Rezolvare model titularizare matematică 2026 – explicată pas cu pas
Mai jos găsești rezolvarea completă a subiectului de la modelul de subiect pentru titularizarea la matematică 2026: pentru fiecare cerință, enunțul și rezolvarea explicată pas cu pas, iar pentru subiectul de didactică, un model de răspuns construit după barem.
Rezolvările urmează baremul oficial, dar sunt explicate mai pe larg. La subiectul al III-lea nu există un răspuns unic; modelul de mai jos arată cum se respectă cerințele baremului.
Subiectul I
I.1.a)
Enunț. Se consideră funcțiile
\[f(x) = x^2 + (3m + 1)x + m – 1,\quad g(x) = 2x^2 – x + 1,\]
unde \(m \in \mathbb{R}\). Determinați \(m\) pentru care \((f \circ g)(1) = 12\).
Rezolvare. \(g(1) = 2\), deci \((f \circ g)(1) = f(2)\), adică
\[f(2) = 4 + 2(3m + 1) + m – 1 = 7m + 5.\]
Din \(7m + 5 = 12\) obținem \(m = 1\).
I.1.b)
Enunț. Determinați numărul întreg \(m\) pentru care dreapta \(y = -9x – 4\) intersectează graficul funcției \(h = f + g\) în exact un punct.
Rezolvare. \(h(x) = 3x^2 + 3mx + m\). Ecuația \(h(x) = -9x – 4\) se scrie
\[3x^2 + (3m + 9)x + m + 4 = 0\]
și trebuie să aibă o singură soluție, deci
\[\Delta = (3m + 9)^2 – 12(m + 4) = 3(3m + 11)(m + 1) = 0.\]
Valoarea întreagă este \(m = -1\).
I.1.c)
Enunț. Determinați mulțimea numerelor reale \(m\) pentru care \(\left|\dfrac{f(x)}{g(x)}\right| \lt 1\), pentru orice \(x \in \mathbb{R}\).
Rezolvare. \(g\) are \(\Delta = -7 \lt 0\), deci \(g(x) \gt 0\) pentru orice \(x\). Condiția devine \(-g(x) \lt f(x) \lt g(x)\) pentru orice \(x\).
Prima inegalitate: \(f(x) + g(x) = 3x^2 + 3mx + m \gt 0\) pentru orice \(x\), adică \(\Delta_1 = 9m^2 – 12m \lt 0\), deci \(m \in \left(0, \frac43\right)\).
A doua inegalitate:
\[f(x) – g(x) = -x^2 + (3m + 2)x + m – 2 \lt 0\]
pentru orice \(x\), adică \(\Delta_2 = (3m + 2)^2 + 4(m – 2) \lt 0\), sau \(9m^2 + 16m – 4 \lt 0\), deci \(m \in \left(-2, \frac29\right)\).
Intersecția: \(m \in \left(0, \frac29\right)\).
I.2 (enunț)
Enunț. În triunghiul \(ABC\), \(M\) și \(N\) sunt mijloacele lui \([AB]\), respectiv \([AC]\), iar \(G = BN \cap CM\). Paralela la \(BC\) prin \(G\) intersectează \(AB\) și \(AC\) în \(E\), respectiv \(F\). Paralelele prin \(G\) la \(AB\) și \(AC\) intersectează \(BC\) în \(P\), respectiv \(Q\).
Rezolvare. \(G\) este centrul de greutate al triunghiului; fie \(D\) mijlocul lui \([BC]\). Punctele \(A, G, D\) sunt coliniare și \(AG = 2GD\).
I.2.a)
Enunț. Demonstrați că G este mijlocul segmentului EF.
Rezolvare. Cum \(EF \parallel BC\), triunghiurile \(AEG\) și \(ABD\), respectiv \(AGF\) și \(ADC\), sunt asemenea, cu același raport \(\frac{AG}{AD}\). Deci \(EG = \frac{AG}{AD}\cdot BD\) și \(GF = \frac{AG}{AD}\cdot DC\). Cum \(BD = DC\), rezultă \(EG = GF\).
I.2.b)
Enunț. Demonstrați că \(PQ = \dfrac{BC}{3}\).
Rezolvare. \(GP \parallel AB\) și \(GQ \parallel AC\), deci \(\triangle GPQ \sim \triangle ABC\) (laturi respectiv paralele). Raportul de asemănare este raportul distanțelor de la \(G\) și de la \(A\) la dreapta \(BC\), adică \(\frac{GD}{AD} = \frac13\). Deci \(PQ = \frac{BC}{3}\).
I.2.c)
Enunț. Demonstrați că dreptele AG, EP și FQ sunt concurente.
Rezolvare. Folosim vectori de poziție cu originea în \(B\): \(\vec A = \vec a\), \(\vec C = \vec c\). Din a), \(\frac{AE}{AB} = \frac{AF}{AC} = \frac23\), iar din paralelogramul \(BEGP\), \(BP = EG = \frac{BC}{3}\); analog \(CQ = \frac{BC}{3}\). Deci
\[\vec E = \tfrac13\vec a,\quad \vec P = \tfrac13\vec c,\quad \vec Q = \tfrac23\vec c,\]
\[\vec F = \tfrac13\vec a + \tfrac23\vec c,\quad \vec G = \tfrac13(\vec a + \vec c).\]
Fie \(X\) punctul cu \(\vec X = -\frac13\vec a + \frac23\vec c\). Atunci:
- \(\vec X = \vec A + 2(\vec G – \vec A)\), deci \(X \in AG\);
- \(\vec X = 2\vec P – \vec E\), deci \(P\) este mijlocul lui \([EX]\) și \(X \in EP\);
- \(\vec X = 2\vec Q – \vec F\), deci \(Q\) este mijlocul lui \([FX]\) și \(X \in FQ\).
Așadar dreptele \(AG\), \(EP\), \(FQ\) sunt concurente în \(X\), simetricul lui \(A\) față de \(G\).
Subiectul al II-lea
II.1.a)
Enunț. Se consideră polinomul
\[f = X^4 – 2aX^3 + (3a^2 + 2)X^2 + 2X + 4,\]
cu rădăcinile \(x_1, x_2, x_3, x_4\), unde \(a \in \mathbb{R}\). Determinați \(a\) pentru care \(z = i\) este rădăcină a lui \(f\).
Rezolvare. \(f(i) = 1 + 2ai – (3a^2 + 2) + 2i + 4\), adică
\[f(i) = (3 – 3a^2) + (2a + 2)i.\]
Din \(f(i) = 0\): \(a^2 = 1\) și \(a = -1\). Deci \(a = -1\).
II.1.b)
Enunț. Demonstrați că polinomul f nu are nicio rădăcină reală, oricare ar fi numărul real a.
Rezolvare. Folosind \((x^2 – ax)^2 = x^4 – 2ax^3 + a^2x^2\), pentru orice \(x \in \mathbb{R}\):
\[f(x) = (x^2 – ax)^2 + 2a^2x^2 + (x + 1)^2 + x^2 + 3 \gt 0.\]
Deci \(f\) nu are rădăcini reale.
II.1.c)
Enunț. Determinați \(a\) pentru care
\[\frac{1}{x_1 + 1} + \frac{1}{x_2 + 1} + \frac{1}{x_3 + 1} + \frac{1}{x_4 + 1} = 2.\]
Rezolvare. Din \(\frac{f'(x)}{f(x)} = \sum\frac{1}{x – x_k}\), luând \(x = -1\), suma cerută este \(-\frac{f'(-1)}{f(-1)}\). Avem \(f(-1) = 3a^2 + 2a + 5\) și
\[f'(x) = 4x^3 – 6ax^2 + 2(3a^2 + 2)x + 2,\]
deci \(f'(-1) = -6a^2 – 6a – 6\). Condiția devine
\[\frac{6a^2 + 6a + 6}{3a^2 + 2a + 5} = 2,\]
adică \(6a + 6 = 4a + 10\), \(a = 2\).
II.2.a)
Enunț. Fie \(f(x) = \dfrac{2x^2 + x + 2}{x^2 + 1}\). Determinați intervalele de monotonie ale lui \(f\).
Rezolvare. \(f(x) = 2 + \frac{x}{x^2 + 1}\), iar \(f'(x) = \frac{1 – x^2}{(x^2 + 1)^2}\). Deci \(f\) este descrescătoare pe \((-\infty, -1]\), crescătoare pe \([-1, 1]\) și descrescătoare pe \([1, +\infty)\).
II.2.b)
Enunț. Determinați \(a \gt 0\) pentru care aria suprafeței delimitate de graficul lui \(f\), axa \(Ox\) și dreptele \(x = -a\), \(x = a\) este 8.
Rezolvare. Din a), \(f(x) \ge f(-1) = \frac32 \gt 0\). Aria este
\[\int_{-a}^a f(x)\,dx = \int_{-a}^a 2\,dx + \int_{-a}^a \frac{x}{x^2 + 1}\,dx = 4a,\]
deoarece a doua funcție este impară. Din \(4a = 8\): \(a = 2\).
II.2.c)
Enunț. Pentru \(a \lt b\), calculați \(\displaystyle\lim_{n \to +\infty}\int_a^b (f(x))^n\,dx\).
Rezolvare. Cum \(\frac{x}{x^2 + 1} \ge -\frac12\), avem \(f(x) \ge \frac32\) pentru orice \(x\). Atunci \(\int_a^b f^n(x)\,dx \ge (b – a)\left(\frac32\right)^n \to +\infty\). Limita este \(+\infty\).
Subiectul al III-lea (didactica matematicii)
Cerința. Pe baza secvenței din programa de clasa a VII-a (competențele 1.5–6.5, conținuturile de la „Cercul”), elaborați o probă de evaluare la finalul unității „Cercul”, cu cinci itemi: completare, răspuns scurt, alegere multiplă, întrebare structurată, rezolvare de probleme. Pentru fiecare: competența, activitatea de învățare, un avantaj și un dezavantaj al tipului de item, formatul corect și corectitudinea științifică (inclusiv răspunsul așteptat).
Punctaj (barem): 6 puncte pe item, câte 1p pentru fiecare dintre cele șase cerințe. Model de răspuns:
Item de completare
- Competența: 2.5. Descrierea proprietăților cercului și ale poligoanelor regulate înscrise într-un cerc.
- Activitatea: calcularea măsurii unghiurilor unui poligon regulat.
- Itemul: Completați: Măsura unui unghi al hexagonului regulat este de …… °.
- Răspuns așteptat: 120.
- Avantaj: se construiește și se corectează ușor, obiectiv. Dezavantaj: verifică mai ales cunoștințe punctuale, nu raționamentul.
Item cu răspuns scurt
- Competența: 3.5. Utilizarea proprietăților cercului în rezolvarea de probleme.
- Activitatea: rezolvarea unor probleme practice de determinare a unor lungimi folosind raza cercului.
- Itemul: Roata unei biciclete are raza de 35 cm. Ce distanță (în metri) parcurge bicicleta când roata face 100 de rotații complete? (\(\pi \approx 3{,}14\))
- Răspuns așteptat: distanța este \(100 \cdot 2\pi \cdot 0{,}35 = 70\pi\) m, adică aproximativ \(219{,}8\) m.
- Avantaj: timp scurt de rezolvare, acoperă multe conținuturi într-o probă. Dezavantaj: nu arată etapele raționamentului, deci greșelile nu pot fi diagnosticate.
Item de tip alegere multiplă
- Competența: 1.5. Identificarea elementelor cercului și/sau poligoanelor regulate în configurații geometrice date.
- Activitatea: identificarea unor proprietăți ale arcelor, coardelor și ale unghiului înscris.
- Itemul: Încercuiți litera corespunzătoare răspunsului corect. Un unghi înscris în cerc cuprinde între laturi un arc de \(130^\circ\). Măsura unghiului este: A. \(130^\circ\); B. \(65^\circ\); C. \(260^\circ\); D. \(50^\circ\).
- Răspuns așteptat: B.
- Avantaj: corectare rapidă și obiectivă; distractorii pot evidenția greșeli tipice (A – confuzia cu unghiul la centru). Dezavantaj: elevul poate ghici răspunsul.
Item de tip întrebare structurată
- Competențe: 3.5 și 4.5.
- Activitatea: rezolvarea unor probleme folosind proprietățile tangentelor duse dintr-un punct exterior la un cerc.
- Itemul: Din punctul \(P\), exterior cercului \(\mathcal{C}(O, 6\text{ cm})\), se duc tangentele \(PA\) și \(PB\) (\(A, B \in \mathcal{C}\)), cu \(OP = 12\) cm. a) Arătați că \(PA = PB\). b) Calculați lungimea segmentului \(PA\). c) Determinați măsura unghiului \(APB\).
- Răspuns așteptat: a) \(\triangle OAP \equiv \triangle OBP\) (IC: \(OA = OB\), \(OP\) comună, unghiuri drepte în \(A\) și \(B\)), deci \(PA = PB\); b) \(PA = \sqrt{144 – 36} = 6\sqrt3\) cm; c) \(\sin\angle OPA = \frac{6}{12}\), deci \(\angle OPA = 30^\circ\) și \(\angle APB = 60^\circ\).
- Avantaj: sarcinile sunt graduate, de la simplu la complex, iar elevul este ghidat. Dezavantaj: cerințele dependente pot propaga o greșeală de la o subîntrebare la alta.
Item de tip rezolvare de probleme
- Competența: 6.5. Modelarea matematică a unor situații practice în care intervin poligoane regulate sau cercuri.
- Activitatea: analizarea unor situații practice care necesită folosirea proprietăților cercului.
- Itemul: Un rond circular are diametrul de 10 m. În jurul lui se construiește o alee circulară cu lățimea de 1 m. Calculați aria aleii și costul pavării ei, știind că 1 m² costă 150 de lei (\(\pi \approx 3{,}14\)).
- Răspuns așteptat: aria \(= \pi(6^2 – 5^2) = 11\pi \approx 34{,}54\) m²; costul \(\approx 5181\) lei.
- Avantaj: evaluează capacitatea de transfer și de modelare a unei situații reale. Dezavantaj: corectarea e mai subiectivă și necesită un barem detaliat; consumă mai mult timp.