient.
- Avantaj: verifică transferul cunoștințelor în situații reale. Dezavantaj: corectarea este mai laborioasă și necesită barem detaliat.